Foaia noastră, 1974 (Anul 24, nr. 1-24)
1974-01-01 / nr. 1
Anul XXIV. Nr. 1 — Marți, 1 ianuarie 1974. Prețul: 80 fill. Sesiunea Adunării de Stat In zilele de 19—20 decembrie 1973 în Parlament a avut loc sesiunea de iarnă a Adunării de Stat, la ordinea de zi figurînd bugetul de stat al R.P. Ungare pe anul 1974. La lucrări au luat parte Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Jeno Fock, preşedintele guvernului şi alte personalităţi de partid şi de stat, înainte de începerea dezbaterilor asupra bugetului de stat pe anul 1974, János Péter a fost ales, în unanimitate, ca vicepreşedinte al Adunării de Stat. Urmărind cu atenţie lucrările sesiunii de iarnă a Adunării de Stat am primit răspuns la multe întrebări practice ale vieţii noastre şi mai ales am putut constata unde ne aflăm în procesul de realizare al prevederilor planului cincinal, cu ce rezultate s-a încheiat anul şi — ca o urmare — ce posibilităţi ne oferă bugetul de stat pe anul 1974 pentru dezvoltarea în continuare. Din expozeul lui Lajos Faluvégi, ministru de finanţe, precum şi din celelalte cuvîntări am luat la cunoştinţă cu satisfacţie, că ţelurile bugetului de stat pe anul viitor sunt reale şi bine chibzuite. La realizarea acestora, la progresul individual şi social constituie o bază sigură rezultatele obţinute în anul 1973, creşterea peste aşteptări a venitului naţional, şi lichidarea treptată a disproporţiilor existente anterior între consum şi acumulare. Astfel în anul curent bugetul de stat ţine seama de creşterea venitului într-un ritm şi mai accentuat decît pînă acum. Acest venit însă poate fi realizat numai prin ameliorarea continuă a muncii în industrie, agricultură şi comerţul exterior. In urma dezbaterilor au fost dezvăluite o serie de rezerve şi posibilităţi prin care poate fi asigurată creşterea venitului bugetului de stat, a întreprinderilor şi a resurselor materiale ale economiei naţionale. Natural că dir. bugetul de stat o însemnată parte revin şi cheltuielilor. In acest sens trebuie relevat finanţarea marilor investiţii, realizarea dispoziţiilor cu privire la creşterea nivelului de trai, ale venitului real, precum şi sprijinirea dezvoltării în domeniul învăţămîntului, sanitar şi social. Cooperativă agricolă bine consolidată Vîntul mătura zăpada în hotarul comunei Săcal cînd ne aflam acolo, în biroul cooperativei agricole de producţie ..Kossuth”. reşedinţele cooperativei Alexandru Monok şi agronomul Alexandru Gal ne vorbeau cu însufleţire despre treburile de la cooperativa lor şi despre succesele din ultimii trei ani, cînd au realizat cîştiguri de 13 milioane forinţi, ieşind astfel din impasul în care se aflau. Ascultînd explicaţiile lor, care oglindeau, de altfel, şi fazele principale ale istoricului cooperativei de la înfiinţare pînă azi, greutăţile din perioada „migrării” sătenilor neîncrezători în izbînda agriculturii socialiste, mi-a trecut prin minte că şi oamenii sînt ca plantele din natură, cele fără rădăcini adinei sînt smulse şi purtate de vînt, cele tari înfruntă toate încercările la care au fost puse. Comparînd procentul migrărilor din Săcal cu cel din alte comune ne dăm seama imediat că e mult mai mare. Cauza? Parcă s-ar contrazice, dar aşa e: oamenii de aici au iubit mai pătimaş pămîntul satului lor natal, ca cei din alte părţi şi au fost mai înstăriţi. Tocmai de aceea, pentru ei noul fel de viaţă a adus mai multe schimbări şi decepţii. Neîncrederea i-a făcut să-şi părăsească pămîntul şi casa părintească şi să inunde centrele industriale şi oraşele din apropiere. Mulţi au plecat, dar natural mai mulţi sînt acei care au rămas, deoarece pentru ei cîmpiile acestea mănoase de pe malurile Crişului Repede au însemnat şi înseamnă sensul vieţii. Ca nişte ostaşi credincioşi cauzei pentru care luptă, au rezistat încercărilor la care au fost puşi şi au ieşit din luptă victorioşi. Despre cooperativa „Kossuth” din Săcal se vorbeşte azi şi la judeţ şi la plasă ca despre una dintre cele bine consolidate. Rezultatul muncii lor este de altfel oglindit şi în cifre. Au obţinut 38 chintale de grîu la hectar, ceea ce înseamnă că au dublat cantitatea obişnuită pe vremuri de trei ani lucrează fără credit cu toate că fac investiţii serioasa De exemplu în anul lăsat în urmă au construit un grajd pentru 220 de vaci, grajd prevăzut cu cele mai moderne instalaţii. Chiar şi locul unde a fost construit grajdul acesta — afară din comună, lîngă izlaz — e o dovadă în plus că conducătorii cooperativei chibzuiesc bine ce fac: vara vacile sunt în păşunat, iar în timpul iernii au avantajul că stogurile de nutreţ sunt aproape. Peste drum de centrul cooperativei se află baza de horticultură; sub zeci de sere cultivă diferite legume şi zarzavaturi: ardei, roşii, varză, pepeni, castraveţi şi altele, în ţntpl -Pnlocnc" ; 1 npu+mn grădinărit, ceea ce este o ramificaţie de producţie agricolă rentabilă. Şi la Săcal baza economică o constituie cooperativa agricolă bine consolidată. Asta a făcut posibil ca pînă la 31 decembrie 1975 să se introducă apa în locuinţe şi curţi adică să mai facă un pas înainte în domeniul modernizării, în ultimii ani s-au construit şi multe locuinţe frumoase, totuşi populaţia e în descreştere . . . I. Ivănuş In timpul iernii maşinile agricole sunt supuse muncilor de reparaţie Magaziile cooperativei în veşmînt de iarnă fla midii ad! ? întîmpinăm Anul nou cu bucuria vie ce de totdeauna însoţeşte sărbătoarea începutului de an, cu tradiţionala urare: LA MULŢI ANI! De la noul an sosit, în general toţi oamenii muncii aşteaptă ceva mai bun şi nutresc speranţe pentru realizarea unor dorinţe prevăzute pentru această perioadă a vieţii. Şi oamenii muncii din ţara noastră privesc cu mult optimism spre viitor, şi cu deplină încredere în forţa lor creatoare, continuă să muncească cu mai mult elan pentru binele lor şi pentru prosocialiste. Cunoscînd grija pe care o poartă statul faţă de crearea unei vieţi bune cetăţenilor, nu ne revine altă datorie mai nobilă, decît să punem toată capacitatea noastră de muncă în slujba întăririi continue a orînduirii noastre socialiste. Speranţele noastre într-o viaţă şi mai frumoasă se bazează pe rezultatele obţinute de întregul popor muncitor, precum şi pe acea muncă conştiincioasă de care au dat dovadă muncitorii de pretutindeni în anii trecuţi, mai cu seamă în anul lăsat recent în urmă. Anul 1973 a fost extrem de bogat atît în evenimente internaţionale, cît şi interne, a fost anul care, pe plan internaţional se caracterizează ca anul destinderii şi al îmbunătăţirii climatului în general, iar pe plan intern ca anul continuării perseverente a realizării sarcinilor prevăzute în programul celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care prevede accelerarea edificării socialismului la un nivel tot mai înalt în toate domeniile vieţii. In această muncă sunt înrolaţi toţi cetăţenii ţării, inclusiv şi locuitorii de naţionalitate română. Rezultatele obţinute în întărirea orînduirii noastre socialiste sunt roadele muncii comune la care participă toţi cetăţenii ţării, indiferent de naţionalitate şi, la rîndul lor, la fel se bucură şi de bunăstarea creată în urma muncii sîrguincioase. Naţionalitatea noastră are încă un motiv pentru bucuria şi satisfacţia deplină, şi anume: egalitatea în drepturi în toate domeniile vieţii. Din aceasta derivă, printre altele, şi folosirea şi cultivarea limbii materne, păstrarea şi răspîndirea tradiţiilor strămoşeşti care, nu numai că sunt posibilităţi declarate, ci şi pentru practicarea lor se asigură cele mai favorabile condiţii, iar eficienţa acestora depinde numai de noi, cei în cauză, de înşişi oamenii muncii de naţionalitate română. Sunt multiple acele motive pe baza cărora putem afirma chiar cu o oarecare mîndrie că în domeniile noastre de activitate am desfăşurat o vie activitate şi am acţionat pentru satisfacerea acelor necesităţi care s-au impus în faţa Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, ca organizaţie obştească şi reprezentant al intereselor specifice ale politicii noastre faţă de naţionalităţi. Cel de-al IV-lea Congres al Uniunii, ca un eveniment marcant al vieţii noastre politice, sociale şi culturale, a subliniat încă o dată necesitatea întăririi continue a unităţii socialiste, a dezvoltării şi extinderii democratismului, precum şi a folosirii şi aplicării cît mai conştiente a tuturor posibilităţilor, care este totodată cheia unei prodigioase activităţi pe care vrem să o desfăşurăm în rîndurile cetăţenilor de naţionalitate română. Numai de noi înşine depinde măsura în care ne folosim de condiţiile asigurate, cît putem şi cît vrem să ne folosim de acele posibilităţi care ne sînt asigurate pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale. Ce altceva am putea aştepta de la Anul nou, decît asigurarea şi în continuare a acelor condiţii optime, pe baza cărora să putem desfăşura tradiţionala activitate care duce la o realizare tot mai eficace a năzuinţelor noastre comune. Perspectivele prevăd şi pentru noi largi posibilităţi de îmbunătăţire şi ridicare a nivelului preocupărilor pe care le desfăşurăm pentru şi în slujba naţionalităţii noastre. în realizarea ţelurilor comune cerem şi în viitor ajutorul şi colaborarea tuturor acelora pentru care nu a fost şi nu le este nici azi indiferent grandul la care se realizează politica faţă de naţionalităţi. Avem încredere în forţele noastre, fiindcă şi pînă acum ne-am bucurat de sprijinul multilateral al forurilor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şi de cultură, al organului de presă „Foaia noastră”, — care în forma cea nouă sperăm, va fi pe placul a cît mai multor cititori —, al activiştilor însufleţiţi şi nu în ultimul rînd, de aportul locuitoriilor de naţionalitate română care au manifestat un interes major pentru aplicarea consecventă a politicii faţă de naţionalităţi, politică care este o parte integrantă a justei şi clarvăzătoarei politici a partidului şi statului nostru socialist. Prin aceste cîteva idei şi gînduri urăm în noul an tuturor susţinătorilor muncii noastre, cititorilor acestor rînduri, precum şi prietenilor din ţară şi de peste hotare multă sănătate şi fericire, noi succese în realizarea ţelurilor prevăzute în construirea unei vieţi paşnice şi înfloritoare. Petru Silaghi