Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-09-15 / nr. 18

Un talentat cunoscător al folclorului din Bătania: MIRCEA MUREŞAN ini. Consecventa străduinţă de a întrebuinţa un limbaj cît mai literar, cît mai „pe-nţele­­sul” cititorului, face ca toate piesele folclorice tălmăcite de către Bace Mir­cu să-şi piar­dă una dintre cele mai în­semnate valori lingvistice: caracteristicul graiului bătă­­nian, dialect cu certe trăsă­turi bănăţeneşti. Ceea ce a justificat publicarea acestor creaţii populare este însăşi existenţa lor, vitalitatea teza­urului moştenit din străbuni. O altă scrisoare expediată de către folcloristul bătă­­nian, Mircea Mureşan, a fost destinată în parte proverbe­lor şi zicătorilor cunoscute în­că şi folosite în comuna sa natală. „Vorbele cu tile” — aşa le numeşte Bace Mircu — oglindesc felul de gîndire al consătenilor săi, tendinţa instinctivă de a simplifica co­municarea pînă şi a celor mai complexe gîndiri umane. Fără-ndoială, majoritatea proverbelor şi zicătorilor — atît cele „de origine” româ­nă, cît şi cele pur şi simplu traduse din folclorul maghi­ar —, puse pe hîrtie de că­tre Bace Mircu, aparţin stra­tului celui mai frecvent între­buinţat al genului. Aceasta îşi are explicaţia cu toată probabilitatea în faptul, că Bace Mircu s-a mărginit nu­mai la comunicarea „vorbelor cu tîlc” cu care — după păre­rea sa — nu va da greş. Insă, un om care a „ştiut” să selec­teze zeci şi zeci de proverbe şi zicători — fiecare aparţinînd speciei folclorice indicate — trebuie să cunoască şi altele, zeci şi zeci, de origine locală, moştenite din părinţi români din Bătania. Iar acum cîteva exemple din „vorbele cu tîlc” trimise de către Mircea Mureşan: Nu-i ovăsut pentru gîşte! Gîsca pisat visează. Bate toaca la urechea surdu­lui. Nu-i bine şi ştie femeia cîţi dinţi ai în gură. Nu te gîndi la ploaie, ce aco­­pere-ţi casa! Nu toţi ştim, cînd moare îm­păratul. Vai d-acela, la cine-i cîntă cocoşul pă vîrful casei! La acela care să uită la nori, îi rămîne holda năsămă­­nată. Aşa eşti, ca o mămăligă nă­­frecată. Adună-ţi bani albi pă zile negre! Mai tare s-o urît ca popa dă biserică. Nu zîce hop, pînă nu te vezi în joc! Şi tu numai chear că eşti cald în gură. Aşa să ţine dă­ mare, că gîn­­deşti că-i a lui ţara. Porcul nu să-ngraşă la ajunul crăciunului! La boul căpătat în cinste nu te uita cum îi stau coamele! Despre Bace Mircu am afir­mat că este un bun cunoscător al folclorului din Bătania. Ce­le mai grăitoare argumente s-au dovedit a fi chiar fru­moasele piese „înregistrate” şi expediate de dînsul: stri­gături, cîntece, proverbe şi zicători ş. a. m. d. Trebuie să presupunem însă că în „trai­sta” sa, alături de speciile amintite sînt şi poveşti popu­lare, ghicitori, colinde etc. însă Bace Mircu mi-a mai trimis ceva, ceva interesant — după părerea sa tot creaţii populare — dar din păcate versurile care urmează n-au mai fost comentate, sub titlul de „Suveniri pentru tineret” rămînînd singura îndrumare asupra creaţiilor poetice cu unele indiscutabile trăsături folclorice. Aşa frumos şi dulce să fie al nostru trai, ca o zi frumoasă din luna lui mai. Pe unde vei merge, pe unde vei umbla, gîndeşte la mine şi nu mă uita! Gîndul meu pe unde umblă, nu-i pasăre ca să-l ajungă! Gîndul mereu pe unde zboară, nu-i pasăre ca să-l doboară! Ce bine ar fi să ştim cîte asemenea talente mai trăiesc pe meleagurile noastre, dar şi mai bine ar fi, să-i şi cău­tăm ... Al. Hoţopan FOAIA NOASTRĂ. TRATATIVE VAMALE ■----- --------------------------- , în trecutul apropiat în ora-; şul Giula au avut loc tratati-­ vele româno-ungare între Şte-­ fan Ionescu, şeful Direcţiei I Vămilor Româneşti şi Dr. And­­ras Terpitko, comandantul Ofi-i ciului de Vamă şi Finanţe din­­ Ungaria. La tratative s-a apreciat munca desfăşurată la punctele de frontieră deschise­­ cu un an în urmă şi s-au căutat noile posibilităţi ale extinderii relaţiilor. La tratative a luat parte şi Istvân Jâmbor, prim­­secretar al Comitetului de par­tid orăşenesc. Istvăn Jâmbor, Dr. Andrăs Terpitko şi Ştefan Ionescu INAUGURAREA NOULUI BAZIN DE ÎNOT LA GIULA La 20 august cu ocazia săr­bătoririi zilei Constituţiei, a fost dat în folosinţă noul ba­zin de înot. Bazinul de 50 de metri a fost inaugurat de Dr. Vidö Istvan, preşedintele statului orăşenesc. în continu­are a avut loc un concurs de înot pe ţară, la care au parti­cipat aproximativ 1000 de spectatori. Bazinul, a cărui construcţie a costat 5 milioane de forinţi, asigură o mare po­sibilitate pentru dezvoltatarea înotului la Giula. Dr. István Vidă la inaugurare „SECŢIA DIN POSTELEK LUCREAZĂ CONŞTIINCIOS” Intre Bekescsaba şi Giula se află unul dintre satele cele mai mărunte din jur: Pöstelek. Aşezat intr-un ţinut împădu­rit, satul constă doar din cî­teva case, construite în jurul unui castel ruinat. Lingă pă­dure se află Secţia nr. 2 a Fa­bricii de conserve din Bekes­csaba. încă de la poartă, vizitatorul este surprins de ordinea şi de curăţenia care domină peste tot. Se simte că unitatea este ţinută în mîini sigure. Mihai Dezsi este de mulţi ani şeful acestei secţii. Pe loc îmi face un scurt istoric al întreprinderii, construită în anul 1942 de con­tele Wenkheim, acesta nu s-a mai bucurat de „roadele” ei, căci în curînd a urmat naţio­nalizarea, implicit includerea clădirii în cadrul fabricii de conserve din Bekescsaba. Unitatea nr. 2 pregăteşte materiile prime — legume şi fructe — pentru fabrica din Bekescsaba. Cele şapte brigăzi socialiste sînt în întrecere, iar depăşirea planului de produc­ţie este aici un „fapt divers”, în sezon secţia are o capacitate zilnică de prelucrare de 500— 600 g. în secţie lucrează 117 muncitori, iar în perioadele de vîrf numărul muncitorilor se­zonieri se dublează. Alexandru Szentmiklosi din Micherechi vine din 1967 în fiecare vară să lucreze aici. Iată ce-mi de­clară: — Cele cîteva luni de mun­că în timpul verii nu mă obo­sesc, și ca pensionar, cred că e bine acest minim efort fizic, mai ales că munca nu este prea obositoare. în vara aceasta au lucrat în I secţie şi 40 de elevi din Gerla şi Giula, care au lucrat conşti­incios şi bine. — Cum v-aţi simţit aici în timpul verii? — întreb de la Maria Bânfalvi, una dintre ce­le mai harnice eleve. — Am petrecut în uzină şa­se săptămîni într-o odihnă activă, reconfortantă. Oamenii ne-au apreciat munca şi am fost bine primiţi. M-am hotă­rît să revin şi în vara viitoare. Muncitorii secţiei, în marea majoritate, sînt tineri din îm­prejurimi (Kötegyán, Giula, Micherechi). Ţinînd cont de faptul că ma­joritatea angajaţilor sînt tineri, secţia încearcă să le creeze acestora cît mai bune condiţii de odihnă şi recreere. La 7 au­gust s-a inaugurat noul club pentru tineret, bine amenajat. S-a organizat în decursul verii o excursie de trei zile la Seghe­din şi una la Miskolc. Secreta­rul U. T. C„ Iosif Lehoczky îmi spune că tinerii participă cu entuziasm la activităţile orga­nizate. Întrucît se lucrează şi pentru export, multe conserve de ghi­veci, zacuscă sau bulion din U. R. S. S. şi din alte ţări soci­aliste, poartă etichetele fabricii noastre. Organizaţia U. T. C. şi-a propus ca pe viitor să facă schimb de experienţă cu o fa­brică de acest fel din R. S. Ro­mânia şi să întemeieze legături prieteneşti cu tineretul de aco­lo. în încheiere trebuie menţio­nat neapărat, că aşa, modestă în capacitate şi întindere, secţia din Pestelek lucrează conştiin­cios şi bine, intr-o atmosferă de muncă sănătoasă, în care rela­ţiile bune dintre muncitori şi conducere face să sporească venitul naţional şi personal. Geza Vâradi Utecişti din Pestelek cu conducerea secţiei

Next