Foaia Noastră, 1962 (Anul 6, nr. 1-24)
1962-01-01 / nr. 1
FOAM NOASTRĂ »am raw a ROMÂNILOR DIN UNGARIA 8 pagini 60 fill. în aceste zile de sfjrşit şi biodata de început de an,r.iiureazăJSro f de ani! An nou fB ^ operare, viapentru că fiecare ţ,ej^ug mn ^ula anul care Yiftimul rind pace , tă tot ip'mţelegere între popoa■ nuţi rindul nostru, aşteptăm şi ' .di ca noul an să ne aducă tot mai multe bucurii, succese şi mai mari în munca noastră constructivă, viaţă îmbelşugată, iar griji şi necazuri cît mai puţine. Dar ca săne putem bucura de toate acestea trebuie să continuăm — fiecare la locul său de muncă — cu şi mai multă însufleţire şi abnegaţie acea muncă şi activitate, care duc la îndeplinirea acestor năzuinţe. Anul care a trecut, în mare parte ne-a împlinit aşteptările. Evenimentele din lume au dovedit"■că unitatea şi puterea lagărului ‘socialist s-a întărit simţitor, for,'-iţele păcii au devenit şi mai închegate. Nu trebuie însă să trecem cu vederea că imperialismul există ■încă, iar militarismul german stăla pîndă să dezlănţuie un nou război mondial. Popoarele lumii trebuie deci să fie vigilente, pregătite ■pentru apărarea cuceririlor progresiste, trebuie să facă tot posibilul pentru a apăra cea mai scumpă comoară a omenirii: Pacea. Pe plan intern anul 1961 a fost primul an al celui de-al doilea Airlan cincinal. Cînd apar aceste grinduri încă nu cunoaştem rezultatele finale obţinute în diferitele ramuri ale producţiei, însă pe baza rezultatelor publicate la sfîrşitul celui de al treilea trimestru deducem că industria şi-a îndeplinit, ba chiar a depăşit planul prevăzut. E adevărat că în agricultură am rămas datori cu îndeplinirea planului, aceasta însă nu oputem atribui ca o vină a ţărănimii muncitoare, ci în primul rînd se datoreşte secetei neobişnuiteiin această vară. Cu toate acestea, producţia gospodăriilor agricole,colective şi de stat a depăşit pe cea din anii anteriori, cînd mulţi ţărani lucrau încă pe micile lor , parcele de pămînt. Putem deci mărturisi că anul care a trecut, în agricultură a constituit un examen pentru gospodăriile agricole colec- I tive. Şi acest examen l-au trecut cu succes. Greutăţile ivite la începutul gospodăritului în colectiv , sînt pe cale de dispariţie, ţărănimea muncitoare simte din ce în ce mai mult că a ales bine atunci cînd a ascultat de cuvîntul partidului şi a păşit pe calea agricultu- rii socialiste. Faţă de anul 1960 cînd multe gospodării mai aveau de înfrînt numeroase greutăţi ivitepe calea cea nouă, anul 1961 a ,constituit anul întăririi organizatorice şi economice. Avînd acum o bază mai solidă, ne putem aştepta ca în anul ce ne stă în faţă gospodăriile agricole colective să recupereze pierderile din anul trecut şi prin aceasta şi agricultura să-şi îndeplinească planul prevăzut. Directivele trasate în cel de-al doilea plan cincinal — prin îndeplinirea cărora vom termina depunerea bazelor socialismului — impun şi pentru noi sarcini de realizat în rîndurile oamenilor muncii de naţionalitate romînă. Prin activitatea noastră politico-culturală şi de răspîndire a cunoştinţelor în limba maternă, vrem să fim şi noi părtaşi ai muncii constructive, vrem să contribuim şi noi la formarea omului de tip socialist şi tot ceea ce facem vrem să fie făcut pentru om, spre binele omului. Aruncînd o scurtă privire asupra civităţii şi muncii depuse în anul trecut de Uniunea Democratică a Romînilor din Ungaria, putem constata că prin mijloacele ce ne stau la dispoziţie ne-am intensificat şi îmbunătăţit munca de educare a maselor, de formare a conştiinţei socialiste a oamenilor şi nu în ultimul rînd munca depusă în scopul întăririi prieteniei sincere între locuitorii unguri şi cetăţenii de altă naţionalitate. E adevărat că rodul muncii noastre nu poate fi apreciat într-un interval atît de scurt, însă totuşi avem o oarecare unitate de măsură, şi aceasta o constituie marele număr al oamenilor muncii de naţionalitate romînă care activează şi participă la rezolvarea treburilor obşteşti din comunele şi judeţele lor, în organele alese, în cele de masă, obşteşti, sau în cadrul mişcării Frontului Popular Patriotic e în continuă creştere numărul acelora care — prin modestele lor sugestii sau propuneri — se angajează să contribuie la rezolvarea problemelor mai mici sau mai mari comune. Această antrenare a maselor largi populare în treburile noastre comune ilustrează cît se poate de grăitor că patria noastră este patria muncitorilor şi a ţăranilor muncitori, unde întreaga putere este în mîna celor ce muncesc. Ceea ce însă e şi mai îmbucurător este faptul că ţăranii muncitori devin din zi ce trece proprietari adevăraţi ai gospodăriilor agricole colective Iată un teren de muncă unde am depus şi noi o cărămidă cînd i-am lămurit pe ţăranii noştri muncitori că numai atunci vor avea gospodării înfloritoare, dacă fiecare membru va simţi că propietatea comună este şi a lui şi că munca lui în colectiv nu e numai o necesitate personală ci o cinste şi datorie cetăţenească. Rezultatele gospodăriilor „N. Bălcescu” de la Micherechi, „Pacea de la Chitighaz, „Lenin” de la Aletea, „Pionierul” şi „Progresul” de la Cenadul-Unguresc, „Spicul de argint” de la Apateu, „Spicul de aur” de la Leta-Mare sau „Dózsa” de la Bătania sînt dovezi vii că ţăranii muncitori trăiesc azi mai uşor, cu mai puţine griji decît în timpul cît au lucrat individuali pe potecile lor de pămînt. Acum cînd gospodăriile ’dispun de bogate experienţe în ceea ce priveşte munca în colectiv, avem tot dreptul să afirmăm — mai mult ca oricînd — că numai calea agriculturii socialiste poate asigura o viaţă îmbelşugată ţărănimii noastre muncitoare. Aceasta o vrea partidul, aceasta o vrem şi noi şi pentru aceasta nu cruţăm nici timp, nici muncă, nici oboseală. în rîndurile de mai sus am făcut doar un bilanţ fugitiv al paşilor făcuţi înainte — în anul care a trecut — de poporul nostru, de cititorii noştri, care în mare majoritate sînt oameni de la ţară. Rostul străduinţelor noastre îl vor dovedi roadele şi mai îmbelşugate pe care le vom culege mîine. Cu aceste gînduri urez tuturor cititorilor Foii Noastre, oamenilor muncii de naţionalitate romînă şi celorlalţi cetăţeni ai ţării, activiştilor noştri culturali, pedagogilor din instituţiile noastre, tineretului şi elevilor noştri, precum şi tuturor acelora care ne-au ajutat în activitatea noastră. LA MULŢI ANI! Petru Silaghi secretar general al U.D.R.U. LA MULŢI ANI! Reprezentanţii Uniunilor naţionalităţilor în vizită la Kállai Gyula în ziua de 27 decembrie Kállai Gyula, membru în Biroul Politic al P.M.S.U., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a primit în audienţă pe secretarii generali ai Uniunilor. La convorbirea care a avut loc cu această ocazie — în clădirea Parlamentului — au fost de faţă: Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii noastre, Milan Ognenovici, secretar general al Uniunii sîrbilor, Dr. Frideric Wild, secretar general al Uniunii germanilor şi Gheorghe Bielik, secretar general al Uniunii slovacilor din Ungaria, în cadrul convorbirilor secretarii generali l-au informat pe tovarăşul Kállai Gyula despre activitatea desfăşurată de Uniuni, despre problemele legate de această activitate. Tovarăşul Kállai a manifestat un viu interes faţă de munca multilaterală ce se desfăşoară în rîndurile oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţilor şi şi-a exprimat încrederea în reuşita deplină a eforturilor depuse de Uniuni în scopul lărgirii orizontului politic, al ridicării materiale şi culturale a minorităţilor naţionale din ţară. Bucuriile iernii. La zece ani de existenţa a presei româneşti din Ungaria — Serbarea de la Chitighaz — în anul 1961 s-au împlinit zece ani de la naşterea presei româneşti din ţara noastră. în vara lui 1951 a apărut primul număr al „Libertăţii Noastre”, organ al Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria, expresie grăitoare a transformărilor petrecute în viaţa minorităţii naţionale române din ţară, după eliberarea de sub dubla oprimare a regimurilor trecute. Românii din Ungaria au avut deci pentru prima dată o gazetă a lor, scrisă în limba lor maternă, o publicaţie care să oglindească viaţa schimbată a oamenilor muncii, a ţăranilor români de prin satele noastre pornite pe calea prosperării, a unei vieţi mai bune, demne de om. „Libertatea Noastră” împreună cu „Vocea Tineretului”, suplimentul pentru tineret al gazetei, a împlinit un rol de seamă în luminarea şi ridicarea culturală a populaţiei noastre de naţionalitate romînă, tot aşa ca acum „Foaia Noastră”, urmaşa lor. Aniversarea a zece ani de la existenţa presei romîneşti din ţară a fost pentru romînii din Ungaria un însemnat prilej de a-şi exprima încă o dată ataşamentul deplin şi sincer la stăruinţele comune ale întregului nostru popor muncitor, în sînul căruia trăim şi muncim, pentru măreţul ţel comun, crearea unei vieţi mai bune, paşnice, socialiste, în care bunăînţelegerea şi colaborarea frăţească între graiuri constituie un factor de nelipsit. Cu ocazia acestei aniversări, la Chitighaz a fost organizată o întîlnire cu cititorii gazetei. Pe lîngă conducătorii gazetei şi ai Uniunii au fost de faţă şi reprezentanţii Partidului, Frontului Popular Patriotic, şi ai autorităţilor locale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de către Marius Turcu, inspector şcolar. Au urmat apoi cuvîntările festive ţinute de Kendra János, din partea organizaţiei judeţene a Frontului Popular Patriotic, şi Petru Anton redactorulşef al gazetei „Foaia Noastră”. Ambele cuvîntări au fost ascultate cu mare interes, în deosebi cele spuse de către tovarăşul Anton în limba romînă, au atins probleme în legătură cu istoricul împrejurărilor şi al drumului parcurs de la apariţia gazetelor „Libertatea Noastră” şi „Vocea Tineretului” pînă la „Foaia Noastră”, gazeta noastră de acum. Cuvîntarea şi-a încheiat-o cu citirea foarte expresivă a frumoasei poezii „Doi prieteni” scrisă de Tudor Măinescu, poezie care vorbeşte despre vrajbele din trecut, care nu o dată au întunecat tradiţiile de luptă comună a popoarelor maghiar şi român, şi despre frăţia lor de azi. După cuvîntările festive a urmat un modest program cultural, la care şi-au dat concursul: Florica Otlăcan, Sfetozar Une, cu cîntece populare romîneşti şi maghiare, acompaniaţi de orchestra de lăutari din Cenadul Unguresc, condusă de Mihai Graur. Valeria Stefan elevă în cl. IV-a a liceului „N. Bălcescu” a recitat poezia „Drumuri care duc departe”, de Ilie Ivănuş, apărută în „Calendarul Nostru”, iar micuţele Magdalena Gros şi Valeria Burzuc de la şcoala generală cu limba de predare romînă din Chitighaz au declamat poeziile „Limba noastră” şi „Zăpada”, ambele de Cicerone Teodorescu. După sfîrşitul programului cultural mulţi dintre săteni au stat de vorbă cu reprezentanţii Uniunii şi ai gazetei, iar unii dintre ei, cum sînt tovarăşii Gh. Szántó, I. Muntean Borbil şi alţii şi-au exprimat dorinţa de a participa cît mai curînd la o anchetă de presă unde îşi vor putea expune mai pe larg dorinţele, obiecţiile şi sugestiile în legătură cu „Foaia Noastră”. La balul care a urmat, participanţii la serbare s-au simţit cît se poate de bine, şi tot aşa şi oaspeţii au putut părăsi comuna cu cele mai bune impresii. I. CRONICARU DE LA SESIUNEA DIN DECEMBRIE A ADUNĂRII NAŢIONALE Dr. Jahner Bakos Mihály, preşedintele Tribunalului Suprem al P.U. prezintă o dare de seamă despre activitatea organelor judecătoreşti, despre sarcinile impuse de consolidarea continuă a legalităţii socialiste.