Foaia noastră, 1972 (Anul 22, nr. 1-24)

1972-01-01 / nr. 1

Anul XXII. Nr. 1. — Sîmbătă 1 ianuarie 1972. 8 pagini 80 fiii. La sfîrșitul unui an calendaristic ^,îndeplinind o misiune fără de sfîrșit” Anul calendaristic 1971, — an lăsat acum în urmă —, pe drept se poate caracteriza ca an al unor realizări însemna­te, un an bogat în fapte și eve­nimente interesante, care au stîrnit un interes viu în rîndu­­rile locuitorilor patriei noastre. Anul 1971 — ca primul an al celui de-al IV-lea plan cin­cinal — s-a scurs şi a adus re­zultatul potrivit aşteptărilor. Ritmul de dezvoltare al eco­nomiei naţionale s-a dezvoltat potrivit planului prevăzut chiar în ciuda unor greutăţi neprevăzute. S-au asigurat ast­fel condiţiile necesare conti­nuării şi aplicării prevederilor planului cincinal în curs de realizare. Datorită îndeplinirii în ansamblu a sarcinilor pre­văzute, societatea noastră se caracterizează acum prin bu­năstare şi un nivel de trai în continuă creştere. Desfăşura­rea, în astfel de condiţii, a edi­ficării societăţii socialiste este în deplină armonie cu ţelurile propuse şi în curs de realizare pe baza politicii inţelepte a Partidului Mucitoresc Socialist Ungar. Partidul, prin grija ma­nifestată faţă de cauza nobilă a socialismului, conduce cu fermitate poporul muncitor pe drumul drept al învăţăturii marxist-leniniste, spre culmi neatinse încă în istoria omeni­rii, spre cea mai înaintată so­cietate omenească, comunismul. Sîntem însă deplin conştienţi de faptul, că pe parcursul aces­tui drum avem şi vom avea încă­ de înfruntat multe greu­tăţi, în parte cunoscute, iar pe de altă parte unele încă nepre­văzute. Dintre cele pe care le cunoaştem, cea mai importantă este asigurarea unui climat de securitate paşnică internaţio­nală, condiţie vitală pentru realizarea planurilor economice şi sociale, întreaga noastră so­cietate militează pentru o ex­­tindere generală a convieţuirii paşnice între toate ţările şi popoarele lumii, indiferent de orânduirea lor socială. Călăuzită de năzuinţa creării unei atmosfere internaţionale paşnice, ţara noastră desfă­şoară o politică externă activă, în vederea găsirii celor mai bune căi de soluţionare ale problemelor care periclitează dezvoltarea paşnică a omenirii şi care ameninţă cuceririle de pînă acum ale civilizaţiei uma­ne. Socotind că în locul forţei, a ameninţărilor războinice şi a incursiunilor înarmate trebuie să intre raţiunea, care exprimă dorinţa majorităţii ţărilor şi popoarelor de a trăi în bune relaţii, asigurînd o pace trai­nică pe toate continentele lu­mii. Desigur că, pentru realizarea ţelurilor propuse, numai viaţa paşnică poate asigura condiţiile cele mai bune şi cele mai pri­elnice. Şi noi am căutat să be­neficiem de aceste condiţii avantajoase atunci, cînd în cursul muncii desfăşurate în sfera noastră de activitate, am realizat — cu mai mult sau mai puţin succes — sarcinile noastre modeste, dar utile pen­tru viaţa naţionalităţii noastre. Preocupările Uniunii Democ­ratice a Românilor din Unga­ria, au menirea să aducă un aport şi să completeze acea grijă, care se manifestă din partea societăţii noastre faţă de om şi să dea un impuls unei orientări cît mai clare în re­zolvarea îndatoririlor cetăţe­neşti, în cursul desfăşurării mun­cii noastre în rândurile locui­torilor de naţionalitate română, prin continuarea cunoscutelor noastre activităţi şi acţiuni, am urmărit să aducem şi noi o mo­destă contribuţie la formarea nile politico-culturale între­­prinse cu concursul organelor şi organizaţiilor locale au ser­vit la tălmăcirea şi în limba noastră maternă a cuvîntului clar­văzător al partidului, pen­tru închegarea unei unităţi sociale şi mai puternice între toţi locuitorii patriei, indife­rent de naţionalitate. Nu am uitat însă nici sarci­nile noastre specifice, ce ne re­vin în susţinerea şi dezvoltarea folclorului şi a tezaurului de tradiţii culturale moştenite din străbuni. Programele culturale prezentate de echipele noastre de amatori au fost mult apre­ciate de spectatori. Problema cultivării limbii materne a pri­mit un deosebit accent şi s-a aşezat în acelaşi timp printre sarcinile de frunte ce îşi a­­şteaptă o realizare continuă şi o rezolvare pozitivă, îndrăgirea şi folosirea limbii române în munca şi în viaţa de toate zi­lele, trebuie să devină o obliga­ţie morală şi spirituală pentru toţi acei care aparţin — tineri şi vîrstnici deopotrivă — na­ţionalităţii noastre. Şi prin a­­ceasta vrem să manifestăm de­plina noastră recunoştinţă şi înalta preţuire pentru asigu­rarea posibilităţilor şi condiţii­lor optime pentru folosirea şi dezvoltarea limbii noastre strămoşeşti. Făcînd deci un scurt bilanţ al activităţii noastre din cur­sul anului trecut, trebuie să fim recunoscători şi să le mul­ţumim tuturor acelora care ne-au sprijinit şi ne-au ajutat în realizarea ţelurilor propuse, în aplicarea planurilor prevăzute. Socotim că organele Uniunii, îndeosebi Consiliul General, Secretariatul, precum şi comi­siile de învăţămînt, de redacţie şi cea culturală, ne-au dat un ajutor de real folos atît în trasarea, cît şi în realizarea sarcinilor comune, în propaga­rea şi popum­-:ap­­rcunilor social-politice şi culturale, cît şi în susţinerea întregii noastre activităţi, ne-a dat un ajutor preţios şi organul de presă român „Foaia noastră”, care caută să-şi îndeplinească misi­unea la un nivel tot mai ridi­cat. La fel nu putem uita mul­ţimea activiştilor noştri volun­tari, pe responsabilii culturali, pe cadrele didactice care, cu trup şi suflet, ne susţin în acţi­unile de culturalizare, în edu­carea noii generaţii în spiritul internaţionalismului şi al de­votamentului faţă de neam, ţară şi popor. Urînd un an rodnic tuturor cititorilor şi susţinătorilor noş­tri, dorim ca noul an să le aducă realizarea năzuinţelor personale, o viaţă îmbelşugată, fericire şi pace. Petru Silaghi secretar general Impunătoarea tipografiei „Kner” din Bekescsaba, care a intrat în funcţiune în anul trecut, se nu­mără printre cele mai moderne clădiri de acest gen din ţară Numele oraşului Giula este din ce în ce mai cunoscut în rîndul turiştilor dornici de odihnă. Dar, pe lingă băile termale, tot mai ridicat este și numărul fabricilor, întrepinderilor cu re­nume european, între care se enumără și fabrica de mobilă. In clișeu: un aspect dintr-un atelier al fabricii.­ ­ Noi realizări: -----'."stur X lg" sr­'/Ai fl * ■*» 1* * V La mulţi ani! Cititor de vreme bună Să-ţi urez pe nai şi strună Lăutar şi de condei Ce-i mai bune din ce vrei. Să-ţi trăiască toţi ai tăi De prin munţi şi de prin văi, De prin tîrguri, de prin sate Risipite prin bucate Semănate, secerate Ţării tale-mbelşugate. Jigniţele fie-ţi pline Cît şi zilele senine. Dete-ţi anul bună ploaie, Tîrfe lungi de oi bălaie Şi frumoşi ca soarele Căutînd ogoarele Fie-ţi, dragule, copiii Struguri albi, ciorbini de Fetele ca piersica. Să-ţi trăiască vitele, Cele cu copitele Cît şi potcovitele. Şi să aibi viţei cîţi vrei, Născuţi mulţi, tot cîte trei Şi femeia ta din casă Fie-ţi zveltă şi frumoasă Ca vlăstarii pomului, Bucuria omului. Şi copii Cu ochi căprii Şi frumoşi ca soarele Păzindu-ţi ogoarele. Băieţii ca mugurii, Fetele ca strugurii. Piersicile să le cadă In cămaşe, din livadă. O urare pentru voi, Cititori de slove noi. Anul care iată-L vine Să v-aducă numai bine. Tudor Arghezi Cu prilejul Anului nou, colectivul de redacţie al statului „Foaia noastră“ fe­licită pe toţi cititorii, urîndu-le sănăta­te, fericire, noi succese in munca pentru desăvîrşirea construirii socialismului în patria noastră, pen­tru triumf­ul păcii în lumea întreagă.

Next