Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)

1970-09-15 / nr. 18

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XIV. Nr. 18. — Marți, 15 septembrie 1970. 8 pagini 80 fill. Marea paradă a produselor agricole alimentare La 28 august dr. Imre Di­m­­eny, ministrul industriei a­­gricole şi alimentare a deschis, într-un cadru festiv, cea de-a 67-a Expoziţie şi tîrg agricol şi alimentar, expoziţie care a depăşit proporţiile tuturor ce­lor de acest fel din anii pre­cedenţi. Datele de mai jos arată în mod grăitor marele interes faţă de expoziţie şi tîrg, ma­nifestat atît din partea firme­lor străine cît şi a celor din ţară. Teritoriul de 20 mii un­de­mînă acum al expoziţiei a trebuit să fie lărgit la 35 mii m2, teritoriu pe care şi-au ex­pus produsele 55 de întreprin­deri, gospodării şi instituţii maghiare. Şapte ţări socialiste din Europa şi-au adus cele mai moderne maşini agricole şi produse alimentare, precum şi 8 ţări occidentale — Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Olanda, R. F. a Germaniei — cuprinzînd 50 de firme şi-au expus produ­sele şi mărfurile. Pe noi în primul rînd ne-a interesat dezvoltarea indus­triei agricole şi a industriei alimentare maghiare. A fost plăcut să vedem şi să auzim că cerinţele crescînde pot fi complet satisfăcute de indus­tria agricolă şi alimentară, în acelaşi timp crescînd într-un mod considerabil exportul în ambele domenii. Ajunge dacă facem cunos­cut că, în ţara noastră consu­mul cărnii pe cap de locuitor înainte de război era de 33 kg, iar azi a ajuns la 58 kg, consu­mul de ouă a crescut de la 5 kg la 12 kg, consumul de za­hăr a crescut de 3 ori şi se consumă cu 50% mai multe le­gume, cu 72% mai multe fruc­te ca înainte de război. Aceste date ne arată că, în ultimele decenii s-au pro­dus foarte mari schimbări în industria agricolă şi alimen­tară. Pe lîngă faptul că a fost desăvîrşită transformarea so­cialistă a agriculturii, agricul­tura noastră socialistă a tre­cut printr-o uriaşă dezvoltare. Cooperativele agricole de pro­ducţie în majoritate au deve­nit gospodării puternice, ceea ce ne dovedeşte şi anul acesta în care calamităţile naturale au provocat pagube imense. Un astfel de an, ori numai unul asemănător, cîndva pe mii de gospodari individuali i-ar fi dus la sapă de lemn şi i-ar fi obligat să pribegească în alte ţări să-şi încerce noro­cul. Azi în cele mai multe coo­perative agricole de producţie nu trebuie să se recurgă nici la fondul de provizii pentru că prin modificarea planului anual, mai ales datorită creş­terii animalelor, se poate com­pleta deficitul care s-ar ivi în cultivarea plantelor. La această expoziţie vizita­torii pot să vadă cum ajută dezvoltarea agriculturii şi cum uşurează munca omului proce­deele agrotehnicii moderne, chimizarea şi mecanizarea. E interesantă cifra: 70 de mii de tractoare, care azi lucrează în marile unităţi agricole înlo­cuiesc munca a 600 mii de oameni. Expoziţia constituie o impo­zantă paradă a celor mai mo­derne maşini agricole, în pri­mul rînd a produselor indus­triei constructoare de maşini agricole maghiare. Cooperati­vele agricole de producţie au adus la expoziţie cele mai fru­moase exemplare de cai şi vite cornute care au cîştigat nume­roase premii la diferitele tîr­­guri şi expoziţii din ţară şi de peste hotare. Printre junincile de prăsilă se află şi cele ale cooperativei agricole de pro­ducţie din Leta Mare, şi tot aici se pot vedea animalele premiate ale mai multor coo­perative agricole de producţie din judeţul Bichiş. Printre caii premiaţi, într-un număr mare am văzut caii crescătoriei din Gospodăria de Stat din Mezö­­hegyes. Am vizitat şi pavilioanele ţărilor socialiste, dintre care unele — astfel şi R. S. R. — s-au mutat în pavilioane noi. Pavilionul român se află în A. Miculescu, ministrul agri­culturii şi economiei forestiere române. — Legăturile noastre în ce priveşte irigaţiile în agricul­tură evaluează în mod avan­tajos. Oamenii de specialitate plănuiesc să fructifice împreu­nă apa Mureşului pe un teri­toriu de 150 de hectare, proiectele sistemului de iriga­ţie fiind elaborate în comun şi investiţiile urmînd să fie su­portate de asemenea în co­mun. La construcţia instala­ţiilor de irigaţie, la fel, este posibilă cooperarea. Printre altele se poate organiza fabri­carea împreună a conductelor de aluminiu, a pompelor şi a celorlalte aparate. în România din tractoarele de 40—65 cai putere se fabrică 6 tipuri. Industria noastră, pe baza unei licenţe străine, a­­cum pentru prima dată fabrică o maşină de lucru universală cu o mare capacitate, care pro­babil va fi solicitată de mulţi clienţi maghiari. Din partea unităţilor agricole române se manifestă interes faţă de ma­şinile utilizabile în legumicul­tura, viticultura şi pomicul­tura maghiară, precum şi faţă de aparatele de prelucrare a produselor alimentare. Se poa­te lărgi şi schimbul de seminţe şi se aşteaptă mult de la mun­ca comună a cercetătorilor ştiinţifici, centru, la dreapta de la intra­rea principală. La expoziţie, natural, — a­­ceasta este deja o tradiţie — au un mare succes unităţile întreprinderilor de alimenta­ţie publică, unde vizitatorul se poate odihni şi reîmprospăta după vizitarea pavilioanelor şi oboseala drumului parcurs pe jos. Cel mai mare succes al ex­poziţiei îl are parada hipică, care dovedeşte că creşterea cailor şi-a dobîndit din nou un renume mondial, ajungînd pe bună dreptate la loc de frun­te. în confuzie, tîrgul din anul acesta constituie o impozantă paradă a dezvoltării industriei agricole şi alimentare. K. Din declaraţia delegaţiei române la expoziţia agricolă Un aspect din interiorul pavi­lionului românesc Tractoare „Dutra” de fabricaţie maghiară X în faţa pavilionului R. S. România ROMANIA între aceste juninci se află şi cele ale cooperativei agricole de producţie din Leta Mare DISPENSAR MEDICAL PENTRU LUCRĂTORII AGRICOLI La ultima şedinţă a comitetulu executiv al sfatului judeţean a fost discutată problema ocrotiri sănătăţii din judeţul Bichiş. Referitor la situaţia sanitară din judeţ dr. Laszlo Taby, şeful secţie sanitare, a spus următoarele: — In judeţul nostru nu s-a dez­voltat paralel cu industria şi re­ţeaua medicilor în întreprinderi Numai cîteva uzine mai mari au la dispoziţie medic cu post prin­cipal, în celelalte uzine sînt asi­gurate numai posturi cu jumătate de normă medicilor. Judeţul are un caracter pronunţat agrar, dec în primul rînd pe acest teren averi de făcut. — în ţară noi am cercetat pen­tru prima dată situaţia sanitară e cooperativelor agricole de produc­ţie şi pînă la sfîrşitul cincinalului vom rezolva problema sanitară şi pe acest teren. Majoritatea mun­citorilor agricoli trăieşte şi în pre­zent la sălaşe şi am dori să asigu­răm îngrijire medicală acestei po­pulaţii. — Va trebui să ducem o muncă de lămurire serioasă pentru a-i învăţa pe aceşti oameni cum să-şi îngrijească de sănătate. Am dori ca în primul rînd medicii de uzine să se ocupe de munca de lămurire şi preventivă în domeniul sanitar Am mai dori să realizăm ca în comunele mici, ca de exemplu Kondoros, să existe dispensar me­dical pe circumscripţie şi în agri­cultură. Din comunele Mezohe­­gyes, Hidashăt, Szarvas, Bankal s-au şi prezentat cooperativele agricole de producţie şi gospodă­riile agricole de stat declarînd că vor asigura locuinţă şi maşină me­dicilor care vor să se angajeze în aceste posturi. A.

Next