Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)

1975-01-01 / nr. 1

organ al uniunii democratice a românilor din ungaria Anul XXV. Nr. 1 — Miercuri, 1 ianuarie 1975. Prețul: 80 fill. Preliminară bihoreană la Săcal Sub egida cultului folcloric έnteresul manifestat faţă de co­lta cultural-folclorică arată o tinuă şi îmbucurătoare creşte­re. Această constatare este valabilă atî­t pe plan internaţional şi pe ţară, cît şi în privinţa populaţiei de na­ţio­nalitate română. Masele largi ale oamenilor muncii au asistat şi pînă acum cu entuziasm la spectacolele inspirate din creaţia populară, dar azi numărul acelora, care se anga­jează la participarea activă în adu­cerea pe scenă a pieselor folclorice, mai ales a cîntecelor şi dansurilor populare, este mai mare ca ori­­cînd. Analizînd, din acest punct de vedere, înscrierea şi participarea la Competiţiile primei ediţii ale com­cursului cultural-folcloric al ro­­mânilor din localităţile bihorene, a­­şi interesul manifestat faţă de s­ecvenţa preliminară bihoreană, t­rebuie să constatăm — şi o fa­cem cu plăcere! — că s-a ridicat atît numărul localităţilor prezente, cît şi numărul concurenţilor în­­crişi la concurs. Dar să trecem în evistă evenimentul, preliminară bihoreană a celei­­-a II-a ediţii a concursului cul­­tral-folcloric iniţiat şi organizat c .Uniunea Democratică a Româ­nie­­i din Ungaria a avut loc la Să­­cal, la 15 decembrie 1974. La com­­­peti­ţiile din această seară s-au pre­­zentat concurenţi din patru locali­­ăţi: Pocei, Bedeu, Apateu şi Să­­cal. Programul a început cu cînte­­cele populare româneşti interpre­tate de vîrstnicii din Apateu. Alexandru Juhász, Petru Torja şi Taurenţiu Blaga au interpretat cîte­rei cîntece româneşti şi au înre­gistrat un frumos succes. Păcat că proape jumătate din numerele prezentate nu au fost creaţii popu­­­re, ci cîntece de petrecere şi ro­­lanţe. (Trăsătură generală a în­­regului program din această ser­­ă). Arpatenii au fost urmaţi pe scenă de către reprezentanţii din Becleu, cea­­mai numeroasă, dar şi cea mai ane pregătită delegaţie. Progra­­miul lor a fost compus din cîntece româneşti interpretate în solo, duo şi la literă (solo şi orchestră), iar costumele populare româneşti au făcut să fie primiţi cu o deosebită simpatie de publicul spectator, Frumoasa evoluţie a solilor din Bedeu se datoreşte tînărului Fran­­■isc Barabás, care continuă cu a­­eeaşi însufleţire munca de îndru­mător cultural, ca tatăl său, peda­­gog ieşit în pensie, întrecerea de la Săcal a fost prima în istoria culturală a româ­­nilor din Ungaria de după Elibe­rare la care au participat şi concu­renţi din Pocei. Debutu­l scenic al oţiei lui Mihai Olah s-a dovedit a­­ cel mai reuşit şi atractiv număr e program al serii, o „descoperi­­e” de toată frumuseţea. Mai pu­in reuşit a fost cuplul lăutarilor din Pocei — Iosif şi loan Roman — repertoriul cărora a fost lipsit de specificul melodiilor populare româneşti. Totuşi merită recuno­ştinţă felul în care dînşii cunosc şi cînta piese româneşti, deşi ei nu sînt români. Presupunerea că Po­celul are încă multe asemenea ta­lente pare a fi întărită şi de vîrst­­nica concurentă de aici, care ne-a mărturistit că ,,în tinereţe, la jo­curi, am cînatat multe şi mindre hore româneşti şi io, şi alţii”. Singurul reprezentant al comu­nei Săcal a fost simpaticul Gheorghe Burzuc. Organizatorii lo­cali au explicat acest dezinteres, prin faptul că localnicii nu vor să se prezinte pe scenă în faţa con­sătenilor lor. Probabil, că în aceas­tă afirmaţie se ascunde puţin ade­văr, totuşi, sîntem ferm convinşi, că prin ceva mai multă strădanie s-ar fi putut convinge pe mai mulţi săcăleni la participare. în ansamblu, programul a durat o oră şi ceva şi a plăcut mult pub­iiCUlui SpeCocUor­­ii a fuat întocmit la nivelul cerinţelor ceea ce a făcut posibilă şi o desfăşurare reuşită a preliminarei bihorene. Despre munca juriului, prezidat de Gheorghe Marc, secretar al Uniunii, trebuie remarcat doar atît, că nu a fost prea dificilă, mai ales fiindcă majoritatea numerelor aduse în concurs au fost prezen­tate la un nivel potrivit promovă­rii în etapa următoare a concursu­lui, în semifinala care va avea loc la Apateu în luna februarie a. c. Aproape toţi conducătorii e­­chipelor şi-au exprimat părerea că ar fi bine ca la semifinala din Apateu să li se dea posibilitatea de interpretare acelora care din unele motive reale n-au putut ve­ni la Săcal, or acelor săcăleni, care „în provincie” ar fi mai cutezători, şi ar acceptă solicitarea de a con­cura pentru un loc în finală. Dat fiind că durata programului semifi­nalei permite în prezent o oare­care completare, ne atăşăm şi noi acestei idei, cu convingerea că sunt încă mulţi oameni ai muncii de naţionalitate română care cunosc dansuri şi cîntece populare şi dintre care unii, de bună seamă, se vor angaja să-şi prezinte „moşte­nirea” şi în faţa publicului. O eventuală încercare prin care se poate numai cîştiga. Orchestra de literă din Bedleu Soţia lui Mihai Olah, interpretînd cîntece populare Publicul săcălean, în timpul spectacolului La începutul unui an nou Acum, cînd s-au terminat filele anului lăsat în urmă, la începutul unui an nou, de obicei fiecare gospodar şi cetăţean, instituţie sau organizaţie, trece în revistă cele mai de seamă popasuri şi realizări din cursul anului care a trecut, şi-şi planifică treburile pentru noul an în aşa fel, ca în viitor roadele să fie şi mai bogate. Pe bună dreptate se poate constata şi despre func­ţionarea Uniunii Democratice a Ro­mânilor din Ungaria, că anul care a trecut a fost bogat în evenimente şi acţiuni şi ne-a furnizat multe sa­tisfacţi ţn­ bucurii care s-au obţi­nut în urma unei activităţi conti­nue şi conştiincioase, depusă în slujba şi interesul cetăţenilor de naţionalitate română. In cursul desfăşurării muncii noastre politi­co-cultural-educative, am fost con­duşi şi îndrumaţi de politica clar­văzătoare şi neabătută de la prin­cipiile marxism-leninismului a partidului nostru şi ajutaţi de sute şi sute de activişti, precum şi chiar de masa oamenilor muncii din comunitatea noastră de limbă ma­ternă română. Fără pretenţia de a ne opri acum la fiecare eveniment sau acţiune mai de seamă din cursul anului trecut a activităţii Uniunii noas­tre, trebuie subliniat că printre multele acţiuni în primul plan se situează aniversarea jubiliară, care s-a ţinut în toamna anului tre­cut cu prilejul celei de a 25-a ani­versări a constituirii Uniunii noas­tre. Prin sărbătorirea acestui eve­niment s-a dat o stimulare cuveni­tă acelei politici care poartă o grijă deosebită faţă de aplicarea consecventă a drepturilor asigurate pentru naţionalităţi, creînd totoda­tă şi punînd la dispoziţie cele mai optime condiţiuni pentru păstra­rea tradiţiilor strămoşeşti­ naţiona­­le, pentru cultivarea limbii mater­ne şi a dezvoltării învăţămîntului în această limbă, precum şi pentru desfăşurarea unei activităţi cultu­ral-educative bogate a locuitorilor de naţionalitate română. Modesta, dar impunătoarea festivitate orga­nizată cu acest prilej a fost o vie expresie a întruchipării şi adeziu­nii naţionalităţii noastre faţă de politica partidului, faţă de viaţa fe­ricită pe care o trăim în orînduirea noastră socialistă. Acţiunile întreprinse de Uniunea noastă, pentru satisfacerea nevoi­lor şi necesităţilor impuse de naţio­nalitatea noastră, ne-au convins că ele sunt foarte utile şi mult solici­tate de înşişi cei interesaţi. Marele interes manifestat de locutorii co­munelor cu populaţie mixtă, faţă de programele din cadrul turneelor culturale, faţă de propagarea prin diferitele forme de cultivare a lim­bii materne, participarea popula­ţiei de naţionalitate română la re­zolvarea problemelor veţii ob­şteşti, eforturile depuse pentru ri­dicarea numerică a elevilor din şcolile noastre, precum şi partici­parea unui mare număr de activişti în desfăşurarea activităţii com­plexe a Uniunii noastre, sunt do­vezi grăitoare ale ataşamentului cetăţenilor de naţionalitate română faţă de organizaţia lor obştească, Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, faţă de societatea noastră socialistă. Făcînd acum o succintă apreciere a muncii desfăşurate în cursul anu­lui lăsat în urmă, apreciem cu multă satisfacţie că cele prevăzute — în ciuda unor condiţiuni nefa­vorabile şi neprevăzute — au fost îndeplinite şi realizate cu succes, în urma cărora cetăţenii ţării noa­stre s-au îmbogăţit cu noi valori spirituale şi materiale, acestea in­­suflîndu-le noi puteri de muncă pentru noul an, pentru angajamen­tele luate în cinstea marilor eveni­mente din anul 1975. Alături de întregul nostru popor muncitor, şi locuitorii aparţinători naţionalităţii noastre — care-şi mărturisesc zi de zi devotamentul lor faţă de această ţară şi societate — se pregătesc cu mare entuziasm pentru cel de-al XI-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, care pe baza directivelor elaborate va tra­sa cu multă înţelepciune drumul dezvoltării societăţii noastre socia­liste multilateral dezvoltată. De a­­semenea, sărbătorirea celei de a 30-a aniversări a eliberării pa­triei noastre va însemna un nou im­bold în continuarea construirii vie­ţii noastre libere. Ambele eveni­mente înseamnă pentru noi toţi, izvoare de îmbogăţire cu noi puteri de muncă pentru traducerea în viaţă a nobilelor idealuri cetăţe­neşti. La rîndul nostru, nu vom pre­cupeţi nici noi forţele pentru ca prin munca noastră mobilizatoare şi marea noastră familie a cetă­ţenilor de naţionalitate română, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi, muncitori şi cooperatori agricoli, lucrători angajaţi şi intelectuali, toţi aceştia să fie părtaşi activi ai construirii vieţii noastre fericite. Folosindu-ne de prilejul începutu­lui noului an, prin aceste cîteva idei ţinem să urăm adevăratul „La mulţi ani” tuturor cititorilor „Foii noastre” lucrătorilor din cîmpul muncii, colaboratorilor şi activiş­tilor susţinători ai activităţii noas­tre, tineretului şi prietenilor din ţară şi de peste hotare, care mani­festă un interes pentru viaţa naţio­nalităţii noastre. Petru Silaghi

Next