Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)

1970-01-01 / nr. 1

foaia n­oastr­a ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XIV. Nr. 1. - Joi, 1 ianuarie 1970. 8 nagini 80 fiii" CE SE AŞTEAPTA DE LA RECENSĂMÎNT? Dacă cineva a urmărit cu atenţie viaţa naţionalităţilor din ţara noastră, a putut ob­serva că în ultimul an s-au făcut multe pentru a traduce în viaţă politica faţă de naţio­nalităţi. Rezultatele acestea insă nu înseamnă că mai îna­inte nu s-ar fi putut vorbi de rezultate satisfăcătoare în a­­cest domeniu. Este vorba doar că hotărîrile luate de Biroul Politic al P. M. S. U. au dat noi impulsuri activităţii des­făşurate în rîndurile naţiona­lităţilor. In urma acestor hotă­râri, sfaturile judeţene, de pla­să şi cele comunale au studiat temeinic situaţia naţionalită­ţilor, trecînd în revistă rezul­tatele de pînă acum, dar sco­­ţînd în evidenţă problemele care îşi aşteaptă încă rezolva­rea. Cu alte cuvinte, problema naţionalităţilor ajunse din nou pe tapet şi rezultatele au do­vedit necesitatea cercetării problemelor. Congresele Uniunilor naţio­nalităţilor care au avut loc în luna aprilie a anului 1969, au făcut un rezumat real al situaţiei, problemelor naţio­nalităţilor, conturând drumul parcurs şi fixînd în hotărîrile lor sarcinile prevăzute pentru viitor. In­activitatea lor capătă o deosebită importanţă baza socială şi lărgirea democratis­mului. Cu ajutorul activiştilor, Uniunile vor reuşi să rezolve cît mai repede problemele existente încă. Trebuie să ac­centuăm însă că atît uniunile cît şi cerinţele de partid locale consideră problema naţionali­tăţilor ca un aspect strîns legat de realitatea socialistă din ţara noastră, unde populaţia de di­ferite naţionalităţi desfăşoară o activitate rodnică în con­struirea socialismului aproape în toate domeniile vieţii. Pentru politica partidului marxist-leninist are o deose­bită importanţă numărul po­pulaţiei de naţionalitate, deci dacă dorim să dăm o imagine completă despre situaţia na­ţionalităţilor nu putem evita amintirea efectivului ei. Toc­mai de aceea în documentele lor, organele de partid şi gu­vernamentale au citat numă­rul populaţiei de naţionalitate dat de comitetele de partid şi sfaturile locale, număr calcu­lat pe baza realităţii actuale, deoarece datele ultimului re­­censămînt nu mai corespund situaţiei actuale. De exemplu, nicidecum nu poate fi consi­derată reală acea dată care a­­firmă că în Ungaria trăiesc 25 de mii de sudslavi (data re­­censămîntului de la 1 ianua­rie 1960), deoarece este de ştiut că numai în judeţul Ba­­ranya trăiesc cel puţin atîţia... Pe drept cuvînt se pune în­trebarea, de ce nu sînt precise aceste date. Motivele sînt mai multe, de pildă, nu au fost destul de clare întrebările for­mularelor folosite cu prilejul recensămîntului. Mulţi au dat răspunsuri greşite, făcînd con­fuzie între cetăţenie şi naţio­nalitate. Sau, la întrebarea cu privire la limba maternă au dat răspunsul: „croat”, iar la întrebarea privitoare la naţio­nalitate: „maghiar”, deşi e bi­ne ştiut că limba maternă ho­tărăşte totodată şi naţionali­tatea. Pentru a evita aceste con­fuzii, reprezentanţii Oficiului central de statistică şi cei ai Uniunilor au organizat o con­sfătuire în cadrul căreia s-au înţeles că pe formularele de recensământ din anul acesta nu va mai figura rubrica „na­ţionalitatea”, deoarece aceas­ta va fi definită de limba ma­ternă. Astfel sperăm că va fi mai simplu şi mai uşor com­pletarea formularelor. Se va acorda o deosebită a­­tenţie şi faptului că în regiu­nile locuite de naţionalităţi, cei însărcinaţi cu strîngerea formularelor de recensămint să fie persoane aparţinătoare naţionalităţii respective, deoa­rece numai în acest caz se va putea evita orice eventuală presiune. Deşi e cert că în ultimul an s-au obţinut rezultate de sea­mă în problema naţionalităţi­lor, nu ne putem aştepta ca în privinţa numărului populaţiei de naţionalitate să primim da­te absolut precise. Sperăm în­să ca de data aceasta aceste cifre să fie mult mai reale, dînd o imagine mai precisă de­spre naţionalităţile conlocui­toare. Ce aşteaptă partidul, guver­nul şi uniunile de la popula­ţia de naţionalitate? Ca fie­care român, sîrb, slovac sau german să-şi declare liber şi fără teamă naţionalitatea, dînd dovadă şi prin aceasta de în­crederea sa în politica Parti­dului, a guvernului, în forţele întregii noastre societăţi con­structoare a socialismului. Milutin Stevanovity Funicular în Capitală Cei mai virstnici îşi amintesc de vremea cînd anul cel vechi, care părăsea arena lumii, era petrecut cu vorbe amare: mai trecuse un an care nu adusese nimic, care nu deschisese nici o perspectivă, nu aprinsese nici o lumină în viaţa celor mulţi şi exploataţi. Anii socialismului au spul­berat acest sentiment pentru că fiecare dintre ei a însemnat un noian de realizări. Intrăm în epoca marilor realizări ale dezvoltării multi­laterale , economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, care de bună seamă se vor reflecta asupra întregii omeniri. Ţara noastră face de aproape un sfert de secol eforturi enorme pentru a se încadra în acest ritm accelerat. Rezultatele aces­tor eforturi nu lipsesc, ele devin tot mai mari pe zi ce trece, în industrie, agricultură, cultură, învăţămînt, în nivelul de trai al oamenilor muncii, în nivelul de trai al naţionalităţii române. Acum, răsfoim filele anului XXV, numărînd de la eliberarea patriei noastre, cu conştiinţa că anul pe care l-am încheiat a fost plin de fapte însemnate, de victorii cucerite de poporul nostru. Ultima lună a lui 1969 a cunoscut o serie de prilejuri cînd s-a făcut bilanțul realizărilor noastre, astfel, lucrările recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Socialist Ungar, ale Adunării de Stat în care s-a făcut bilanţul realizărilor noastre în domeniul care ne umple inimile de mîndrie, pentru că el confirmă încă o dată geniul creator al poporului nostru. Faptul că în agricultură în anul care a trecut s-a obţinut o recoltă record, iar în industrie, cu toate că s-a introdus aproape peste tot săptămîna de cinci zile muncă, planurile au fost îndeplinite, dovedeşte înţelep­ciunea cu care partidul şi guvernul a introdus noul sistem de conducere economică. In procesul desăvîrşirii construcţiei socialiste s-a cimen­tat şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea —­ care în ultimul timp a devenit o clasă şi mai uni­tară —, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, prietenia frăţească dintre poporul maghiar şi naţionalităţile conlocuitoare, în viaţa naţionalităţii române anul care a trecut a avut o deosebită importanţă şi prin fap­tul că în luna aprilie a avut loc cel de-al III-lea Congres al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, la care au fost dezbătute în amănunte acele sarcini, drepturi şi posibili­tăţi de care este preocupată naţionalitatea noastră. Prin statutul care definiază dreptul consultativ şi de iniţiere a Uniunii în faţa tuturor organelor de stat, sociale şi coopera­toare în chestiunile cu privire la problemele naţionalităţii române, fie că acestea sînt legate de unele persoane, fie că ele se referă la întregul colectiv al naţionalităţii noastre, se exprimă dreptul colectiv asigurat şi naţionalităţii noastre în costituţia ţării şi asigură totodată chezăşia că Uniunea, ca reprezentantă a intereselor colective ale naţionalităţii ro­mâne va îndeplini în viitor un rol mai eficace în satisfacerea exigenţelor naţionalităţii noastre. Am încheiat un an despre care se pot spune foarte multe lucruri bune. A crescut nivelul de trai deşi ne-au lipsit şi ne lipsesc destule, dar nu ne lipseşte încrederea în viitor. Din punct de vedere al situaţiei internaţionale, am în­cheiat un an greu. Fără a prezenta aici bilanţuri, nu putem să ne amintim că 1969, aducînd şi elemente încurajatoare în evoluţia situaţiei internaţionale, a rămas totuşi un an cu mai multe încordări care îşi aşteaptă rezolvarea. Cu prilejul Anului Nou, urăm tuturor cititorilor şi cola­boratorilor noştri împlinirea năzuinţelor spre mai bine, pace, fericire personală. " Vă urăm la mulţi ani şi sănătate!

Next