Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)
1973-01-01 / nr. 1
ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XXIII. Nr. 1 — Luni, 1 ianuarie 1973. 8 pagini 80 fill Cu scopul pregătirii congreselor: Consfătuirea naţionalităţilor la Bekescsaba După cum s-a amintit în numărul trecut al „Foii noastre”, la Bekescsaba s-a ţinut în ziua de 12 decembrie 1972 Consfătuirea naţionalităţilor din judeţul Bichiş. Aceasta consfătuire a fost organizată de către Comitetul judeţean al Frontului Popular Patriotic in vederea congreselor naţionalităţilor din Ungaria, care vor avea loc în anul 1973. Întîlnirea de la Bekescsaba a fost o bună ocazie de informaţie reciprocă despre situaţia actuală a naţionalităţilor din judeţ. De această situaţie s-a ocupat de fapt chiar şi referatul ţinut de Săndor Nyări, secretar judeţean al F.P.P. în introducerea cuvîntării, vorbitorul a accentuat importanţa şi necesitatea relaţiilor bune dintre uniunile naţionalităţilor şi conducerea locală şi judeţeană a organelor de partid, de stat şi obşteşti. Tratînd această problemă, tovarăşul Săndor Nyări a accentuat că relaţii suficient de strînse nu există decît cu U.D.R.U., deşi în judeţul Bichiş mai trăiesc şi cetăţeni de alte naţionalităţi. în continuare s-a analizat numărul şi localizarea populaţiei de naţionalitate din judeţ, arătîndu-se că cifre exacte nu există. Totuşi, numărul locuitorilor de naţionalitate din judeţ constituie cca 6,7 la sută din întreaga populaţie bichişeană, ceea ce înseamnă că cele patru naţionalităţi din Bichiş constituie cel mai mare procentaj de concentraţie dintre toate judeţele ţării, în judeţ există doar o singură comună care este socotită a fi cu populaţie compactă de naţionalitate: Micherechiul, unde trăiesc în exlusivitate români. Vorbitorul a atins şi o altă problemă, şi anume faptul că foarte mulţi dintre cetăţenii de naţionalitate nu-şi recunosc originea etnică, avînd în vedere „trecutul” şi învrăjbirile dintre naţionalităţi, existente înainte de Eliberare. Şi tocmai acest fapt împiedică întocmirea unor statistici reale. Vorbitorul a atins şi problema învăţămîntului de naţionalitate ca un factor de bază în politica statului faţă de naţionalităţi. Ministerul Culturii a dat îndrumări cu privire la învăţămîntul de naţionalitate, în sensul acordării unor avantaje financiare pentru cadrele care predau limbile de naţionalitate. Dar această situaţie nu rezolvă în întregime problema, lucru dovedit prin faptul, că din anul 1969, de cînd a apărut dispoziţia, numărul elevilor din şcolile de naţionalitate, cu excepţia efectivului şcolilor româneşti, a scăzut. Problema cursurilor de perfecţionare a cadrelor didactice de naţionalitate pare a fi rezolvată, profesorii de naţionalitate avînd chiar şi posibilitatea de a primi burse de studii în străinătate. Tratînd situaţia vieţii culturale, vorbitorul a amintit, care sînt formele acesteia. La teatrul din Bekescsaba, de exemplu, se înscenează anual piese de autori români şi slovaci. Nu demult s-au constituit fondurile pentru bibliotecile naţionalităţilor, a căror centru pentru români este la Giula. Pe plan cultural, cele mai active „fire” sînt ansamblurile folclorice, care deja de la înfiinţarea lor îngrijesc şi răspîndesc cultura şi folclorul naţionalităţilor. După referatul tovarăşului Săndor Nyări, au urmat coreferatele secretarilor generali ai uniunilor şi completările participanţilor. Tovarăşul Petru Silaghi, secretarul general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria — în coreferatul său — a subliniat din nou buna relaţie dintre uniune şi organele de stat, de partid şi obşteşti. Pe lingă altele a mai subliniat faptul, că una dintre datoriile principale ale Uniunilor trebuie să fie îngrijirea, culegerea şi răspîndirea folclorului nostru: „In cursul desfăşurării muncii U.D.R.U. în rîndurile locuitorilor de naţionalitate română, prin continuarea cunoscutelor activităţi şi acţiuni, am urmărit să aducem şi noi o modestă contribuţie la formarea omului de tip socialist. Acţiunile politico-culturale întreprinse cu concursul organelor şi organizaţiilor locale au servit la tălmăcirea şi în limba maternă a cuvîntului clarvăzător al partidului, pentru închegarea unei unităţi sociale şi mai puternice între toţi locuitorii patriei, indiferent de naţionalitate”. Completarea făcută de Ioan Budai, directorul liceului „Nicolae Bălcescu” din Giula a cuprins, între altele, problema acordării burselor absolvenţilor de naţionalitate. Despre studiile postliceale directorul a evidenţiat, că procentajul absolvenţilor de la liceul „Nicolae Bălcescu” admişi la institute de învăţămînt superior depăşeşte media judeţeană. între cei care s-au mai înscris la cuvînt s-au găsit şi Gheorghe Ruja, preşedintele cooperativei agricole de producţie „N. Bălcescu” din Micherechi, Mătyăş Mazăn secretar orăşenesc al F.P.P., Bela Csende colaborator al statului judeţean şi Ilie Ivănuş, profesor al liceului „N. Bălcescu”. După masă reprezentanţii fiecărei naţionalităţi au luat parte la consfătuiri separate. Invitaţii de naţionalitate română au ascultat un scurt referat ţinut de Gheorghe Marc, secretar al U.D.R.U., care în linii mari a cuprins activităţile din anii trecuţi şi planurile din viitor ale Uniunii. La această şedinţă de secţie s-au înscris la cuvînt aproape toţi participanţii. Această consfătuire a fost deosebit de rodnică atît pentru reprezentanţii uniunilor naţionalităţilor, în vederea convocării congreselor, cît şi pentru ceilalţi participanţi, în vederea muncii pe care o depun pentru mersul mai bun al activităţii în rîndul populaţiei de naţionalitate. Ioan Sz. Kiss Cu prilejul Anului nou urăm tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri sănătate, fericire şi împlinirea tuturor năzuinţelor personale, pace şi progres pentru toţi oamenii lumii! Sandor Nyări Petru Silaghi Ioan Budai Ciţiva participanţi la consfătuirea de secţie