Foaia Noastră, 1963 (Anul 7, nr. 1-24)

1963-01-01 / nr. 1

FOAIA MOASTRA ORGANUL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul VII. Nr. 1. — Marți, 1 ianuarie 1963. 8 pagini 60 fiii. GYULA ORTUTAY: ÎN PRAG DE AN NOU... în primele clipe ale anului nou paharele se ciocnesc şi le dorim celor care ne sunt dragi, prietenilor, an nou fe­ricit, voie bună, spor la mun­că, pace şi belşug. De obicei frumos şi străvechi, care nu va pierde niciodată din stră­lucirea lui! Poate e numai un joc al imaginaţiei, dar eu totuşi îmi închipui ca în prima clipă a anului nou milioanele de u­­rări individuale se unesc în­­tr-un singur puhoi de felici­tări: An nou fericit ţării în­tregi, an nou fericit lumii în­tregi! Mai fericit decit cel ce a trecut. » Dar ce dorim noi, ce vrem noi? In primul rînd, să fie pace, pace în lumea întreagă. Cîte­­va zile din octombrie trecut erau pe punctul ca să fie ţi­nute în evidenţă de istorie drept zile ale izbucnirii celui de-al treilea război mondial, în ziua de 22 octombrie, cînd guvernul Statelor Unite ale Americii — călcînd în picioa­­oare drepturile internaţionale — a anunţat blocada în spa­ţiul mării Caraibilor, împotri­va Cubei, a ameninţat omeni­rea cu grozăvia unui război termonuclear. Rachete cu în­cărcături atomice erau în­dreptate spre ţinte, iar dea­supra Europei patrulau fortă­reţe zburătoare. Omenirea poată să mulţumească — în primul rînd — politicii calme, plină de răspundere şi de o excepţională stăpînire de sine a Uniunii Sovietice că pacea totuşi a fost menţinută. Forţa lagărului socialist a înlăturat provocarea imperialistă şi a salvat independenţa Cubei eroice, în această perioadă mişca­rea mondială pentru apărarea păcii s-a întărit cu forţe noi. A luat un nou avînt şi mişca­rea pentru apărarea păcii din ţara noastră. în urma muncii de lămurire a comitetelor Frontului Popular Patriotic a crescut numărul acelora care au înţeles din ce în ce mai mult că pacea numai atunci poate fi apărată şi că princi­piul coexistenţei paşnice nu­mai atunci poate deveni o a­­devărată normă a politicii mondiale, dacă prin rezulta­tele muncii noastre de toate zilele ţara noastră se îmbogă­ţeşte şi se consolidează tot mai mult şi mai rapid, şi prin aceasta se întăreşte forţa eco­nomică şi militară a întregu­lui lagăr socialist. Am dori ca în anul nou să trăim mai bine. Este o dorin­ţă reală, izvorîtă din esenţa socialismului. Calea realizării acestei dorinţe a fost trasată cu clarviziune de către con­gresul al VIII-lea al Partidu­lui Muncitoresc Socialist Un­gar. Comitetul Central al Par­tidului a raportat cu bucurie Congresului că cel de-al doi­lea plan cincinal — baza prosperităţii noastre — s-a dovedit a fi real şi că vom putea realiza ca venitul na­ţional să crească cu 36%, producţia industrială cu 48— 50%, producţia agricolă cu 22—23%, fondul de consu­maţie cu 22—23%, iar venitul real socotit pe cap de locuitor cu 16—17%. Greutăţi se ivesc în domeniul producţiei agricole. Agricultura noastră a fost bîntuită de o secetă cumplită atît în 1961, cît şi în 1962. Tocmai din această ca­uză în anul acesta trebuie să muncim cu puteri îndoite, ca producţia noastră agricolă să se apropie din ce în ce mai mult de nivelul mondial. Mişcarea Frontului Popular Patriotic a făcut şi pînă acum mult în interesul promovării agriculturii. în anii trecuţi, tocmai creşterea sarcinilor multiple au dus la crearea de noi forme în muncă, printre acestea în primul rînd la în­fiinţarea comitetelor de acţi­une. Din toate păturile socie­tăţii se prezintă cetăţeni care urgentează şi sprijină cu o nerăbdare creatoare îndepli­nirea sarcinilor noastre în do­meniul construirii socialismu­lui. Cu ocazia executării unei muncii comune, coope­rează cei mai buni specialişti din domeniul respectiv şi an­trenează în muncă persoane care pînă mai ieri se ţineau departe de politică. Aceşti oameni se străduiesc să solu­ţioneze sau să contribuie la soluţionarea unor probleme locale ca: irigaţia, conservarea solului, ajutorarea gospodării­lor agricole colective mai sla­be, plantarea pomilor şi a vi­ţei de vie, valorificarea produ­selor agricole, şi prin acestea la soluţionarea unor probleme generale. Iată cîteva exemple frumoase din activitatea co­mitetelor de acţiune în cursul anului 1962: în sătuleţul transdanubian Zalagyömrő un număr de oameni de speciali­tate au elaborat printr-un e­­fort comun un plan de regle­mentare a apelor de pe un te­ren de 1000 iugăre. în judeţul Borsod se lucrează la întrebu­inţarea apei calde uzate a uzi­nei din Tiszapalkonya şi a la­curilor fabricii de cărămizi. Profesorii universităţii de şti­inţe agronomice din Gödöllő patronează gospodăria agrico­lă colectivă din Tiszakesz, în judeţul Băeş , după cum m-am putut convinge şi eu personal — în urma activităţii comitetelor de acţiune, plan­tarea pomilor şi a viţei de vie a devenit o adevărată mişcare populară. Creşte neîncetat numărul acelor comitete ale Frontului Popular Patriotic care şi-au propus ca scop, ca pe lîngă pregătirea profesională a oa­menilor muncii de la sate, să contribuie şi la ridicarea nive­lului cultural general al popu­laţiei săteşti. Succesele obţi­nute în mişcarea „prietenii cărţii” din judeţul Vas, pre­cum şi organizarea în întreaga ţară a instruirii adulţilor de la sate, ne stau mărturie. Aceste cîteva exemple luate la întîmplare din viaţa mişcă­rii noastre, arată că şi în anul trecut am făcut progrese sim­ţitoare în domeniul înfăpturii unităţii naţionale socialiste. Politica consecventă dusă în ultimii şase ani de către Par­tidul Muncitoresc Socialist Ungar a sădit încrederea în sufletele oamenilor. Această încredere este alimentată de măsuri şi practici, ca, de pil­dă, aplicarea consecventă a principiului după care în ţara noastră orice funcţie de con­ducere — afară de cele de partid — poate fi îndeplinită şi de persoane care nu sunt membri de partid. Cerinţele principale — pe lîngă fide­litatea faţă de socialism — sunt: priceperea şi pregăti­rea profesională. Interpretarea justă a originii sociale, înlătu­rarea diferenţei bazată pe ca­tegorisire, a contribuit la întă­rirea unităţii naţionale, în ur­ma politicii cumpătate, prevă­zătoare şi bazată pe principii solide dusă de partid, comu­niştii şi cei fără de partid au încredere unii faţă de ceilalţi. Această încredere va fi cel mai bun însoţitor al poporului nostru şi în cursul anului nou, care nu se promite de a fi cu nimic mai uşor, dar în orice (Continuare in pag. 3.) De revelion. ANUL NOU Bun sosit la noi, an nou Te primim cu bucurie, Să ne-aduci acum din nou Viaţă bună, veselie. Mai de mult cînd ne soseai Erai trist şi abătut La săraci tu aduceai Prea puţin, că n-ai avut. Cămara ţi­ se umplea Din truda săracului, Dar trîntorii ţi-o golea Nelăsînd sărmanului. Dar, în patruzeci şi cinci Ai sosit cu altă faţă, Tu ştiai de pe atunci Că ne-aduci o altă viaţă. La muncitori le-ai dat fabrici Şi pămînt ţăranilor, Şi ai gonit de pe aici Hoardele duşmanilor. Şi de-atunci, tu an de an Cu speranţe noi soseşti, Şi pe zi ce trece, ţara Tot mai mult ne-mpodobeşti. Noi oraşe, noi uzine Răsar falnic strălucind, Hărnicia multor braţe, ele Zi de zi vestind. Şi în urma lor apare Traiul tot mai ridicat, Dovedind că-n noua viaţă Totul, totul s-a schimbat. Adu-ne ş-anul ăsta Noi speranţe-n viitor, Planuri noi să-ndeplinim Pentru ţară şi popor. Şi unind a noastre braţe Forţa să ne oţelim, Ca în urma muncii noastre Tot mai bine să trăim. M. T. CU PRILEJUL ANULUI NOU URĂM CITITORILOR, COLABORATORILOR ŞI CORESPONDENŢILOR NOŞTRI VOLUNTARI NOI SUCCESE ÎN MUNCĂ!

Next