Foaia noastră, 1974 (Anul 24, nr. 1-24)
1974-01-01 / nr. 1
2 Document de o însemnătate istorică Semnarea tratatului între R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei La Praga a fost semnat, la 11 decembrie a.c., tratatul cu privire la normalizarea relaţiilor dintre R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei. Din partea cehoslovacă documentul a fost semnat de Lubomir Strougal, preşedintele guvernului şi Bohuslav Chnoupek, ministrul afacerilor externe, iar din partea vest-germană de cancelarul federal Willy Brandt şi de Walter Scheel, ministru de externe. Abordarea realistă a problemelor oricît de complicate, atmosfera constructivă, dorinţa reciprocă de a statornici relaţii de bună vecinătate şi înţelegere au dus la faptul că părţile „recunosc că acordul de la München, din 29 septembrie 1938, a fost impus Republicii Cehoslovace de regimul nazist sub ameninţarea folosirii forţei” şi pentru aceasta R.S. Cehoslovacă şi R.F. a Germaniei „consideră acordul de la München, din 29 septembrie 1938, nul”. Aşa cum se relevă în tratat, cele două ţări se vor călăuzi în relaţiile lor reciproce şi în problemele asigurării securităţii în Europa şi în lume după scopurile şi principiile consacrate in Carta O.N.U. Ele îşi vor reglementa disputele exclusiv prin mijloace paşnice şi vor evita să ameninţe cu folosirea forţei sau să folosească forţa în problemele privind securitatea în Europa şi în lume, precum şi în relaţiile lor reciproce. Cele două părţi reafirmă inviolabilitatea graniţelor lor comune în prezent şi în viitor, şi se obligă reciproc să respecte integritatea teritorială a celor două state. Prevederile tratatului cehoslovaco-vest-german au o importanţă deosebită nu numai pentru părţile în cauză, ci şi pentru ansamblul relaţiilor intereuropene, pentru statornicirea unor raporturi noi între ţările continentului. După semnarea acordului: Walter Scheel, Ludvik Svoboda, Willy Brandt, dr. Gustav Husak şi Lubomir Strougal FOAIA NOASTRĂ Consfătuirea reprezentanţilor partidelor romaniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste La 18—19 decembrie 1973 au avut loc la Moscova lucrările consfătuirii secretarilor comitetelor centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste, la care s-a efectuat un schimb de păreri şi de exprienţă privind activitatea ideologică şi s-au discutat probleme ale colaborării ideologice dintre partidele frăţeşti. La consfătuire au participat din partea Partidului Comunist Bulgar — A. Lilov şi K. Tellalov, secretari ai C.C.al P.C.R., G. Bokov, membru al Secretariatului C.C. al P.C.R.; din partea Partidului Comunist din Cehoslovacia — V. Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, O. Svestka, J. Fojtik, secretari ai C.C. al P.C. din Cehoslovacia; din partea Partidului Comunist din Cuba — A. Perez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba; din partea Partidului Socialist Unit din Germania — K. Hager, H. Axen, W. Lambert, membri ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.S.U.G.; din partea Partidului Popular Revoluţionar Mongol — D. Cimiddorf, secretar al C.C. al P.P. R.M.; din partea Partidului Muncitoresc Unit Polonez — J. Szidlak, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., J. Lukaszewicz, secretar al C.C. al P.M.U.P., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P. din partea Partidului Comunist Român — Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; din partea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar — György Aczél, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., din partea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, B. N. Ponomariov, membri supleanţi ai Biroului Politic, secretari ai C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S La consfătuire au luat parte, de asemenea, şefi şi adjuncţi de şefi ai secţiilor internaţionale şi ideologice ale comitetelor centrale ale partidelor frăţeşti respective, alţi activişti cu munci de răspundere. Şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R. în perioada 11—13 decembrie 1973 a avut loc la Moscova cea de-a 65-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, la care din partea Ungariei a participat György Lázár, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, în timpul lucrărilor, Comitetul Executiv a examinat o serie de probleme legate de înfăptuirea programului complex, al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. îndeplinind hotărîrile celei de-a XXVII-a sesiuni a C.A.E.R., Comitetul Executiv a adoptat proiectele convenţiilor şi statutelor privind crearea uniunilor economice internaţionale „Intertextilmas”, „Interatomenergo” şi „Interelectro” pentru organizarea producţiei ce se realizează prin cooperare şi specializare în domeniul industriei textile, pentru colaborarea în domeniul producţiei de utilaje, aparate, piese de schimb şi materiale pentru centralele nuclear-electrice, precum şi pentru satisfacerea cît mai deplină a necesarului de produse electrotehnice de înaltă calitate al ţărilor participante. în continuare, Comitetul Executiv a examinat raporturile Comisiei permanente C.A.E.R. pentru probleme valutar-financiare, a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru geologie şi a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria chimică. La şedinţă a fost aprobat planul de lucru al Comitetului Executiv pe anul 1974, a fost adoptat planul acţiunilor privind realizarea contactelor C.A.E.R. cu organizaţiile economice internaţionale pe anul 1974 şi, de asemenea, a fost aprobat bugetul secretariatului consiliului pe anul 1974, în clișeu, reîntorcîndu-se de la Moscova, György Lázár, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, acordînd un interviu ziariștilor. Oaspeţi din Vietnam în trecutul apropiat a efectuat o vizită oficială de prietenie în ţara noastră delegaţia Republicii Vietnamului de Sud, condusă de Nguyen Huu Tho, preşedintele Prezidiului C.C. al F.N.E. preşedintele Consiliului Consultativ al G.R.P. al R.V.S. In timpul şederii în Ungaria, delegaţia vietnameză a vizitat mai multe obiective culturale şi industriale, şi a făcut cunoştinţă cu poporul maghiar. Oaspeţii vietnamezi au avut mai multe convorbiri cu Păi Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare şi cu alţi conducători de partid şi de stat. Cu acest prilej au fost discutate aspecte ale relaţiilor bilaterale şi probleme internaţionale care ţin de interes comun. Delegaţia vietnameză a fost primită şi de János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. In clişeu: aspect din timpul convorbirilor Intîlnire de lucru româno-ungară , a reprezentanţilor organelor de planificare în zilele de 13—15 decembrie, a avut loc la Budapesta întîlnirea de lucru a vicepreşedinţilor organelor centrale de planificare din Republica Populară Ungară şi Republica Socialistă România, pentru continuarea consultărilor în problemele coordonării planurilor pe perioada 1976—1980. Delegaţia ungară a fost condusă de Ottó Gadó, vicepreşedintele Comisiei de Stat a Planificării, iar delegaţia română de Vasile Bumbăcea, vicepreşedinte al C.S.P. Conducătorul delegaţiei române a fost primit de György Lázár, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării a R. P. Ungare. 30 Decembrie Ziua Republicii R.S. România După secole de cruntă asuprire, prin întemeierea în 1921 a Partidului Comunist Român, cei subjugaţi au găsit un puternic pivot, sub conducerea căruia, la 23 August 1944, au înfăptuit insurecţia naţională antifascistă armată, în condiţiile schimbării radicale a raportului de forţe politico-sociale în favoarea clasei muncitoare şi a aliaţilor săi, în noiembrie 1947 au fost îndepărtaţi din guvern ultimii reprezentanţi ai burgheziei, iar în decembrie a fost abolită monarhia, principalul sprijin al reacţiunii interne şi externe, România proclamîndu-se — la 30 decembrie —■ republică populară, stat al dictaturii proletariatului. De atunci au trecut douăzeci şi şase de ani, plini de densitatea faptelor şi împlinirilor nemaiîntîlnite în istoria României, în acest interval, sub conducerea Partidului Comunist, care a ştiut să canalizeze energiile poporului, în România s-au petrecut schimbări care au transformat radical faţa ţării, în anii economiei planificate industria României s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, s-au dezvoltat şi modernizat noi ramuri industriale, producţia totală industrială fiind de 21 de ori mai mare decît în 1938 — anul cu cei mai înalţi indici economici atinşi de vechiul regim. Sărbătorind douăzeci şi şase de ani de la proclamarea republicii, poporul român păşeşte în continuare cu aceeaşi fermitate spre o înflorire nelimitată. Bucureşti: Piaţa Universităţii