Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)
1971-09-15 / nr. 18
Un talentat cunoscător al folclorului din Bătania: MIRCEA MUREŞAN ini. Consecventa străduinţă de a întrebuinţa un limbaj cît mai literar, cît mai „pe-nţelesul” cititorului, face ca toate piesele folclorice tălmăcite de către Bace Mircu să-şi piardă una dintre cele mai însemnate valori lingvistice: caracteristicul graiului bătănian, dialect cu certe trăsături bănăţeneşti. Ceea ce a justificat publicarea acestor creaţii populare este însăşi existenţa lor, vitalitatea tezaurului moştenit din străbuni. O altă scrisoare expediată de către folcloristul bătănian, Mircea Mureşan, a fost destinată în parte proverbelor şi zicătorilor cunoscute încă şi folosite în comuna sa natală. „Vorbele cu tile” — aşa le numeşte Bace Mircu — oglindesc felul de gîndire al consătenilor săi, tendinţa instinctivă de a simplifica comunicarea pînă şi a celor mai complexe gîndiri umane. Fără-ndoială, majoritatea proverbelor şi zicătorilor — atît cele „de origine” română, cît şi cele pur şi simplu traduse din folclorul maghiar —, puse pe hîrtie de către Bace Mircu, aparţin stratului celui mai frecvent întrebuinţat al genului. Aceasta îşi are explicaţia cu toată probabilitatea în faptul, că Bace Mircu s-a mărginit numai la comunicarea „vorbelor cu tîlc” cu care — după părerea sa — nu va da greş. Insă, un om care a „ştiut” să selecteze zeci şi zeci de proverbe şi zicători — fiecare aparţinînd speciei folclorice indicate — trebuie să cunoască şi altele, zeci şi zeci, de origine locală, moştenite din părinţi români din Bătania. Iar acum cîteva exemple din „vorbele cu tîlc” trimise de către Mircea Mureşan: Nu-i ovăsut pentru gîşte! Gîsca pisat visează. Bate toaca la urechea surdului. Nu-i bine şi ştie femeia cîţi dinţi ai în gură. Nu te gîndi la ploaie, ce acopere-ţi casa! Nu toţi ştim, cînd moare împăratul. Vai d-acela, la cine-i cîntă cocoşul pă vîrful casei! La acela care să uită la nori, îi rămîne holda năsămănată. Aşa eşti, ca o mămăligă năfrecată. Adună-ţi bani albi pă zile negre! Mai tare s-o urît ca popa dă biserică. Nu zîce hop, pînă nu te vezi în joc! Şi tu numai chear că eşti cald în gură. Aşa să ţine dă mare, că gîndeşti că-i a lui ţara. Porcul nu să-ngraşă la ajunul crăciunului! La boul căpătat în cinste nu te uita cum îi stau coamele! Despre Bace Mircu am afirmat că este un bun cunoscător al folclorului din Bătania. Cele mai grăitoare argumente s-au dovedit a fi chiar frumoasele piese „înregistrate” şi expediate de dînsul: strigături, cîntece, proverbe şi zicători ş. a. m. d. Trebuie să presupunem însă că în „traista” sa, alături de speciile amintite sînt şi poveşti populare, ghicitori, colinde etc. însă Bace Mircu mi-a mai trimis ceva, ceva interesant — după părerea sa tot creaţii populare — dar din păcate versurile care urmează n-au mai fost comentate, sub titlul de „Suveniri pentru tineret” rămînînd singura îndrumare asupra creaţiilor poetice cu unele indiscutabile trăsături folclorice. Aşa frumos şi dulce să fie al nostru trai, ca o zi frumoasă din luna lui mai. Pe unde vei merge, pe unde vei umbla, gîndeşte la mine şi nu mă uita! Gîndul meu pe unde umblă, nu-i pasăre ca să-l ajungă! Gîndul mereu pe unde zboară, nu-i pasăre ca să-l doboară! Ce bine ar fi să ştim cîte asemenea talente mai trăiesc pe meleagurile noastre, dar şi mai bine ar fi, să-i şi căutăm ... Al. Hoţopan FOAIA NOASTRĂ. TRATATIVE VAMALE ■----- --------------------------- , în trecutul apropiat în ora-; şul Giula au avut loc tratati- vele româno-ungare între Şte- fan Ionescu, şeful Direcţiei I Vămilor Româneşti şi Dr. Andras Terpitko, comandantul Ofi-i ciului de Vamă şi Finanţe din Ungaria. La tratative s-a apreciat munca desfăşurată la punctele de frontieră deschise cu un an în urmă şi s-au căutat noile posibilităţi ale extinderii relaţiilor. La tratative a luat parte şi Istvân Jâmbor, primsecretar al Comitetului de partid orăşenesc. Istvăn Jâmbor, Dr. Andrăs Terpitko şi Ştefan Ionescu INAUGURAREA NOULUI BAZIN DE ÎNOT LA GIULA La 20 august cu ocazia sărbătoririi zilei Constituţiei, a fost dat în folosinţă noul bazin de înot. Bazinul de 50 de metri a fost inaugurat de Dr. Vidö Istvan, preşedintele statului orăşenesc. în continuare a avut loc un concurs de înot pe ţară, la care au participat aproximativ 1000 de spectatori. Bazinul, a cărui construcţie a costat 5 milioane de forinţi, asigură o mare posibilitate pentru dezvoltatarea înotului la Giula. Dr. István Vidă la inaugurare „SECŢIA DIN POSTELEK LUCREAZĂ CONŞTIINCIOS” Intre Bekescsaba şi Giula se află unul dintre satele cele mai mărunte din jur: Pöstelek. Aşezat intr-un ţinut împădurit, satul constă doar din cîteva case, construite în jurul unui castel ruinat. Lingă pădure se află Secţia nr. 2 a Fabricii de conserve din Bekescsaba. încă de la poartă, vizitatorul este surprins de ordinea şi de curăţenia care domină peste tot. Se simte că unitatea este ţinută în mîini sigure. Mihai Dezsi este de mulţi ani şeful acestei secţii. Pe loc îmi face un scurt istoric al întreprinderii, construită în anul 1942 de contele Wenkheim, acesta nu s-a mai bucurat de „roadele” ei, căci în curînd a urmat naţionalizarea, implicit includerea clădirii în cadrul fabricii de conserve din Bekescsaba. Unitatea nr. 2 pregăteşte materiile prime — legume şi fructe — pentru fabrica din Bekescsaba. Cele şapte brigăzi socialiste sînt în întrecere, iar depăşirea planului de producţie este aici un „fapt divers”, în sezon secţia are o capacitate zilnică de prelucrare de 500— 600 g. în secţie lucrează 117 muncitori, iar în perioadele de vîrf numărul muncitorilor sezonieri se dublează. Alexandru Szentmiklosi din Micherechi vine din 1967 în fiecare vară să lucreze aici. Iată ce-mi declară: — Cele cîteva luni de muncă în timpul verii nu mă obosesc, și ca pensionar, cred că e bine acest minim efort fizic, mai ales că munca nu este prea obositoare. în vara aceasta au lucrat în I secţie şi 40 de elevi din Gerla şi Giula, care au lucrat conştiincios şi bine. — Cum v-aţi simţit aici în timpul verii? — întreb de la Maria Bânfalvi, una dintre cele mai harnice eleve. — Am petrecut în uzină şase săptămîni într-o odihnă activă, reconfortantă. Oamenii ne-au apreciat munca şi am fost bine primiţi. M-am hotărît să revin şi în vara viitoare. Muncitorii secţiei, în marea majoritate, sînt tineri din împrejurimi (Kötegyán, Giula, Micherechi). Ţinînd cont de faptul că majoritatea angajaţilor sînt tineri, secţia încearcă să le creeze acestora cît mai bune condiţii de odihnă şi recreere. La 7 august s-a inaugurat noul club pentru tineret, bine amenajat. S-a organizat în decursul verii o excursie de trei zile la Seghedin şi una la Miskolc. Secretarul U. T. C„ Iosif Lehoczky îmi spune că tinerii participă cu entuziasm la activităţile organizate. Întrucît se lucrează şi pentru export, multe conserve de ghiveci, zacuscă sau bulion din U. R. S. S. şi din alte ţări socialiste, poartă etichetele fabricii noastre. Organizaţia U. T. C. şi-a propus ca pe viitor să facă schimb de experienţă cu o fabrică de acest fel din R. S. România şi să întemeieze legături prieteneşti cu tineretul de acolo. în încheiere trebuie menţionat neapărat, că aşa, modestă în capacitate şi întindere, secţia din Pestelek lucrează conştiincios şi bine, intr-o atmosferă de muncă sănătoasă, în care relaţiile bune dintre muncitori şi conducere face să sporească venitul naţional şi personal. Geza Vâradi Utecişti din Pestelek cu conducerea secţiei