Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)
1973-01-01 / nr. 1
2 J FOAIA NOASTRĂ Sesiunea Adunării de Stat între 12 şi 14 decembrie au avut loc lucrările sesiunii de iarnă, ultima din anul 1972, a Adunării de Stat a ţării noastre. La sesiune au participat Jănos Kadăr, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Jenö Fock, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi conducători de partid şi de stat. La ordinea de zi au figurat proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 1973, proiectul de lege privind planificarea economiei naţionale şi alte probleme curente. în prima parte a lucrărilor sesiunea a dezbătut şi a aprobat bugetul de stat pe anul 1973, prezentat de Lajos Faluvegi, ministrul de finanţe. Astfel pe anul 1973 bugetul de stat prevede, în total, un venit de 229,5 miliarde de forinţi. Această sumă depăşeşte pe cea din anii precedenţi, dar nici acum încă nu atinge nivelul cheltuielilor. Mai mult de o cincime a cheltuielilor bugetare sînt în legătură cu acumularea, iar două cincimi, deci în total 97 miliarde de forinţi, serveşte consumul naţional. Pentru realizarea scopurilor fixate trebuie să ne străduim ca dezvoltarea economiei noastre să fie urmată de o creştere considerabilă a productivităţii şi a eficacităţii muncii. în cuvîntarea sa, Lajos Faluvegi a relevat că pe anul 1973 se prevede o creştere de 4,5 la sută a venitului naţional, creştere care are drept scop îmbunătăţirea continuă a echilibrului economiei naţionale. în continuare a amintit că în anul 1973 vor creşte în mod considerabil şi salariile muncitorilor din industrie şi paralel cu aceasta bugetul de stat acordă 30 miliarde de forinţi pentru scopuri sanitare şi culturale, în ultima zi a sesiunii, pe baza proiectului de lege prezentat de Imre Pardi, preşedintele Oficiului Naţional de Planificare, Adunarea de Stat a dezbătut şi a aprobat „Legea planificării economiei naţionale.”. La sesiune a luat cuvintul şi Arpold Pallay, secretarul C.C. al P.M.S.U. In pauza lucrărilor sesiunii Imre Pârdi, György Lazăr şi Ödön Kishăzi La un sfert de veac „Poporul român va deveni fericit cînd se va scutura de monarchie, de regimul neoiobag, de falsitatea politicianismului şi de regimul prezent. ] Socialismul va fi singurul aducător de fericire pentru poporul român, ca pentru toate popoarele.” Tudor Arghezi, 1914 Şi iată, profeţia maestrului adeverită acum 25 de ani, cînd poporul român, răspunzînd unei necesităţi istorice a silit pe rege să abdice, proclamînd Republica. Astfel, intr-un clocotitor avînt revoluţionar cei asupriţi de veacuri şi-au spus cuvîntul, impunîndu-şi voinţa, răsturnînd vechile întocmiri sociale, instaurînd suveranitatea poporului, democraţia. Drumul deschis prin ziua de 30 decembrie 1947 a dus spre glorioase culmi, spre minunate înfăptuiri, în condiţiile unui stat de democraţie populară, care păşeşte cu fermitate pe drumul construirii socialismului. Ţară aflată în plin proces de dezvoltare materială şi spirituală, România înscrie în cronica acestui sfert de veac republican multiple şi grăitoare mărturii ale autorităţii şi prestigiului pe care şi le-a cîştigat în lume, în inseparabilă legătură dialectică cu activitatea internă, politica externă a ţării socialiste slujeşte în întregime cauzei generale a prieteniei şi colaborrării între popoare, a păcii în întreaga lume. în centrul acestei politici se află prietenia, solidaritatea şi colaborarea multilaterală cu toate ţările socialiste, pe temeiul respectării cu stricteţe a principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, principii ce corespund intereselor tuturor ţărilor socialiste, cauzei unităţii lor, progresului general al socialismului. UNA DINTRE MARILE REALIZĂRI ale agriculturii socialiste române contemporane este întreprinderea intercooperatistă Sere-Barcăneşti, judeţul Prahova. Situată la cîţiva kilometri de Ploieşti, această gigantică seră legumicolă aduce din an în an un venit crescînd de care beneficiază atît cele 68 de cooperative agricole de producţie, membre ale întreprinderii intercooperatiste, consumatorii din ţară şi de peste hotare, cît şi întreaga economie a României socialiste. La 30 decembrie 1922 a avut loc un eveniment de mare însemnătate istorică. în această zi în sala Teatrului Mare din Moscova s-a ţinut Primul Congres unional al Sovietelor, care a proclamat constituirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, devenid simbolul libertăţii şi al egalităţii fiecărui popor. Proclamarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în constituirea căreia a avut un rol important conducătorul partidului şi poporului, Lenin, a fost o necesitate istorică. Fără un stat sovietic unional, aşa cum l-a conceput Lenin, nu s-ar fi putut reface forţele de producţie distruse în timpul războaielor purtate împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru, n-ar fi fost posibilă crearea unei economii socialiste planificate şi utilizarea raţională a bogăţiilor ţării. La toate acestea s-a adăugat necesitatea stabilirii egalităţii sociale şi economice între toate naţiunile şi naţionalităţile din cadrul Uniunii Sovietice, şi cea a asigurării capacităţii de apărare a independenţei statului, de a dobîndi un loc de prestigiu în relaţiile internaţionale. Imediat după constituirea de ani U.R.S.S., poporul sovietic, condus de Partidul Comunist, a trecut la realizarea planului de industrializare a ţării şi la înfăptuirea transformării socialiste a agriculturii. în urma îndeplinirii planurilor cincinale (1929—1932 şi 1933—1937) a fost creată baza materială a socialismului, U.R.S.S. transformîndu-se într-o importantă putere industrială. Piatra de încercare a temeiniciei tînărului stat sovietic a constituit-o Marele Război pentru Apărarea Patriei. Lupta dusă împotriva fascismului a demonstrat viu că popoarele nu-și pot apăra libertatea şi independenţa decît cu forţele unite, cu puteri comune. Popoarele Uniunii Sovietice au luptat cu încredere şi eroism pentru apărarea patriei şi pentru zdrobirea completă a Germaniei hitleriste, contribuind şi la eliberarea altor ţări. Acum, la 50 de ani de la constituire, Uniunea Sovietică lasă în urmă un trecut glorios de luptă şi constructiv de muncă, păşind cu avînt şi în ritm viu spre un viitor luminos, bogat şi paşnic, înscriindu-şi rolul social-politic tot mai hotărîtor în cartea istoriei lumii. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea U.R.S.S. la Budapesta a fost organizată o expoziţie jubiliară In cadrul sărbătorilor semicentenarului constituirii U.R.S.S. şi la Giula a avut loc o adunare festivă cu participarea conducătorilor oraşului