Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-09-15 / nr. 18

FOAIA NOASTRĂ PARTICIPARE CU SUCCES LA FESTIVITĂȚI FOLCLORICE DE PRESTIGIU . La cel de-al IlI-lea festival folcloric al popoarelor dunărene Intre 19 şi 21 august a avut loc la Kalocsa, Ba­ja şi pe ma­lul lacului Szelidi o manifes­taţie culturală devenită tradi­ţională: festivalul folcloric al popoarelor care trăiesc pe plaiurile dunărene. La acest festival au participat repre­zentanţii a 12 ţări. La concur­sul de dansuri populare s-au înscris în afara echipelor din străinătate şi 20 de ansam­bluri din ţara noastră. Popu­laţia românească din Ungaria a fost reprezentată de echipa de dansuri a adulţilor şi a co­piilor casei de cultură din Mi­­cherechi, precum şi de poves­titorul de basme populare Va­­sile Gurzău. De programul festivalului s-a legat şi acţiunea întitu­lată „întîlnirea formaţiilor co­rale ţărăneşti”, la care au par­ticipat solişti vocali şi instru­mentişti, precum şi formaţii corale. In cadrul festivalului s-a mai organizat şi o expozi­ţie cu lucrările unori pictori populari şi a unor cioplitori în lemn. în dimineaţa de 19 august a avut loc deschiderea sărbăto­rească a festivalului, prin de­­filarea tuturor participanţilor spre scena în aer liber din Kalocsa, unde Antal Gönyei, şeful secţiei de muzeistică şi etnografie din Ministerul cul­turii a ţinut cuvîntarea de deschidere. Apoi la sunetul unui corn a fost adus steagul festivalului şi doi membri ai ansamblului folcloric din Ka­locsa au aprins făclia festiva­lului. Tot la deschidere, so­lişti şi artişti evidenţiaţi, pre­cum şi ansamblul de copii din Kalocsa a dat un spectacol festiv de deschidere. Seara, în faţa unui juriu, au început concursurile preliminare la Baja, Kalocsa şi pe malul la­cului Szelidi. Toţi concuren­ţii s-au străduit să prezinte producţiile artistice cele mai reuşite, cele mai bune, cu spe­ranţa să ajungă în finala con­cursului, care urma să se des­făşoare în cadrul unui specta­col de gală. Impresii de neuitat au lăsat echipele de dansuri, în minu­natele costume naţionale, prin dinamismul şi înalta ţinută artistică, soliştii, prin varieta­tea şi muzicalitatea produc­ţiilor lor. Formaţiile artistice din Mi­­cherechi au avut ocazia să a­­jungă în finală, fiind selec­ţionate de juriu, care în urma numerelor prezentate pe sce­na din Baja, a apreciat în mod deosebit micul ansamblu. Intr-adevăr, echipa avea cu ce se lăuda: acurateţe în exe­cutare, dinamism, simţ artis­tic şi mult talent, în afară de echipa de adulţi a michere­­chenilor, de aprecierile juriu­lui s-au mai bucurat şi an­samblurile de dansuri „Vladi­mir Nazov” din Iugoslavia, e­­chipa „Lysa Cory Kamionka” din Polonia şi vestitul ansam­blu „Volnjanka” din U.R.S.S. în dimineaţa de 20 august, folosindu-şi timpul la maxi­mum, ansamblul michereche­­nilor a dat un spectacol pen­tru militarii dintr-o cazarmă din Baja. După masă un au­tobuz special i-a dus pe artiş­tii amatori la Kalocsa, unde au participat la o defilare ar­tistică, cu dansuri şi cîntece. A fost o demonstraţie deose­bit de spectaculoasă, care a făcut ca publicul spectator să izbucnească în ropote de a­­plauze. Seara a început spec­tacolul de gală pe scena în aer liber din Kalocsa. Pentru că noi ne-am pre­zentat programul printre pri­mii, am avut prilejul să ad-­­­mirăm şi programele celorlal­te echipe. România a participat la fes­tival cu două ansambluri, dintre care amîndouă s-au clasat pe locul întîi, dintre formaţiile din străinătate. Pe toţi spectatorii i-a uluit bogă­ţia de figuri şi varietatea pa­şilor de dans a reprezentan­ţilor ansamblului românesc din Filea, precum şi dansurile tradiţionale ale unui ansam­blu maghiar din România. Ansamblul românesc din Fi­lea a mai avut ocazia fericită de a susţine un spectacol de gală şi la Budapesta, în Casa centrală a armatei, la care Emil Bîndilă, conducătorul ansamblului a fost apreciat în mod deosebit. Dintre ansamblurile din ţa­ră, echipa artistică din Kalo­csa s-a clasat pe locul întîi. Echipa de dansuri a adulţilor din Micherechi s-a clasat pe locul al treilea (premiat cu 1000 de forinţi). Dr. Gheorghe Martin, colaboratorul secţiei etnografice al Academiei ma­ghiare a evidenţiat în mod special evoluarea lui Gheor­ghe Nistor, talentat interpret al dansurilor populare, pre­cum şi tehnica interpretativă a lui Teodor Kovacs, „prima­­rul” acompaniamentului mu­zical. în ziua următoare au a­­vut loc conferinţe ştiinţifice, discuţii şi consfătuiri de spe­cialitate. Întorcîndu-ne la Miche­rechi, ne-am dori ca peste doi ani să reîntîlnim locurile a­­cestea. Considerăm că prin muncă serioasă şi conştiin­cioasă vom reuşi să ne clasi­ficăm din nou pentru a repre­zenta naţionalitatea română din Ungaria la acest festival folcloric, care constituie măr­turia înaltei aprecieri de care se bucură arta populară în zi­lele noastre. Ioan Ruja O fetiță în pitorescul port de Kalocsa Emil Bîndilă Cîţiva dintre membrii ansamblului din Filea Cin­tec, joc şi voie bună la Festivalul naţionalităţilor Liniştea de seară a orăşelului Tata, din judeţul Komarom, a fost tulburată la 28 august de muzica de fanfară răsunătoare, de antrenantele melodii sîrbo­­croate şi româneşti, de porcile slovace şi germane, precum şi de hore româneşti şi diardaşuri înflăcărate maghiare. Cu spri­jinul Secţiei pentru naţionali­tăţi din Ministerul cultu­rii, a Uniunilor pentru naţio­nalităţi şi al Sfatului orăşenesc din Tata s-a organizat, între 28—29 august, cel de al IX-lea Festival al naţionalităţilor pe ţară. La Festival, ansamblurile de dansuri slovace, sîrbo-croate, germane şi româneşti venite din diferitele colţuri ale ţării, au dezvăluit, în ce măsură s-au păstrat tradiţiile părinţilor şi cultura strămoşească. Festiva­lul a început seara la ora 7 cu o paradă pitorească de car­naval. Miile de spectatori au primit carnavalul naţionalită­ţilor cu mare plăcere şi simpa­tie. Programul de gală a echi­pelor de dansuri a avut loc la teatrul în aer liber, seara la orele 8, înainte de program dr. Lăsz- 16 Kovăgo şeful Secţiei naţiona­lităţilor din Ministerul cul­turii, a ţinut o cuvîntare festivă de deschidere. Vorbito­rul a accentuat politica statului nostru faţă de naţionalităţi şi frumuseţea şi importanţa acti­vităţii de păstrare a tradiţiilor din partea echipelor de naţiona­litate. După deschiderea festivă, în faţa celor 3000 de spectatori în­sufleţiţi şi nerăbdători, a înce­put programul cultural a echi­pelor participante la Festival. Dansurile şi cîntecele prezenta­te au fost primite cu mare în­sufleţire, fapt dovedit prin a­­plauzele neîncetate ale publicu­lui. De un succes uriaş s-a bucurat mai ales Ansamblul­ central al naţionalităţilor pre­zentînd dansuri populare aus­­triace şi sîrbeşti, Ansamblul po­pular slovac din Tótkomlös pre­zentînd un joc de nuntă, An­samblul „Bela Bartók” cu dan­surile mureşene şi Ansamblul naţionalităţilor din Bătania — reprezentanta naţionalităţii ro­mâne — cu dansurile ro­mâneşti din judeţul Bichiş şi din valea Crişurilor. De un ră­sunător succes s-a bucurat so­lista de cîntece populare româ­neşti, Maria Tulcan. Au fost apreciate şi primite cu multă satisfacţie, atît din partea juriului, cît şi din cea a spectatorilor şi celelalte echipe, dovedind toate, că s-au pregă­tit pentru Festival cu un pro­gram la un înalt nivel artistic. Acordul de încheiere al aces­tui Festival a fost balul naţio­nalităţilor­ care a ţinut pîh?“?h zori. Cu acest prilej tinerii de diferite naţionalităţi au dansat şi s-au distrat împreună într-o atmosferă plăcută, dominată de voie bună. Oaspeţii veniţi la Tata au vorbit în mai multe limbi, dar arta lor i-a unit, exprimînd dra­gostea de patrie a tuturora. In scurta istorie a Festivalu­lui, atît din punct de vedere al organizării, cît şi al nivelului, acest Festival a avut cel mai mare succes. Se pare că e o iniţiativă bună, ca Festivalul organizat din doi în doi ani să aibe loc de fiecare dată în alt oraş. Hie Moldovan Maria Tulcan Ansamblul din Bătania prezentînd un dans românesc

Next