Foaia noastră, 1974 (Anul 24, nr. 1-24)

1974-01-01 / nr. 1

Anul XXIV. Nr. 1 — Marți, 1 ianuarie 1974. Prețul: 80 fill. Sesiunea Adunării de Stat In zilele de 19—20 decembrie 1973 în Parlament a avut loc se­siunea de iarnă a Adunării de Stat, la ordinea de zi figurînd bugetul de stat al R.P. Ungare pe anul 1974. La lucrări au luat parte Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., Jeno Fock, preşedintele guvernului şi alte personalităţi de partid şi de stat, înainte de înce­perea dezbaterilor asupra bugetu­lui de stat pe anul 1974, János Pé­ter a fost ales, în unanimitate, ca vicepreşedinte al Adunării de Stat. Urmărind cu atenţie lucrările sesiunii de iarnă a Adunării de Stat am primit răspuns la multe întrebări practice ale vieţii noastre şi mai ales am putut constata unde ne aflăm în procesul de realizare al prevederilor planului cincinal, cu ce rezultate s-a încheiat anul şi — ca o urmare — ce posibilităţi ne oferă bugetul de stat pe anul 1974 pentru dezvoltarea în conti­nuare. Din expozeul lui Lajos Faluvégi, ministru de finanţe, precum şi din celelalte cuvîntări am luat la cu­noştinţă cu satisfacţie, că ţelurile bugetului de stat pe anul viitor sunt reale şi bine chibzuite. La rea­lizarea acestora, la progresul indi­vidual şi social constituie o bază sigură rezultatele obţinute în anul 1973, creşterea peste aşteptări a ve­nitului naţional, şi lichidarea trep­tată a disproporţiilor existente an­terior între consum şi acumulare. Astfel în anul curent bugetul de stat ţine seama de creşterea veni­tului într-un ritm şi mai accentuat decît pînă acum. Acest venit însă poate fi realizat numai prin ame­liorarea continuă a muncii în in­dustrie, agricultură şi comerţul exterior. In urma dezbaterilor au fost dezvăluite o serie de rezerve şi posibilităţi prin care poate fi asigurată creşterea venitului buge­tului de stat, a întreprinderilor şi a resurselor materiale ale econo­miei naţionale. Natural că dir. bugetul de stat o însemnată parte revin şi chel­tuielilor. In acest sens trebuie rele­vat finanţarea marilor investiţii, realizarea dispoziţiilor cu privire la creşterea nive­lului de trai, ale venitului real, precum şi sprijini­rea dezvoltării în domeniul învăţă­­mîntului, sanitar şi social. Cooperativă agricolă bine consolidată Vîntul mătura zăpada în hotarul comunei Săcal cînd ne aflam acolo, în biroul cooperativei agricole de producţie ..Kossuth”.­­ reşedinţele cooperativei Ale­xandru Monok şi agronomul Ale­xandru Gal ne vorbeau cu însufle­ţire despre treburile de la coopera­tiva lor şi despre succesele din ultimii trei ani, cînd au realizat cîştiguri de 13 milioane forinţi, ieşind astfel din impasul în care se aflau. Ascultînd explicaţiile lor, care oglindeau, de altfel, şi fazele prin­cipale ale istoricului cooperativei de la înfiinţare pînă azi, greutăţile din perioada „migrării” sătenilor neîncrezători în izbînda agricultu­rii socialiste, mi-a trecut prin minte că şi oamenii sînt ca plan­tele din natură, cele fără rădăcini adinei sînt smulse şi purtate de vînt, cele tari înfruntă toate în­cercările la care au fost puse. Comparînd procentul migrărilor din Săcal cu cel din alte comune ne dăm seama imediat că e mult mai mare. Cauza? Parcă s-ar contrazice, dar aşa e: oamenii de aici au iubit mai păti­maş pămîntul satului lor natal, ca cei din alte părţi şi au fost mai îns­tăriţi. Tocmai de aceea, pentru ei noul fel de viaţă a adus mai multe schim­bări şi decepţii. Neîncrederea i-a făcut să-şi părăsească pămîntul şi casa părintească şi să inunde cen­trele industriale şi oraşele din a­­propiere. Mulţi au plecat, dar natural mai mulţi sînt acei care au rămas, deoarece pentru ei cîmpiile aces­tea mănoase de pe malurile Cri­­şului Repede au însemnat şi în­seamnă sensul vieţii. Ca nişte ostaşi credincioşi cau­zei pentru care luptă, au rezistat încercărilor la care au fost puşi şi au ieşit din luptă victorioşi. Despre cooperativa „Kossuth” din Săcal se vorbeşte azi şi la ju­deţ şi la plasă ca despre una dintre cele bine consolidate. Rezultatul muncii lor este de altfel oglindit şi în cifre. Au obţinut 38 chintale de grîu la hectar, ceea ce înseamnă că au dublat cantitatea obişnuită pe vre­muri­ de trei ani lucrează fără cre­dit cu toate că fac investiţii serioa­sa De exemplu în anul lăsat în ur­­mă au construit un grajd pentru 220 de vaci, grajd prevăzut cu cele mai moderne instalaţii. Chiar şi lo­cul unde a fost construit grajdul acesta — afară din comună, lîngă izlaz — e o dovadă în plus că con­ducătorii cooperativei chibzuiesc bine ce fac: vara vacile sunt în pă­­şunat, iar în timpul iernii au avan­tajul că stogurile de nutreţ sunt aproape. Peste drum de centrul cooperati­vei se află baza de horticultură; sub zeci de sere cultivă diferite le­gume şi zarzavaturi: ardei, roşii, varză, pepeni, castraveţi şi altele, în ţntpl -Pnlocnc" ; 1 npu+mn grădinărit, ceea ce este o ramifica­ţie de producţie agricolă rentabilă. Şi la Săcal baza economică o constituie cooperativa agricolă bi­ne consolidată. Asta a făcut posi­bil ca pînă la 31 decembrie 1975 să se introducă apa în locuinţe şi curţi adică să mai facă un pas înainte în domeniul modernizării, în ultimii ani s-au construit şi mul­te locuinţe frumoase, totuşi popu­laţia e în descreştere . . . I. Ivănuş In timpul iernii maşinile agricole sunt supuse muncilor de reparaţie Magaziile cooperativei în veşmînt de iarnă fla midii a­d! ? întîmpinăm Anul nou cu bucuria vie ce de totdeauna însoţeşte sărbă­toarea începutului de an, cu tradi­ţionala urare: LA MULŢI ANI! De la noul an sosit, în general toţi oamenii muncii aşteaptă ceva mai bun şi nutresc speranţe pentru rea­lizarea unor dorinţe prevăzute pentru această perioadă a vieţii. Şi oamenii muncii din ţara noastră privesc cu mult optimism spre viitor, şi cu de­plină încredere în forţa lor creatoare, continuă să muncească cu mai mult elan pentru binele lor şi pentru pro­socialiste. Cunoscînd grija pe care o poartă statul faţă de crearea unei vieţi bune cetăţenilor, nu ne revine altă datorie mai nobilă, decît să pu­nem toată capacitatea noastră de muncă în slujba întăririi continue a orînduirii noastre socialiste. Speranţele noastre într-o viaţă şi mai frumoasă se bazează pe rezulta­tele obţinute de întregul popor mun­citor, precum şi pe acea muncă conş­tiincioasă de care au dat dovadă muncitorii de pretutindeni în anii trecuţi, mai cu seamă în anul lăsat recent în urmă. Anul 1973 a fost extrem de bogat atît în evenimente internaţionale, cît şi interne, a fost anul care, pe plan internaţional se caracterizează ca anul destinderii şi al îmbunătăţirii climatului în general, iar pe plan in­tern ca anul continuării perseverente a realizării sarcinilor prevăzute în programul celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care prevede accelerarea edificării socialismului la un nivel tot mai înalt în toate domeniile vie­ţii. In această muncă sunt înrolaţi toţi cetăţenii ţării, inclusiv şi locuitorii de naţionalitate română. Rezultatele obţinute în întărirea orînduirii noas­tre socialiste sunt roadele muncii co­mune la care participă toţi cetăţenii ţării, indiferent de naţionalitate şi, la rîndul lor, la fel se bucură şi de bunăstarea creată în urma muncii sîrguincioase. Naţionalitatea noastră are încă un motiv pentru bucuria şi satisfacţia deplină, şi anume: egali­tatea în drepturi în toate domeniile vieţii. Din aceasta derivă, printre al­tele, şi folosirea şi cultivarea limbii materne, păstrarea şi răspîndirea tra­diţiilor strămoşeşti care, nu numai că sunt posibilităţi declarate, ci şi pen­tru practicarea lor se asigură cele mai favorabile condiţii, iar eficienţa aces­tora depinde numai de noi, cei în cauză, de înşişi oamenii muncii de naţionalitate română. Sunt multiple acele motive pe baza cărora putem afirma chiar cu o oarecare mîndrie că în domeniile noastre de activitate am desfăşurat o vie activitate şi am acţionat pentru satisfacerea acelor necesităţi care s-au impus în faţa Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, ca organizaţie obştească şi reprezentant al intereselor speci­fice ale politicii noastre faţă de naţio­nalităţi. Cel de-al IV-lea Congres al Uni­unii, ca un eveniment marcant al vieţii noastre politice, sociale şi cul­turale, a subliniat încă o dată nece­sitatea întăririi­ continue a unităţii socialiste, a dezvoltării şi extinderii democratismului, precum şi a folo­sirii şi aplicării cît mai conştiente a tuturor posibilităţilor, care este totodată cheia unei prodigioase ac­tivităţi pe care vrem să o desfăşurăm în rîndurile cetăţenilor de naţionali­tate română. Numai de noi înşine de­pinde măsura în care ne folosim de condiţiile asigurate, cît putem şi cît vrem să ne folosim de acele posibili­tăţi care ne sînt asigurate pentru în­florirea vieţii noastre sociale şi spi­rituale. Ce altceva am putea aştepta de la Anul nou, decît asigurarea şi în continuare a acelor condiţii optime, pe baza cărora să putem desfăşura tradiţionala activitate care duce la o realizare tot mai eficace a năzuinţe­lor noastre comune. Perspectivele prevăd şi pentru noi largi posibilităţi de îmbunătăţire şi ridicare a nivelu­lui preocupărilor pe care le desfă­şurăm pentru şi în slujba naţionalită­ţii noastre. în realizarea ţelurilor co­mune cerem şi în viitor ajutorul şi colaborarea tuturor acelora pentru care nu a fost şi nu le este nici azi indiferent grandul la care se reali­zează politica faţă de naţionalităţi. Avem încredere în forţele noastre, fiindcă şi pînă acum ne-am bucurat de sprijinul multilateral al forurilor de conducere ale instituţiilor de învă­ţământ şi de cultură, al organului de presă „Foaia noastră”, — care în for­ma cea nouă sperăm, va fi pe placul a cît mai multor cititori —, al acti­viştilor însufleţiţi şi nu în ultimul rînd, de aportul locuitoriilor de na­ţionalitate română care au manifestat un interes major pentru aplicarea consecventă a politicii faţă de naţio­nalităţi, politică care este o parte integrantă a justei şi clarvăzătoarei politici a partidului şi statului nostru socialist. Prin aceste cîteva idei şi gînduri urăm în noul an tuturor susţinători­lor muncii noastre, cititorilor acestor rînduri, precum şi prietenilor din ţară şi de peste hotare multă sănă­tate şi fericire, noi succese în realiza­rea ţelurilor prevăzute în construirea unei vieţi paşnice şi înfloritoare. Petru Silaghi

Next