Foaia noastră, 1974 (Anul 24, nr. 1-24)

1974-01-01 / nr. 1

2 Document de o însemnătate istorică Semnarea tratatului între R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei La Praga a fost semnat, la 11 de­cembrie a.c., tratatul cu privire la normalizarea relaţiilor dintre R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei. Din partea cehoslovacă documen­tul a fost semnat de Lubomir Strougal, preşedintele guvernului şi Bohuslav Chnoupek, ministrul afacerilor externe, iar din partea vest-germană de cancelarul federal Willy Brandt şi de Walter Scheel, ministru de externe. Abordarea realistă a probleme­lor oricît de complicate, atmosfera constructivă, dorinţa reciprocă de a statornici relaţii de bună vecină­tate şi înţelegere au dus la faptul că părţile „recunosc că acordul de la München, din 29 septembrie 1938, a fost impus Republicii Ce­hoslovace de regimul nazist sub ameninţarea folosirii forţei” şi pentru aceasta R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei „consideră acor­dul de la München, din 29 sep­tembrie 1938, nul”. Aşa cum se relevă în tratat, cele două ţări se vor călăuzi în relaţiile lor reciproce şi în problemele asigurării secu­rităţii în Europa şi în lume după scopurile şi principiile consacrate in Carta O.N.U. Ele îşi vor regle­menta disputele exclusiv prin mij­loace paşnice şi vor evita să ame­ninţe cu folosirea forţei sau să fo­losească forţa în problemele pri­vind securitatea în Europa şi în lu­me, precum şi în relaţiile lor reci­proce. Cele două părţi reafirmă invio­labilitatea graniţelor lor comune în prezent şi în viitor, şi se obligă re­ciproc să respecte integritatea te­ritorială a celor două state. Prevederile tratatului cehoslova­­co-vest-german au o importanţă deosebită nu numai pentru părţile în cauză, ci şi pentru ansamblul relaţiilor intereuropene, pentru statornicirea unor raporturi noi între ţările continentului. După semnarea acordului: Walter Scheel, Ludvik Svoboda, Willy Brandt, dr. Gustav Husak şi Lubomir Strougal FOAIA NOASTRĂ Consfătuirea reprezentanţilor partidelor romaniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste La 18—19 decembrie 1973 au avut loc la Moscova lucrările cons­fătuirii secretarilor comitetelor cen­trale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socia­­­liste, la care s-a efectuat un schimb de păreri şi de exprienţă privind activitatea ideologică şi s-au dis­cutat probleme ale colaborării ideologice dintre partidele frăţeşti. La consfătuire au participat din partea Partidului Comunist Bul­gar — A. Lilov şi K. Tellalov, se­cretari ai C.C.al P.C.R., G. Bokov, membru al Secretariatului C.C. al P.C.R.; din partea Partidului Co­munist din Cehoslovacia — V. Bi­­lak, membru al Prezidiului, secre­tar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, O. Svestka, J. Fojtik, secretari ai C.C. al P.C. din Cehoslovacia; din partea Partidului Comunist din Cuba — A. Perez, membru al Se­cretariatului C.C. al P.C. din Cuba; din partea Partidului Socialist Unit din Germania — K. Hager, H. Axen, W. Lambert, membri ai Bi­roului Politic, secretari ai C.C. al P.S.U.G.; din partea Partidului Po­pular Revoluţionar Mongol — D. Cimiddorf, secretar al C.C. al P.P. R.M.; din partea Partidului Mun­citoresc Unit Polonez — J. Szidlak, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.M.U.P., J. Lukasze­­wicz, secretar al C.C. al P.M.U.P., R. Frelek, membru al Secretaria­tului C.C. al P.M.U.P. din partea Partidului Comunist Român — Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; din par­tea Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar — György Aczél, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U.,­ din partea Par­tidului Comunist al Uniunii Sovie­tice — M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, B. N. Ponomariov, membri supleanţi ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secre­tar al C.C. al P.C.U.S La consfătuire au luat parte, de asemenea, şefi şi adjuncţi de şefi ai secţiilor internaţionale şi ideolo­gice ale comitetelor centrale ale partidelor frăţeşti respective, alţi activişti cu munci de răspundere. Şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R. în perioada 11—13 decembrie 1973 a avut loc la Moscova cea de-a 65-a şedinţă a Comitetului Exe­cutiv al Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, la care din partea Ungariei a participat György Lá­zár, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, în timpul lucrărilor, Comitetul Executiv a examinat o serie de probleme legate de înfăptuirea programului complex, al adîncirii şi perfecţionării în continuare a co­laborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor mem­bre ale C.A.E.R. îndeplinind hotă­­rîrile celei de-a XXVII-a sesiuni a C.A.E.R., Comitetul Executiv a a­­doptat proiectele convenţiilor şi statutelor privind crearea uniuni­lor economice internaţionale „In­­tertextilmas”, „Interatomenergo” şi „Interelectro” pentru organiza­rea producţiei ce se realizează prin cooperare şi specializare în dome­niul industriei textile, pentru cola­borarea în domeniul producţiei de utilaje, aparate, piese de schimb şi materiale pentru centralele nu­­clear-electrice, precum şi pentru satisfacerea cît mai deplină a nece­sarului de produse electrotehnice de înaltă calitate al ţărilor partici­pante. în continuare, Comitetul Execu­tiv a examinat raporturile Comisiei permanente C.A.E.R. pentru pro­bleme valutar-financiare, a Comi­siei permanente C.A.E.R. pentru geologie şi a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria chimică. La şedinţă a fost aprobat planul de lucru al Comitetului Executiv pe anul 1974, a fost adoptat planul acţiunilor privind realizarea con­tactelor C.A.E.R. cu organizaţiile economice internaţionale pe anul 1974 şi, de asemenea, a fost apro­bat bugetul secretariatului consi­liului pe anul 1974, în clișeu, reîntorcîndu-se de la Moscova, György Lázár, vicepre­ședintele Consiliului de Miniștri, acordînd un interviu ziariștilor. Oaspeţi din Vietnam în trecutul apropiat a efectuat o vizită oficială de prietenie în ţara noastră delegaţia Republicii Viet­namului de Sud, condusă de Ngu­yen Huu Tho, preşedintele Prezi­diului C.C. al F.N.E. preşedintele Consiliului Consultativ al G.R.P. al R.V.S. In timpul şederii în Ungaria, de­legaţia vietnameză a vizitat mai multe obiective culturale şi indus­triale, şi a făcut cunoştinţă cu po­porul maghiar. Oaspeţii vietnamezi au avut mai multe convorbiri cu Păi Losonczi, preşedintele Consi­liului Prezidenţial al R.P. Ungare şi cu alţi conducători de partid şi de stat. Cu acest prilej au­ fost dis­cutate aspecte ale relaţiilor bilate­rale şi probleme internaţionale care ţin de interes comun. Dele­gaţia vietnameză a fost primită şi de János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. In clişeu: aspect din timpul con­vorbirilor Intîlnire de lucru româno-ungară , a reprezentanţilor organelor de planificare în zilele de 13—15 decembrie, a avut loc la Budapesta întîlnirea de lucru a vicepreşedinţilor orga­nelor centrale de planificare din Republica Populară Ungară şi Re­publica Socialistă România, pen­tru continuarea consultărilor în problemele coordonării planurilor pe perioada 1976—1980. Delegaţia ungară a fost condusă de Ottó Gadó, vicepreşedintele Co­misiei de Stat a Planificării, iar de­legaţia română de Vasile Bumbă­­cea, vicepreşedinte al C.S.P. Conducătorul delegaţiei române a fost primit de György Lázár, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării a R. P. Ungare. 30 Decembrie Ziua Republicii R.S. România După secole de cruntă asuprire, prin întemeierea în 1921 a Parti­dului Comunist Român, cei sub­jugaţi au găsit un puternic pivot, sub conducerea căruia, la 23 Au­gust 1944, au înfăptuit insurecţia naţională antifascistă armată, în condiţiile schimbării radicale a ra­portului de forţe politico-sociale în favoarea clasei muncitoare şi a aliaţilor săi, în noiembrie 1947 au fost îndepărtaţi din guvern ultimii reprezentanţi ai burgheziei, iar în decembrie a fost abolită monar­hia, principalul sprijin al reacţiunii interne şi externe, România procla­­mîndu-se — la 30 decembrie —■ republică populară, stat al dictatu­rii proletariatului. De atunci au trecut douăzeci şi şase de ani, plini de densitatea faptelor şi împlinirilor nemaiîntîl­­nite în istoria României, în acest interval, sub conducerea Partidu­lui Comunist, care a ştiut să cana­lizeze energiile poporului, în Ro­mânia s-au petrecut schimbări care au transformat radical faţa ţării, în anii economiei planificate industria României s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, s-au dezvol­tat şi modernizat noi ramuri in­dustriale, producţia totală indus­trială fiind de 21 de ori mai mare decît în 1938 — anul cu cei mai înalţi indici economici atinşi de vechiul regim. Sărbătorind douăzeci şi şase de ani de la proclamarea republicii, poporul român păşeşte în conti­nuare cu aceeaşi fermitate spre o înflorire nelimitată. Bucureşti: Piaţa Universităţii

Next