Foaia noastră, 1973 (Anul 23, nr. 1-24)

1973-01-01 / nr. 1

2 J FOAIA NOASTRĂ Sesiunea Adunării de Stat între 12 şi 14 decembrie au avut loc lucrările sesiunii de iarnă, ultima din anul 1972, a Adunării de Stat a ţării noas­tre. La sesiune au participat Jănos Kadăr, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Jenö Fock, preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi alţi conducători de par­tid şi de stat. La ordinea de zi au figurat proiectul de lege pri­vind bugetul de stat pe anul 1973, proiectul de lege privind planificarea economiei naţionale şi alte probleme curente. în prima parte a lucrărilor sesiunea a dezbătut şi a apro­bat bugetul de stat pe anul 1973, prezentat de Lajos Faluvegi, ministrul de finanţe. Astfel pe anul 1973 bugetul de stat pre­vede, în total, un venit de 229,5 miliarde de forinţi. Această sumă depăşeşte pe cea din anii precedenţi, dar nici acum încă nu atinge nivelul cheltuielilor. Mai mult de o cincime a chel­tuielilor bugetare sînt în legă­tură cu acumularea, iar două cincimi, deci în total 97 miliarde de forinţi, serveşte consumul naţional. Pentru realizarea sco­purilor fixate trebuie să ne străduim ca dezvoltarea eco­nomiei noastre să fie urmată de o creştere considerabilă a pro­ductivităţii şi a eficacităţii muncii. în cuvîntarea sa, Lajos Falu­vegi a relevat că pe anul 1973 se prevede o creştere de 4,5 la sută a venitului naţional, creştere care are drept scop îm­bunătăţirea continuă a echili­brului economiei naţionale. în continuare a amintit că în anul 1973 vor creşte în mod conside­rabil şi salariile muncitorilor din industrie şi paralel cu a­­ceasta bugetul de stat acordă 30 miliarde de forinţi pentru sco­puri sanitare şi culturale, în ultima zi a sesiunii, pe ba­za proiectului de lege prezen­tat de Imre Pardi, preşedintele Oficiului Naţional de Planifi­care, Adunarea de Stat a dezbă­tut şi a aprobat „Legea plani­ficării economiei naţionale.”. La sesiune a luat cuvintul şi Arpold Pallay, secretarul C.C. al P.M.S.U. In pauza lucrărilor sesiunii Imre Pârdi, György Lazăr şi Ödön Kishăzi La un sfert de veac „Poporul român va deveni fericit cînd se va scutura de monarchie, de regimul neoio­­bag, de falsitatea politicianis­mului şi de regimul prezent. ] Socialismul va fi singurul a­­ducător de fericire pentru po­porul român, ca pentru toate popoarele.” Tudor Arghezi, 1914 Şi iată, profeţia maestrului adeverită acum 25 de ani, cînd poporul român, răspun­­zînd unei necesităţi istorice a silit pe rege să abdice, pro­­clamînd Republica. Astfel, intr-un clocotitor avînt revo­luţionar cei asupriţi de vea­curi şi-au spus cuvîntul, im­­punîndu-şi voinţa, răsturnînd vechile întocmiri sociale, in­­staurînd suveranitatea popo­rului, democraţia. Drumul deschis prin ziua de 30 decembrie 1947 a dus spre glorioase culmi, spre mi­nunate înfăptuiri, în condiţii­le unui stat de democraţie po­pulară, care păşeşte cu fer­mitate pe drumul construirii socialismului. Ţară aflată în plin proces de dezvoltare materială şi spi­rituală, România înscrie în cronica acestui sfert de veac republican multiple şi grăi­toare mărturii ale autorităţii şi prestigiului pe care şi le-a cîştigat în lume, în insepa­rabilă legătură dialectică cu activitatea internă, politica externă a ţării socialiste slu­jeşte în întregime cauzei ge­nerale a prieteniei şi colabo­­r­rării între popoare, a păcii în întreaga lume. în centrul a­­cestei politici se află priete­nia, solidaritatea şi colabora­rea multilaterală cu toate ţă­rile socialiste, pe temeiul res­pectării cu stricteţe a princi­piilor marxism-leninismului şi internaţionalismului prole­tar, principii ce corespund in­tereselor tuturor ţărilor so­cialiste, cauzei unităţii lor, progresului general al socia­lismului. UNA DINTRE MARILE REALIZĂRI ale agriculturii socialiste române contemporane este întreprinderea intercooperatistă Sere-Barcăneşti, judeţul Prahova. Situată la cîţiva kilometri de Ploieşti, această gigantică seră legumicolă aduce din an în an un venit crescînd de care beneficiază atît cele 68 de coope­rative agricole de producţie, membre ale întreprinderii inter­­cooperatiste, consumatorii din ţară şi de peste hotare, cît şi întreaga economie a României socialiste. La 30 decembrie 1922 a avut loc un eveniment de mare în­semnătate istorică. în această zi în sala Teatrului Mare din Mos­cova s-a ţinut Primul Congres unional al Sovietelor, care a proclamat constituirea Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste, devenid simbolul libertă­ţii şi al egalităţii fiecărui popor. Proclamarea Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste, în constituirea căreia a avut un rol important conducătorul par­tidului şi poporului, Lenin, a fost o necesitate istorică. Fără un stat sovietic unional, aşa cum l-a conceput Lenin, nu s-ar fi putut reface forţele de pro­ducţie distruse în timpul răz­boaielor purtate împotriva duş­manilor dinafară şi dinăuntru, n-ar fi fost posibilă crearea unei economii socialiste plani­ficate şi utilizarea raţională a bogăţiilor ţării. La toate acestea s-a adăugat necesitatea stabi­lirii egalităţii sociale şi econo­mice între toate naţiunile şi na­ţionalităţile din cadrul Uniunii Sovietice, şi cea a asigurării ca­pacităţii de apărare a indepen­denţei statului, de a dobîndi un loc de prestigiu în relaţiile in­ternaţionale. Imediat după constituirea de ani U.R.S.S., poporul sovietic, con­dus de Partidul Comunist, a tre­cut la realizarea planului de in­dustrializare a ţării şi la în­făptuirea transformării socia­liste a agriculturii. în urma în­deplinirii planurilor cincinale (1929—1932 şi 1933—1937) a fost creată baza materială a socia­lismului, U.R.S.S. transformîn­­du-se într-o importantă putere industrială. Piatra de încercare a temei­niciei tînărului stat sovietic a constituit-o Marele Război pen­tru Apărarea Patriei. Lupta du­să împotriva fascismului a de­monstrat viu că popoarele nu-și pot apăra libertatea şi inde­pendenţa decît cu forţele unite, cu puteri comune. Popoarele Uniunii Sovietice au luptat cu încredere şi eroism pentru apă­rarea patriei şi pentru zdrobi­rea completă a Germaniei hit­­leriste, contribuind şi la elibe­rarea altor ţări. Acum, la 50 de ani de la con­stituire, Uniunea Sovietică lasă în urmă un trecut glorios de luptă şi constructiv de muncă, păşind cu avînt şi în ritm viu spre un viitor luminos, bogat şi paşnic, înscriindu-şi rolul so­cial-politic tot mai hotărîtor în cartea istoriei lumii. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea U.R.S.S. la Budapesta a fost organizată o expoziţie jubiliară In cadrul sărbătorilor semicentenarului constituirii U.R.S.S. şi la Giula a avut loc o adunare festivă cu participarea conducătorilor oraşului

Next