Foaia Noastră, 1965 (Anul 9, nr. 1-24)

1965-01-01 / nr. 1

FOAIA NOASTRA PREOCUPĂRI ACTUALE Unele obiective de prim ordin în ultimele zile ale anului 1964, Uniunea Democratică a Romînilor din Ungaria a ţi­nut o şedinţă lărgită cu par­ticiparea celor mai buni acti­vişti culturali. La această con­sfătuire — despre care cu drept cuvînt se poate spune că a fost una dintre cele mai active, ţinute în ultimii ani , a fost discutată îndeplini­rea acţiunilor cuprinse în ho­­tărîrile celei de a Il-a consfă­tuiri de lucru pe ţară şi au fost trasate acele sarcini con­crete care stau în faţa acti­viştilor culturali, în domeniul economic, politic şi cultural. Activiştii noştri culturali nu numai că îşi asumă sarci­nile care le revin în munca generală pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, ci se şi angajează la o muncă şi mai devotată pentru îndeplinirea acestor sarcini. Am putea în­şira o serie de exemple, dar să amintim numai un singur fapt care caracterizează eloc­vent însufleţirea acestor acti­vişti şi elanul lor în muncă. Soţia lui Ioan Mesaroş şi Ioan Gomboş, cu toate că de­pun o muncă obştească mul­tilaterală şi în oraşul Gyula, s-au angajat, în colaborare cu Uniunea, ca să facă abo­namente în două comune pentru gazeta Foaia Noastră. Şi acum în oglinda acestei consfătuiri, şi neuitînd nici rezultatele obţinute, să amin­tim şi mulţimea sarcinilor, care stau în faţa Uniunii noastre şi nu în ultimul rînd în faţa activiştilor culturali. La consfătuirea, care s-a des­făşurat în atmosfera unei convorbiri prieteneşti, tov. Petru Silaghi a făcut un am­plu expozeu al realizărilor şi evenimentelor din anul tre­cut. în cursul analizei mun­cii multilaterale a Uniunii şi a activiştilor culturali, dînsul a arătat că sarcinile cele mai importante sunt trasate de politica partidului și guver­nului nostru. Vorbitorul a accentuat că sarcinile din anul viitor vor fi îndeplinite în spiritul celei de a 20-a aniversări a elibe­rării patriei noastre de sub jugul fascist. A accentuat a­­­poi că, una dintre sarcinile cele mai importante este ca Uniunea noastră să sprijine şi să acorde tot ajutorul ne­cesar pentru ca numărul oa­menilor calificaţi la sate să sporească tot mai mult. La sate trebuie dusă o activitate şi mai intensă pentru forma­rea conştiinţei oamenilor. Oa­menii muncii de la sate tre­buie să dispună de o cultură profesională şi politică şi mai ridicată, în încheiere tovarăşul Si­laghi i-a rugat pe partici­panţi să-şi spună părerile şi să facă propuneri în vederea îmbunătăţirii muncii. Primul care a luat cuvîn­­tul a fost tov. Alexandru Ho­­ţopan, colaboratorul Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria, care a vorbit des­pre conferinţele pentru răs­­pîndirea cunoştinţelor, soli­­citînd ca conferenţiarii să tri­mită totdeauna la adresa U­­niunii un raport despre con­ferinţele ţinute de ei. în con­tinuare, vorbitorul a subli­niat însemnătatea şi succesul obţinut la proiecţiile de fil­me în două limbi şi totodată a rugat cadrele didactice să anunţe care şcoli solicită pro­iecţii de filme şi din care do­meniu să fie aceste filme. în legătură cu procurarea de cărţi romîneşti vorbitorul a spus că bibliotecile sau şco­lile care vor să-şi procure cărţi româneşti din R. P. R., trebuie să se adreseze între­prinderii respective de co­merţ exterior a cărei adresă este: Kultúra Könyv- és Hír­lap Külkereskedelmi Vállalat, Budapest, II. ker., Fő u. 32. Tovarăşul Hoţopan a mai vor­bit şi despre însemnătatea cu­legerii folclorului românesc din ţară. A urmat apoi Iov. Hie Mol­dovan, colaborator principal al Uniunii Democratice a Romînilor din Ungaria, care a atras atenţia că în multe sate căminele culturale nu sunt folosite în mod cores­punzător. Printre altele a vorbit despre necesitatea in­struirii echipelor culturale şi despre lipsa de instructori culturali. în viitor însă, pe baza unor înţelegeri dintre instituţiile respective, cu toa­tă probabilitatea va sosi un instructor cultural din R.P.R. şi se va primi ajutor şi din partea coreografului János Bihari. Gheorghe Dulău, directo­rul căminului cultural din Méhkerék, a propus ca fie­care membru al Comitetului Obştesc să primească sarcini concrete şi totodată a anun­ţat că, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a eliberării, în comuna Méhkerék se va or­ganiza o Săptămână a elibe­rării, în cadrul căreia — în interesul păstrării tradiţiilor — vor fi prezentate filmele care au fost realizate de la eliberare încoace ocupîndu-se şi de viaţa oamenilor muncii din Méhkerék sau în care fi­gurează şi echipa culturală din această comună. A mai vorbit despre necesitatea pie­selor­­ într-un act şi a diafil­­melor care sunt preferate în primul rând de tineret. Tov. Dulău s-a angajat ca în pri­mele două luni ale anului să facă cel puţin 150 de abona­mente noi la Méhkerék. A menţionat că anul trecut în această comună erau numai 60 de abonaţi. A urmat apoi András Var­ga, directorul Căminului Cul­tural „Erkel” din Gyula, ca­re a propus ca în programele culturale să nu figureze nu­mai dansuri şi cîntece popu­lare, ci şi cele moderne, ex­­primîndu-şi părerea că în fe­lul acesta echipele culturale vor repurta un succes mult mai mare şi numai în felul acesta se vor putea lua la în­trecere cu televiziunea. în continuare a mai vorbit des­pre dorinţa publicului spec­tator de a vedea întotdeauna un program bine pregătit, va­riat şi mereu nou. De altfel, ansamblul „Erkel” din Gyu­la, începînd de la 1 martie, va sta la dispoziţie cu un program mixt pentru locali­tăţile locuite şi de romîni. Gheorghe Petruşan, asis­tent la catedra de limba şi literatura romînă de la Insti­tutul Pedagogic de 4 ani din Szeged, a vorbit despre în­semnătatea culegerii folcloru­lui romînesc. A arătat că du­pă părerea lui în momentul de faţă au la dispoziţie un material suficient pentru o ediţie, în legătură cu abo­namentele pentru Foaia Noas­tră propune ca în viitor să se introducă vînzarea gazetei în şcoli. Fiecare şcoală să aibă un responsabil pentru difuzarea presei româneşti. A mai propus ca, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a eliberării, să se organizeze o trecere în revistă a forma­ţiilor culturale romîneşti la care să se stabilească, care dintre ansamblurile romî­neşti să participe la Festiva­lul Cultural al Naţionalită­ţilor din Keszthely. Ioan Berényi, directorul Căminului cultural din Kö­rösszegapáti, profesor de şcoală generală, cere manua­le pentru cursurile de limba romînă. în comună funcţio­nează un curs de limba ro­mînă la care s-au înscris 24 de cursanţi. Se angajează şi dînsul să culeagă folclorul romînesc şi tradiţiile progre­siste din comună. Ilie Ivănuş, profesor, cola­borator al Foii Noastre, a vorbit despre însemnătatea muncii temeinice pe care trebuie să o depună activiştii culturali, subliniind că sunt multe de făcut în interesul transformării şi formării con­ştiinţei oamenilor. în acest domeniu cadrele didactice au un rol precumpănitor. A mai arătat că nu în lipsa de cărţi tipărite în limba romînă tre­buie căutat motivul că mulţi pedagogi şi cetăţeni de na­ţionalitate romînă nu citesc, ci în lipsă de conştiinţă. Nu­mai cu lipsa de conştiinţă se poate explică şi faptul că mulţi dintre cei de naţiona­litate romînă nu citesc gaze­ta noastră romînească. Oa­menii aceştia nu sînt în clar cu însemnătatea gazetei. în rîndurile acestora trebuie du­să o mai intensă muncă de lămurire. în încheiere a pro­pus ca după posibilităţi să fie trimis un specialist în R.P.R., care, întorcîndu-se de acolo, să fie capabil de a pre­lucra materialul folcloric ro­mânesc din ţară. Soţia lui loan Mesaroş,• (continuare în pag. 7.) REPUBLICII Ca să se-nalţe zări de steaguri roşii Şi munţi de aur să se-nalţe-n zări, Prin veacuri negre au luptat strămoşii, Zdrobind sub gloanţe lanţuri şi ocări. Eu n-am trăit să văd acele ceasuri, Nici doinele de-atîta jale, grele. Părinţii mei, cu fulgerări în glasuri, în nopţi tîrzii mi-au povestit de ele. Eu m-am născut sub ceruri sclipitoare Şi-am străbătut poienele din vis, Cînd drumuri noi şi făr’de-asemănare, Biruitor, Partidul ne-a deschis. Eu m-am născut cînd apele de munte Au revărsat luceferi pe cîmpii Şi cînd oraşe noi cu stea pe frunte Purtau pe umeri ceruri sinilii. Aş vrea să fiu acum minerul care, în abataje-adînci, cu ochii vii, îţi dăruie nestinsele izvoare De cîntece, de flori şi bogăţii. Aş vrea să fiu olerul care suie Bogate turme-n munţii ninşi, de brazi, Sau sculptorul ce pune în statuie Puterea vie-a zilelor de azi. O, Patrie! Cum să-ţi slăvesc pămîntul Şi cum să-ţi spun tot ce-aş avea de spus, Ca să urmezi Partidului cuvîntul Şi steagul tău, să-l flutur tot mai sus. NICOLAE NASTA I LA ANIVERSAREA R. P. R. Cu un puternic elan patriotic, în care se împletesc bu­curia şi mîndria pentru marile sale cuceriri, poporul român sărbătoreşte la fiecare sfîrşit de an o aniversare ce îi este cu deosebire dragă : proclamarea Republicii Populare Ro­mâne. Şi este firesc să fie aşa. Căci actul de la 30 Decembrie 1947 a însemnat pentru toţi Cei ce muncesc pe meleagurile R. P. R. o măreaţă victorie istorică, o încununare a lupte-­­ lor pentru libertate şi independenţă naţională, purtate de-a­­ lungul secolelor cu neasemuită vitejie de poporul român. Fabrica de confecţii din Bucureşti, care produce zilnic peste 110 mii de articole diverse. Cei peste 13 mii de muncitori ai fabricii lucrează la cele mai moderne maşini Exteriorul fabricii „Unirea” din Iaşi, care produce 25% din untdelemnul produs în R. P. Romînă

Next