Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-01-01 / nr. 1

2 Cîteva reflecţii asupra evenimentelor politicii externe ale anului 1970 A trecut din nou un an şi în domeniul vieţii interna­ţionale. Despărţindu-ne de anul 1970, an bogat în eveni­mente internaţionale — conform tradiţiilor — vom încerca să facem doar numai cîteva reflexii privitoare la unele evenimente mai semnificative ale vieţii internaţionale. Urmărind cu atenţie evenimentele externe putem con­stata că în acest an a avut loc un şir de întîlniri şi o largă reţea de contacte bilaterale din ţările din Est şi Vest, care au creat o atmosferă prielnică pentru înfăptuirea securi­tăţii europene şi care au jucat un rol important în favoa­rea destinderii încordării internaţionale. După cum se ştie, sesiunea jubiliară, la 24 octombrie 1970, — cu ocazia celei de-a XXV-a aniversări de la în­fiinţarea O.N.U. — a adoptat patru documente finale. Una din problemele fundamentale ale lumii contemporane, abordate în cadrul acestor dezbateri, a fost problema de­zarmării. Problema dezarmării generale se menţine ca una din problemele centrale ale actualităţii. Opinia publică inter­naţională acordă o mare atenţie şi însemnătate problemelor dezarmării, cerînd cu hotărîre finalizarea acestui capitol complex al relaţiilor internaţionale prin măsuri efective de dezarmare generală şi în primul rînd, de dezarmare nu­cleară. La 5 martie 1970, după cum e cunoscut, a intrat în vigoare Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, pri­vitor la oprirea extinderii armelor nucleare. Tratatul a fost semnat de către Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Ame­­ricii și Marea Britanie la 1 iulie 1968. Tratatul de neproli­ferare a armelor nucleare, pînă la mijlocul anului 1971 a fost semnat aproximativ de 100 de state. La fel a stat în centrul atenţiei opiniei publice din am­bele state germane (R.D.G. şi R.F.G.) şi, în general, al opi­niei publice internaţionale dialogul început la Erfurt (19 martie 1970) şi continuat la Kassel (21 mai 1970). Salutînd acest act pozitiv, opinia noastră publică apreciază convor­birile politice bilaterale între cele două state germane ca un eveniment organic legat de climatul sănătos care se impune pe arena internaţională unde prevalează tendinţele spre dialoguri constructive, în spiritul coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite. După o fază de pregătire care a durat mai multe luni, la 12 august 1970, a fost semnat tratatul între Uniunea Sovietică şi R. F. a Germaniei. Acestui eveniment atît ţările socialiste cît şi ţările capitaliste îi atribuie o mare impor­tanţă, care reprezintă un pas extrem de util în crearea unei atmosfere prielnice pentru pregătirea unei conferinţe pri­vind securitatea europeană. Tratativele polono-vest-germane, care s-au desfăşurat în mai multe runde, la 7 decembrie 1970, s-au încheiat cu succes. La această dată a avut loc semnarea tratatului din­tre R. P. Polonă şi Republica Federală a Germaniei. Acest tratat este unul dintre principalele documente politice ale istoriei Europei de după război. Tratatul porneşte de la realităţile statornicite în Europa în ultimele decenii, recu­noaşterea graniţei de stat apuseană a R. P. P. pe Odra şi Nysa, ceea ce are o deosebită importanţă pentru dezvol­tarea relaţiilor între cele două state şi, totodată, pentru îmbunătăţirea situaţiei de pe continent. Pe lîngă unele semne pozitive privind destinderea cli­matului din Europa, în diferite regiuni ale lumii se desfă­şoară şi evenimente îngrijorătoare. Agresiunea americană continuă şi pe mai departe în reguunea Indochinei. în ulti­mul timp, S.U.A. a întreprins noi acte de agresiune împo­triva Republicii Democrate Vietnam, săvîrşind o serie de atacuri asupra teritoriului R.D.V. A extins intervenţia ar­mată în Laos şi Cambodgia. Evenimentele vieţii internaţionale dovedesc convingă­tor, că în dezvoltarea mondială forţele socialiste şi progre­siste au un rol precumpănitor. Ţările socialiste apar tot­deauna iniţiatoare în chestiunea destinderii încordării in­ternaţionale. Acest lucru îl dovedesc şi declaraţiile adop­tate la Consfătuirea de la Berlin a Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care între altele — privind problemele întăririi securităţii şi dezvoltării colaborării paşnice în Europa — accentuează: „ . . . Participanţii la consfătuire şi-au exprimat convinge­rea că convocarea conferinţei generale­ europene în pro­blemele securităţii şi colaborării ar reprezenta o nouă etapă majoră pe calea consolidării păcii în Europa”, şi „ ... au exprimat hotărîrea partidelor şi guvernelor ţărilor lor de a înfăptui şi în viitor acţiuni comune puse de acord pe arena internaţională în interesul asigurării securităţii trainice în Europa şi în întreaga lume. în acest scop, fiecare dintre ei va continua să promoveze o politică activă de pace, de de­stindere a încordării şi de largă colaborare internaţională”. Gh. Meszáros Tutivele dintre Pal Dosonczi, preşedintele Cocului Prezidenţial şi I. K. Nyerere, pre­­şectele Tanzaniei, în cursul vizitei oficiale reprinsă de Pal Losonczi in Tanzania Semnarea documentelor privitoare la depune­rea instrumentelor de ratificare a tratatului referitor la neproliferarea armelor nucleare Consfătuirile dintre cele două state germane Semnarea Tratatului dintre U.R.S.S. și R. F. a Germaniei Semnarea Tratatului dintre R. P. Polonă şi R. F. a Germaniei Delegaţia maghiară care a participat la con­sfătuirea Comitetului Politic Consultativ al ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia Sosirea tov. János Kádár în R. D. G. Deegaţia maghiară condusă de Antal Apro vicepreşedite al Consiliului de miniştri, la şedinţa Consiliului Executiv al C.A.E.R. Janos­or, ministrul de externe intreţinîn­­du-se Ivan Basev, ministrul de externe al R. P. Bulgare . Cetăţeni diitru 0 tabără de concentra­­ri Cambodgia FOAIA NOASTRĂ

Next