Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)

1971-09-15 / nr. 18

8 Este Corina un copil minune? S-ar părea că da: la trei ani şi jumătate, Cori­na reţine aproape tot ce i se povesteşte şi redă a­­proape totul cu mare exactitate. Ca într-un mic computer, în căp­­şorul Corinei sînt memorate o su­medenie de nume, date, explica­ţii logice. Corina ştie cine a fost Mozart, cine a descoperit Ameri­ca, cine a fost şi ce a făcut Ga­garin sau Armstrong, care sînt cei mai înalţi munţi şi cele mai lungi fluvii din lume, recită poe­me lungi sau chiar pasaje întregi din „Faust” de Goethe. Şi totuşi, tatăl Corinei susţine că micuţa mü­ncheneză nu e de loc un copil minune ci, după pă­rerea lui, „un exemplu tipic pen­tru capacitatea de percepere a co­piilor de vîrsta ei”. Spre deosebi­re însă de alţi copii, Corina, care îşi petrece aproape toate orele zi­lei pe lîngă tatăl ei, pensionat de boală, are prilejul să-l asculte po­vestind sau citind şi să înmaga­zineze astfel o cantitate m­ai ma­re de informații. Din viaţa sportivă a satelor: SĂCA­L La „Clubul Sportiv Kossuth” din Săcal activează 70 de spor­tivi, dintre care 70% sînt de naţionalitate română. Spor­tivii maghiari şi români se ca­racterizează printr-o atitudine de colaborare exemplară. Pre­şedintele clubului este Petru Bodnar, care de altfel este şi contabilul şef al cooperativei agricole de producţie din co­mună. In viaţa sportivă din Săcal locul de frunte îl ocupă fotbalul, în timp ce la celelalte ramuri, ca de exemplu hand­bal, tenis de masă, şah şi volei, putem vorbi numai de activi­tăţi periodice. Conducătorii sfatului comu­nal şi ai cooperativei se mîn­­dresc cu localul de club, pre­cum şi cu noua arenă sportivă care va fi dată în folosinţă în toamna anului curent. Aceasta a fost construită prin muncă voluntară precum şi cu ajuto­rul primit de la sfat şi coopera­tivă. Bine amenajată este şi sala de club a comunei şi cea a cooperativei, în care sînt po­sibilităţi serioase pentru recre­­ere şi pentru activitatea spor­tivă, în viaţa sportivă a Săcalului , mai ales de cînd este patro­nată de organizaţia locală de partid, se înregistrează rezul­tate destul de semnificative. Fotbalul este ramura sporti­vă preferată atît de sportivi, cît şi de public. Cu cîţiva ani în urmă echipa de fotbal a ju­cat în categoria B a campiona­tului pe plasă, şi după ce a cîştigat campionatul în 1967, începînd din anul următor, joa­că în categoria A. Rezultatele bune obţinute de echipa de fot­bal se datoresc, înainte de toa­te, fostului fotbalist Ioan Gîr­­dan, tractorist la cooperativa agricolă de producţie locală, care este antrenorul echipei. La tenis de masă, deşi nu e­­xistă o secţie aparte, agronomul Ştefan Papp, a participat la finala campionatului judeţean. In conducerea vieţii sporti­ve din comună se poate remar­ca o colaborare exemplară din partea organizaţiei de masă. Ajutor devotat se datoreşte în primul rînd tovarăşului Ale­xandru Monoc, preşedintele coo­perativei de producţie, şi tova­răşului Vasile Burzuc, secre­tarul organizaţiei de partid din Săcal. La şcoală, viaţă sportivă a pio­nierilor este condusă de pro­fesorii Istvân Borsos, Alexan­dru Penzes şi Teodor Juhász. Rezultate notabile s-au obţinut mai ales la tenis de masă, unde în anul 1968, István Lukăcs (în clişeu) a participat la finala naţională a Olimpiadei pionie­rilor. Se desfăşoară o muncă serioasă şi în celelalte ramuri (fotbal, atletism, handbal, şah), deşi aici rezultate deosebite nu s-au semnalat. Natural, scopul principal nu este întotdeauna numai obţinerea performanţe­lor de vîrf. Educarea a cît mai multor ti­neri cu organism sănătos şi vi­guros pentru societate este un scop care găseşte îndeplinire prin viaţa sportivă care se des­făşoară în comună.­ ­ PP — PASIUNE CURIOASĂ Pali Foris, fotograful muzeului din Sfîntu Gheorghe (R. S. România), pasionat observator al vieţii păsă­rilor, este încîntat de zborul şi de traiul berzelor. Le iubeşte şi a­­cum cu aceeaşi ardoare ca şi în anii copilăriei. Ar fi vrut să ştie totul despre ele. Le-a pîndit o­­biceiurile ani de-a rîndul, pînă cînd, într-o zi a putut, cu un aparat de fotografiat şi unul de filmat, să facă un fel de „monografie” des­pre berze. Bilanţul cifric este im­punător: circa 2500 de fotografii în alb-negru, 1500 în culori şi un film documentar de aproape o oră. Iată una dintre minunatele sale fotografii. Ludovic Csata FOAIA NOASTRĂ GLUME — Chelner, acest peşte nu este proaspăt! — Este vina dumneavoastră! Vi l-am oferit în săptămîna trecută, şi l-aţi refuzat! — Unicul defect al soţului meu este că nu ştie să joace cărţi... — După părerea mea, asta nu ar fi o calitate, dragă. — Ar fi, dar el, deşi nu ştie, totuşi joacă ... şi pierde. « — Am fost la dentist și mi-a scos doi dinţi. — Păi, parcă te durea numai u­­nul! — Da, dar n-avea să-mi dea restul. * — Dumneata şi sora dumitale sînteţi gemeni, nu-i aşa? — Am fost, cînd eram mici. A­­cuma, soră-mea e cu 5 ani mai tînără decît mine. * Ziaristul îi ia un interviu cele­brului scriitor. — Ce defect aveţi? — Nu fumez, nu dansez, nu ur­măresc meciur­ile, nu înjur, nu pierd nopţile şi nu beau, mă gîndesc numai la munca mea. — Va să zică nici un defect. — Ba am unul: din cînd în cînd, puțintel, mai mint. VENEŢIA TRĂIEŞTE CU OCHII LA... CALCULATOR! Veneţia este ameninţată să dispară. Veneţia trebuie salvată! Un S.O.S., poate cel mai dramatic lansat în ultimii ani ştiinţei. In în­treaga lume se caută soluţii. Pe Canalul Grande, în Palazzo Papa­­dopoli, a fost instalat un laborator pentru studiul dinamicii marilor mase, creat de către Consiliul naţional italian de cercetare. Sub conducerea dr. Roberto Frassetto, un puternic calculator I.B.M. 360—44 stă de strajă. în caz de pericol îi revine sarcina să deter­mine condiţiile de închidere a lagunei, transformînd Veneţia în fortăreaţă. Asediul apelor se va izbi de zidurile de oţel mobile acţionate din ordinul calculatorului electronic. Da, protecţia ora­şului depinde în ultimă instanţă de acest comandant electronic. NORYLUL — ÎN LOCUITORUL OŢELULUI Descoperit în 1964 de Allan Hay, plasticul numit noryl cunoaşte acum o mare faimă. în afară de o mare rezistenţă, comparabilă cu a oţelului, noryl­ul are şi avantajul că se răceşte foarte repede. La 150—170° el poate suporta 19 kg/cm2, deci poate înlocui în cea mai mare parte metalul maşinilor obişnuită, de la bara de direcţie a automobilului pînă la noul tip de lămpi cu iod, norolul va permite micşorarea dimensiunilor, implicit, la autoturisme, modificarea caroseriei. Gospodinele vor beneficia şi ele de noi tipuri de maşini de spălat, în care apa poate avea o temperatură mult mai ridicată. O altă calitate importantă a noului produs­ se stinge de la sine. Iar un material care nu arde niciodată îşi găseşte o gamă largă de aplicaţie. DUPĂ 70 000 DE ŢIGĂRI FUMATE Un fumător care a inhalat fumul a aproximativ 70 000 de ţigări trebuie să conteze, în mod cert, de o îmbolnăvire de cancer pul­monar. Pragul critic al celor 70 000 de ţigări poate fi atins după zece ani, printr-un consum de douăzeci de ţigări pe zi, a arătat dr. Siegfried Haussier în cadrul unei conferinţe de presă ţinută recent la Stuttgart. In urma studiilor efectuate de diverse labora­toare şi clinici, s-a putut constata că acei fumători care reuşesc să renunţe înaintea acestei limite de zece ani, pot fi complet vindecaţi după o perioadă asemănătoare de timp, de nicotină din singe şi de gudronul acumulat de plămîni. Substanţele toxice din singe vor fi după zece ani, potrivit ultimelor cercetări efectuate, complet eliminate. Deci, niciodată nu e prea devreme şi arareori prea tîrziu pentru renunţarea la fumat. La sfîrşitul lui august, a avut loc, timp de două zile, la Giula concursul internaţional între at­leţii juniori ai României şi Un­gariei, înaintea concursului Nicolae Mărăşescu, antrenorul echipei ro­mâne, a făcut o declaraţie nu prea promiţătoare în ceea ce priveşte probabilele şanse ale rezultatelor atletice la fete, deoarece din cau­za unei leziuni Monorău, cea mai capabilă atletă nu a intrat în com­petiţie. La băieţi, cunoscînd ac­tualele performanţe, s-a aşteptat la victorie. Cele prevăzute s-au a­­deverit: la fete concursul s-a ter­minat cu victoria reprezentantelor Ungariei, iar la băieţi cu cea a României, în prima zi, Irma Kö­­nye şi Klara Kovacs (Ungaria) au obţinut rezultate remarcabile. Ambele au stabilit noi recorduri, în a doua zi a concursului, un nou record de juniori a fost sta­bilit de ştafeta 4x400 m a fetelor maghiare, şi de Ghipu (România) la 800 m plat. La 100 m garduri a cîştigat românca Szatmári (în clişeu). Competiţie internaţională de atletism FOAIA NOASTRĂ. — Organ al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Apare la 1 şi 15 ale fiecărei luni. — Redactor responsabil însărcinat: PETRU PODINA. Preşedinte al comisiei redacţionale: PETRU SILAGHI.Editura: întreprinderea „Bakos megyei Lapkiado Vállalat”. Editor responsabil: MIHĂLY LE­­HOCZKY. — Redacţia: GYULA, Petöfi tér 2. sz. Telefon: 517, 518. Tiparul: Bákes megyei Nyomdaipari V., Gyula, III./l MNYL/14/1971. Este difuzată de Poşta Maghiară. Abonamente la oficiile poştale, la factorii poştali, la activiştii Uniunii şi la Biroul Central de difuzare a presei (Posta Központi Hirlapiroda, Budapest V., József Nádor tér 1. sz.) atît personal, cit și prin virament la contul de virament KHI 215-96162. Abonamente pe un an: 19,20 forinţi. INDEXI 25291. I

Next