Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)

1973-01-01 / nr. 1

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XXIII. Nr. 1 — Luni, 1 ianuarie 1973. 8 pagini 80 fill Cu scopul pregătirii congreselor: Consfătuirea naţionalităţilor la Bekescsaba După cum s-a amintit în numărul trecut al „Foii noas­tre”, la Bekescsaba s-a ţinut în ziua de 12 decembrie 1972 Consfătuirea naţionalităţilor din judeţul Bichiş. Aceasta consfătuire a fost organizată de către Comitetul judeţean al Frontului Popular Patrio­tic in vederea congreselor na­ţionalităţilor din Ungaria, care vor avea loc în anul 1973. Întîlnirea de la Bekes­csaba a fost o bună ocazie de informaţie reciprocă despre situaţia actuală a naţionalită­ţilor din judeţ. De această si­tuaţie s-a ocupat de fapt chiar şi referatul ţinut de Săndor Nyări, secretar judeţean al F.P.P. în introducerea cuvîn­­tării, vorbitorul a accentuat importanţa şi necesitatea re­laţiilor bune dintre uniunile naţionalităţilor şi conducerea locală şi judeţeană a organe­lor de partid, de stat şi ob­şteşti. Tratînd această pro­blemă, tovarăşul Săndor Nyări a accentuat că relaţii suficient de strînse nu există decît cu U.D.R.U., deşi în judeţul Bi­chiş mai trăiesc şi cetăţeni de alte naţionalităţi. în continuare s-a analizat numărul şi localizarea popu­laţiei de naţionalitate din ju­deţ, arătîndu-se că cifre exac­te nu există. Totuşi, numărul locuitorilor de naţionalitate din judeţ constituie cca 6,7 la sută din întreaga populaţie bichişeană, ceea ce înseamnă că cele patru naţio­nalităţi din Bichiş constituie cel mai mare procentaj de concentraţie dintre toate ju­deţele ţării, în judeţ există doar o singură comună care este socotită a fi cu populaţie compactă de naţionalitate: Micherechiul, unde trăiesc în exlusivitate români. Vorbito­rul a atins şi o altă problemă, şi anume faptul că foarte mulţi dintre cetăţenii de na­ţionalitate nu-şi recunosc ori­ginea etnică, avînd în vedere „trecutul” şi învrăjbirile din­tre naţionalităţi, existente înainte de Eliberare. Şi toc­mai acest fapt împiedică în­tocmirea unor statistici reale. Vorbitorul a atins şi pro­blema învăţămîntului de na­ţionalitate ca un factor de bază în politica statului faţă de naţionalităţi. Ministerul Culturii a dat îndrumări cu privire la învăţămîntul de na­ţionalitate, în sensul acordării unor avantaje financiare pen­tru cadrele care predau lim­bile de naţionalitate. Dar a­­ceastă situa­ţie nu rezolvă în întregime problema, lucru do­vedit prin faptul, că din anul 1969, de cînd a apărut dis­poziţia, numărul elevilor din şcolile de naţionalitate, cu ex­cepţia efectivului şcolilor ro­mâneşti, a scăzut. Problema cursurilor de perfecţionare a cadrelor didactice de naţiona­litate pare a fi rezolvată, pro­fesorii de naţionalitate avînd chiar şi posibilitatea de a pri­mi burse de studii în străină­tate. Tratînd situaţia vieţii cul­turale, vorbitorul a amintit, care sînt formele acesteia. La teatrul din Bekescsaba, de exemplu, se înscenează anual piese de autori români şi slo­vaci. Nu demult s-au consti­tuit fondurile pentru biblio­tecile naţionalităţilor, a căror centru pentru români este la Giula. Pe plan cultural, cele mai active „fire” sînt ansam­blurile folclorice, care deja de la înfiinţarea lor îngrijesc şi răspîndesc cultura şi folclorul naţionalităţilor. După referatul tovarăşului Săndor Nyări, au urmat core­feratele secretarilor generali ai uniunilor şi completările participanţilor. Tovarăşul Pe­tru Silaghi, secretarul gene­ral al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria — în coreferatul său — a subliniat din nou buna relaţie dintre uniune şi organele de stat, de partid şi obşteşti. Pe lingă altele a mai subliniat faptul, că una dintre datoriile princi­pale ale Uniunilor trebuie să fie îngrijirea, culegerea şi răspîndirea folclorului nostru: „In cursul desfăşurării mun­cii U.D.R.U. în rîndurile lo­cuitorilor de naţionalitate ro­mână, prin continuarea cunos­cutelor activităţi şi acţiuni, am urmărit să aducem şi noi o modestă contribuţie la formarea omului de tip socia­list. Acţiunile politico-cultu­­rale întreprinse cu concursul organelor şi organizaţiilor lo­cale au servit la tălmăcirea şi în limba maternă a cuvîn­­tului clar­văzător al partidu­lui, pentru închegarea unei unităţi sociale şi mai puter­nice între toţi locuitorii pa­triei, indiferent de naţiona­litate”. Completarea făcută de Ioan Budai, directorul liceului „Ni­colae Bălcescu” din Giula a cuprins, între altele, problema acordării burselor absolvenţi­lor de naţionalitate. Despre studiile postliceale directorul a evidenţiat, că procentajul ab­solvenţilor de la liceul „Nico­lae Bălcescu” admişi la insti­tute de învăţămînt superior depăşeşte media judeţeană. între cei care s-au mai înscris la cuvînt s-au găsit şi Gheorghe Ruja, preşedintele cooperativei agricole de pro­ducţie „N. Bălcescu” din Mi­­cherechi, Mătyăş Mazăn se­cretar orăşenesc al F.P.P., Bela Csende colaborator al statului judeţean şi Ilie Ivă­­nuş, profesor al liceului „N. Bălcescu”. După masă reprezentanţii fiecărei naţionalităţi au luat parte la consfătuiri separate. Invitaţii de naţionalitate ro­mână au ascultat un scurt re­ferat ţinut de Gheorghe Marc, secretar al U.D.R.U., care în linii mari a cuprins activită­ţile din anii trecuţi şi planu­rile din viitor ale Uniunii. La această şedinţă de secţie s-au înscris la cuvînt aproape toţi participanţii. Această consfătuire a fost deosebit de rodnică atît pen­tru reprezentanţii uniunilor naţionalităţilor, în vederea convocării congreselor, cît şi pentru ceilalţi participanţi, în vederea muncii pe care o de­pun pentru mersul mai bun al activităţii în rîndul popu­laţiei de naţionalitate. Ioan­ Sz. Kiss Cu prilejul Anului nou urăm tutu­ror cititorilor şi colaboratorilor noştri sănătate, fericire şi împlinirea tuturor năzuinţelor personale, pace şi progres pentru toţi oamenii lumii! Sandor Nyări Petru Silaghi Ioan Budai Ciţiva participanţi la consfătuirea de secţie

Next