Foaia Noastră, 1965 (Anul 9, nr. 1-24)
1965-01-01 / nr. 1
FOAIA NOASTRA PREOCUPĂRI ACTUALE Unele obiective de prim ordin în ultimele zile ale anului 1964, Uniunea Democratică a Romînilor din Ungaria a ţinut o şedinţă lărgită cu participarea celor mai buni activişti culturali. La această consfătuire — despre care cu drept cuvînt se poate spune că a fost una dintre cele mai active, ţinute în ultimii ani , a fost discutată îndeplinirea acţiunilor cuprinse în hotărîrile celei de a Il-a consfătuiri de lucru pe ţară şi au fost trasate acele sarcini concrete care stau în faţa activiştilor culturali, în domeniul economic, politic şi cultural. Activiştii noştri culturali nu numai că îşi asumă sarcinile care le revin în munca generală pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, ci se şi angajează la o muncă şi mai devotată pentru îndeplinirea acestor sarcini. Am putea înşira o serie de exemple, dar să amintim numai un singur fapt care caracterizează elocvent însufleţirea acestor activişti şi elanul lor în muncă. Soţia lui Ioan Mesaroş şi Ioan Gomboş, cu toate că depun o muncă obştească multilaterală şi în oraşul Gyula, s-au angajat, în colaborare cu Uniunea, ca să facă abonamente în două comune pentru gazeta Foaia Noastră. Şi acum în oglinda acestei consfătuiri, şi neuitînd nici rezultatele obţinute, să amintim şi mulţimea sarcinilor, care stau în faţa Uniunii noastre şi nu în ultimul rînd în faţa activiştilor culturali. La consfătuirea, care s-a desfăşurat în atmosfera unei convorbiri prieteneşti, tov. Petru Silaghi a făcut un amplu expozeu al realizărilor şi evenimentelor din anul trecut. în cursul analizei muncii multilaterale a Uniunii şi a activiştilor culturali, dînsul a arătat că sarcinile cele mai importante sunt trasate de politica partidului și guvernului nostru. Vorbitorul a accentuat că sarcinile din anul viitor vor fi îndeplinite în spiritul celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. A accentuat apoi că, una dintre sarcinile cele mai importante este ca Uniunea noastră să sprijine şi să acorde tot ajutorul necesar pentru ca numărul oamenilor calificaţi la sate să sporească tot mai mult. La sate trebuie dusă o activitate şi mai intensă pentru formarea conştiinţei oamenilor. Oamenii muncii de la sate trebuie să dispună de o cultură profesională şi politică şi mai ridicată, în încheiere tovarăşul Silaghi i-a rugat pe participanţi să-şi spună părerile şi să facă propuneri în vederea îmbunătăţirii muncii. Primul care a luat cuvîntul a fost tov. Alexandru Hoţopan, colaboratorul Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria, care a vorbit despre conferinţele pentru răspîndirea cunoştinţelor, solicitînd ca conferenţiarii să trimită totdeauna la adresa Uniunii un raport despre conferinţele ţinute de ei. în continuare, vorbitorul a subliniat însemnătatea şi succesul obţinut la proiecţiile de filme în două limbi şi totodată a rugat cadrele didactice să anunţe care şcoli solicită proiecţii de filme şi din care domeniu să fie aceste filme. în legătură cu procurarea de cărţi romîneşti vorbitorul a spus că bibliotecile sau şcolile care vor să-şi procure cărţi româneşti din R. P. R., trebuie să se adreseze întreprinderii respective de comerţ exterior a cărei adresă este: Kultúra Könyv- és Hírlap Külkereskedelmi Vállalat, Budapest, II. ker., Fő u. 32. Tovarăşul Hoţopan a mai vorbit şi despre însemnătatea culegerii folclorului românesc din ţară. A urmat apoi Iov. Hie Moldovan, colaborator principal al Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria, care a atras atenţia că în multe sate căminele culturale nu sunt folosite în mod corespunzător. Printre altele a vorbit despre necesitatea instruirii echipelor culturale şi despre lipsa de instructori culturali. în viitor însă, pe baza unor înţelegeri dintre instituţiile respective, cu toată probabilitatea va sosi un instructor cultural din R.P.R. şi se va primi ajutor şi din partea coreografului János Bihari. Gheorghe Dulău, directorul căminului cultural din Méhkerék, a propus ca fiecare membru al Comitetului Obştesc să primească sarcini concrete şi totodată a anunţat că, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a eliberării, în comuna Méhkerék se va organiza o Săptămână a eliberării, în cadrul căreia — în interesul păstrării tradiţiilor — vor fi prezentate filmele care au fost realizate de la eliberare încoace ocupîndu-se şi de viaţa oamenilor muncii din Méhkerék sau în care figurează şi echipa culturală din această comună. A mai vorbit despre necesitatea pieselor într-un act şi a diafilmelor care sunt preferate în primul rând de tineret. Tov. Dulău s-a angajat ca în primele două luni ale anului să facă cel puţin 150 de abonamente noi la Méhkerék. A menţionat că anul trecut în această comună erau numai 60 de abonaţi. A urmat apoi András Varga, directorul Căminului Cultural „Erkel” din Gyula, care a propus ca în programele culturale să nu figureze numai dansuri şi cîntece populare, ci şi cele moderne, exprimîndu-şi părerea că în felul acesta echipele culturale vor repurta un succes mult mai mare şi numai în felul acesta se vor putea lua la întrecere cu televiziunea. în continuare a mai vorbit despre dorinţa publicului spectator de a vedea întotdeauna un program bine pregătit, variat şi mereu nou. De altfel, ansamblul „Erkel” din Gyula, începînd de la 1 martie, va sta la dispoziţie cu un program mixt pentru localităţile locuite şi de romîni. Gheorghe Petruşan, asistent la catedra de limba şi literatura romînă de la Institutul Pedagogic de 4 ani din Szeged, a vorbit despre însemnătatea culegerii folclorului romînesc. A arătat că după părerea lui în momentul de faţă au la dispoziţie un material suficient pentru o ediţie, în legătură cu abonamentele pentru Foaia Noastră propune ca în viitor să se introducă vînzarea gazetei în şcoli. Fiecare şcoală să aibă un responsabil pentru difuzarea presei româneşti. A mai propus ca, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a eliberării, să se organizeze o trecere în revistă a formaţiilor culturale romîneşti la care să se stabilească, care dintre ansamblurile romîneşti să participe la Festivalul Cultural al Naţionalităţilor din Keszthely. Ioan Berényi, directorul Căminului cultural din Körösszegapáti, profesor de şcoală generală, cere manuale pentru cursurile de limba romînă. în comună funcţionează un curs de limba romînă la care s-au înscris 24 de cursanţi. Se angajează şi dînsul să culeagă folclorul romînesc şi tradiţiile progresiste din comună. Ilie Ivănuş, profesor, colaborator al Foii Noastre, a vorbit despre însemnătatea muncii temeinice pe care trebuie să o depună activiştii culturali, subliniind că sunt multe de făcut în interesul transformării şi formării conştiinţei oamenilor. în acest domeniu cadrele didactice au un rol precumpănitor. A mai arătat că nu în lipsa de cărţi tipărite în limba romînă trebuie căutat motivul că mulţi pedagogi şi cetăţeni de naţionalitate romînă nu citesc, ci în lipsă de conştiinţă. Numai cu lipsa de conştiinţă se poate explică şi faptul că mulţi dintre cei de naţionalitate romînă nu citesc gazeta noastră romînească. Oamenii aceştia nu sînt în clar cu însemnătatea gazetei. în rîndurile acestora trebuie dusă o mai intensă muncă de lămurire. în încheiere a propus ca după posibilităţi să fie trimis un specialist în R.P.R., care, întorcîndu-se de acolo, să fie capabil de a prelucra materialul folcloric românesc din ţară. Soţia lui loan Mesaroş,• (continuare în pag. 7.) REPUBLICII Ca să se-nalţe zări de steaguri roşii Şi munţi de aur să se-nalţe-n zări, Prin veacuri negre au luptat strămoşii, Zdrobind sub gloanţe lanţuri şi ocări. Eu n-am trăit să văd acele ceasuri, Nici doinele de-atîta jale, grele. Părinţii mei, cu fulgerări în glasuri, în nopţi tîrzii mi-au povestit de ele. Eu m-am născut sub ceruri sclipitoare Şi-am străbătut poienele din vis, Cînd drumuri noi şi făr’de-asemănare, Biruitor, Partidul ne-a deschis. Eu m-am născut cînd apele de munte Au revărsat luceferi pe cîmpii Şi cînd oraşe noi cu stea pe frunte Purtau pe umeri ceruri sinilii. Aş vrea să fiu acum minerul care, în abataje-adînci, cu ochii vii, îţi dăruie nestinsele izvoare De cîntece, de flori şi bogăţii. Aş vrea să fiu olerul care suie Bogate turme-n munţii ninşi, de brazi, Sau sculptorul ce pune în statuie Puterea vie-a zilelor de azi. O, Patrie! Cum să-ţi slăvesc pămîntul Şi cum să-ţi spun tot ce-aş avea de spus, Ca să urmezi Partidului cuvîntul Şi steagul tău, să-l flutur tot mai sus. NICOLAE NASTA I LA ANIVERSAREA R. P. R. Cu un puternic elan patriotic, în care se împletesc bucuria şi mîndria pentru marile sale cuceriri, poporul român sărbătoreşte la fiecare sfîrşit de an o aniversare ce îi este cu deosebire dragă : proclamarea Republicii Populare Române. Şi este firesc să fie aşa. Căci actul de la 30 Decembrie 1947 a însemnat pentru toţi Cei ce muncesc pe meleagurile R. P. R. o măreaţă victorie istorică, o încununare a lupte- lor pentru libertate şi independenţă naţională, purtate de-a lungul secolelor cu neasemuită vitejie de poporul român. Fabrica de confecţii din Bucureşti, care produce zilnic peste 110 mii de articole diverse. Cei peste 13 mii de muncitori ai fabricii lucrează la cele mai moderne maşini Exteriorul fabricii „Unirea” din Iaşi, care produce 25% din untdelemnul produs în R. P. Romînă