Foaia noastră, 1976 (Anul 26, nr. 1-24)
1976-01-01 / nr. 1
Anul XXVI. Nr. 1. — Joi, 1 ianuarie 1976. Prețul: 80 fill. La ordinea de zi a comisiilor Uniunii Activitatea din anul trecut, planul anului viitor COMISIA CULTURALĂ a Uniunii s-a întrunit în ziua de 19 decembrie a anului trecut în şedinţa sa ordinară, potrivit planului de muncă, pentru a dezbate realizările activităţii culturale desfăşurate în a doua parte a anului trecut, şi pentru ca să întocmească programul de lucru pe anul 1976. In cadrul lucrărilor şedinţei, condusă de Petru Silaghi, s-a făcut o detailată prezentare a realizării planului de muncă şi s-au discutat acţiunile culturale ale Uniunii. S-a accentuat, în mod deosebit, că întreaga activitate culturală a Uniunii din anul trecut a fost închinată sărbătoririi jubiliare a 30 de ani de la eliberare, şi această trăsătură a dat o ţinută festivă tuturor manifestărilor de acest gen. Pe lîngă tradiţionalele activităţi şi acţiuni cu caracter cultural, cum sunt turneele culturale, festivalul naţionalităţilor, seratele de prietenie sau şezătorile din cadrul cluburilor, anul trecut s-a desfăşurat acel eveniment, care a fost o adevărată sărbătoare a obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, finala concursului cultural al naţionalităţii noastre, o amplă manifestare a trecerii în revistă a folclorului nostru de pe aceste meleaguri. De asemenea s-a relevat atît importanţa cît şi succesul turneelor culturale, arătînd că populaţia de la sate şi din comune susţine ca o necesitate această formă de culturalizare a maselor, dar au fost atinse şi acele probleme care frînează oarecum îmbogăţirea acestor turnee cu un nou conţinut. Echipele culturale trebuie să pregătească programele lor cu mai multă ingeniozitate şi să capete un rol mai accentuat cultivarea limbii materne prin prezentarea în program a unor poezii, scenete sau piese de teatru etc. Repertoriul echipelor trebuie reîmprospătat, căutînd ca pe lingă aspectul său distractiv să se evidenţieze şi mai mult caracterul educativ al turneelor noastre culturale. Participanţii la şedinţă şi-au expus părerile — fiind de acord cu darea de seamă — dar au adus şi unele critici în legătură cu funcţionarea Comisiei. Astfel s-a cerut, ca conducerea comisiei să formuleze mai concret sarcinile membrilor şi să se şi urmărească îndeplinirea lor, analizînd chiar contribuţia fiecărui membru la realizarea planului de muncă. Unii au vorbit despre scadenţele şi greutăţile echipelor culturale, iar alţii despre necesitatea continuării culegerii datinilor folclorice, subliniind că în unele comune trebuie să se acorde o mai mare atenţie întregii activităţi culturale şi să se asigure tot sprijinul necesar bunei desfăşurări a educării şi culturalizării maselor. Cei care au luat cuvîntul, Ioan Ruja, Gheorghe Dulău, Gheorghe Ardelean — noul director al Casei de Cultură din Chitighaz — Andrei Sălăjan, Mihai Ruja şi alţii ne-au împărtăşit unele probleme din viaţa culturală a comunelor lor, sesizînd acele domenii în care se cere mai mare sprijin pentru creşterea eficacităţii muncii lor locale. în cadrul şedinţei s-a căzut de comun acord ca, pe baza discuţiilor şi a propunerilor, conducerea Comisiei să formuleze şi să întocmească programul de lucru pentru anul 1976, şi ca înaintea şedinţei Consiliului general membrii să fie informaţi despre acest program, în a doua parte a şedinţei, în faţa membrilor bibliotecara Magdalena Kiss a prezentat un informativ despre situaţia actuală a activităţii bibliotecilor comunale, subliniind necesitatea lărgirii preocupării cu problema bibliotecilor, îndeosebi cu procurarea cărţilor de limba română şi a creşterii numărului de cititori. Bibliotecara a solicitat ajutorul Comisiei culturale, care în cursul activităţii sale poate şi chir trebuie să îmbrăţişeze cu mai multă răspundere activitatea bibliotecilor, acestea fiind importanţi factori în formarea conştiinţei, în cultivarea limbii materne şi în educarea maselor populare. —ps— Aspect de la şedinţa comisiei culturale Şedinţa comisiei de limba maternă La ultima şedinţă de lucru din anul recent încheiat a COMISIEI DE LIMBA MATERNA a fost apreciată multilateral munca desfăşurată în anul 1975. Este îmbucurător faptul că, pe baza sugestiilor cadrelor din diferitele corpuri didactice, membrii comisiei au putut constata unanim îmbogăţirea şi îmbunătăţirea conţinutului şi a formelor de perfecţionare pentru pedagogii români. Propriu-zis acestui fapt i se datoreşte în primul rînd, că a fost posibilă executarea în întregime a muncii planificate pentru acest an. Pe baza aprecierii diferitelor probleme adunate de pe teren, au fost discutate mai multe sarcini concrete. Astfel s-a constatat că, din punct de vedere structural, trebuie rezolvată situaţia şcolilor din Bătania şi Apateu, munca de şcolarizare în rîndul adulţilor atît în ceea ce priveşte şcoala generală, cît şi studiile liceale în cadrul Liceului Bălcescu. Concursul cultural şi cel sportiv (Cupa G. Coşbuc) a elevilor şcolilor româneşti va fi organizat în „imprejurări noi”, cu un conţinut modificat. Se va îmbogăţi activitatea Comisiei şi prin faptul că în noul an, cu ajutorul forurilor competente, se vor organiza cursuri de perfecţionare pentru îngrijitoarele de copii, cu scopul de a îmbogăţi cunoştinţele lor de limbă şi a „bagajului” de jocuri şi cîntece româneşti. Sperăm să se bucure toţi colegii de iniţiativa comisiei de a programa întîlniri, schimburi de experienţe între şcolile noastre şi unele şcoli din ţara vecină R.S. România. Comisia a pregătit o propunere către Secretariatul U.D.R.U. avînd scop alegerea a doi membrii noi în comisie. Bineînţeles e necesar ca toate sarcinile, care au figurat în „vechiul” program de muncă, să fie programate din nou, şi să fie prelucrate şi în planul noului an. Ioan Budai Comisia de limba maternă, de data aceasta, şi-a ţinut şedinţa în sala profesională a liceului românesc din Giula (Continuare în pag. a 3-a) Spre noi succese !Din nou am ajuns la sfîrşitul şi, totodată, la începutul unui an calendaristic. Acum la răscrucea anilor, e bine să luăm în seamă tot ceea ce a fost bun şi folositor — dar în mod real şi scandenţele muncii noastre — în perioada care a trecut, pentru a începe sau mai bine spus a continua noul an cu planuri şi mai bine chibzuite. Dar să rămînem deocamdată la luarea în seamă a rezultatelor şi a realizărilor, la întocmirea micului bilanţ prin care putem cîntări valoarea muncii, a activităţii depuse, precum şi roadele ei, privind atît parţial pe sectoare, cît şi în ansamblu rezultatele obţinute în diferite sfere de activitate din cursul anului care a trecut, putem afirma cu o mîndrie că harnicul nostru popor muncitor, sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei revoluţionar, a realizat — iar în mai multe sectoare chiar a depăşit prevederile planului anul, a îndeplinit cu cinste sarcinile care au fost trasate pentru terminarea cu succes a cincinalului. Frumoasele realizări de pretutindeni, ridicarea necontenită a producţiei şi a produselor în domeniul agricol, educarea locuitorilor şi întărirea conştiinţei lor, precum şi asigurarea condiţiilor tot mai bune şi mai favorabile pentru ridicarea nivelului socialcultural al tuturor cetăţenilor, sunt dovezi grăitoare a întăririi permanente a regimului nostru socialist, a grijii pe care o poartă partidul şi statul nostru faţă de om, care este cel mai de preţ capital în societatea noastră. Sîntem conştienţi de faptul că viaţa fericită pe care o trăim, noile rezultate şi măreţele realizări obţinute se datoresc sîrguinţei şi hărniciei întregului nostru popor, care înaintează cu paşi siguri şi ferm pe calea desăvîrşirii construirii societăţii socialiste dezvoltate, ţel propus de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, şi susţinut de toţi locuitorii ţării, indiferent de apartenenţa lor naţională."Cetăţenii aparţinători naţionalităţii noastre române şi-au manifestat în repetate rînduri adeziunea lor deplină faţă de politica partidului fie prin grai viu, fie prin manifestarea conştientă a ataşamentului lor, sau fie prin fapte concrete, muncind cu devotament şi abnegaţie la locurile lor de muncă. Oamenii muncii de naţionalitate română, cetăţeni fideli ai acestei ţări, dovedesc prin propriile lor exemple că într-o societate numai aplicarea consecventă a principiilor învăţăturii marxiste leniniste a partidului poate duce la rezolvarea dreaptă şi definitivă a problemei faţă de naţionalităţi. Ţara noastră, Republica Populară Ungară, poartă o grijă cuvenită ca naţionalităţilor conlocuitoare — sud-slavic, germani, români şi slovaci, numărul lor total faţă de populaţia ţării fiind de 4,5% — să li se asigure, pe baza egalităţii constituţionale, cele mai optime condiţiuni pentru exercitarea drepturilor de a folosi liberi şi nestingheriţi limba maternă, de a se încadra în orice activitate obştească, de a cultiva obiceiurile şi tradiţiile caracteristice culturii lor naţionale. În acest domeniu depune o activitate multilaterală şi fructuoasă şi organizaţia noastră obştească, Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, care, pe baza acumulării experienţelor din cursul celor de peste două decenii şi jumătate de funcţionare, a mobilizat pe toţi cei în cauză pentru exercitarea tuturor drepurilor cetăţeneşti şi va continua să fie stegarul realizării cerinţelor şi necesităţilor prezentate în domeniul cultivării limbii materne şi a tradiţiilor culturale, dezvoltîndu-le încontinuu cu noi trăsături şi conţinut socialist. In munca noastră pe care o desfăşurăm în interesul cetăţenilor de naţionalitate română şi în folosul întregii noastre societăţi ne vom baza şi în viitor pe contribuţia şi ajutorul tuturor acelora care vor să ne sprijine, şi care sunt conştienţi de faptul că prin întărirea unităţii naţionale şi socialiste a întregului popor, totodată aducem un aport şi la întărirea coeziunii şi a relaţiilor de prietenie între popoarele ţărilor socialiste, la asigurarea cauzei păcii. Pentru realizarea măreţelor noastre năuzinţe sunt date şi posibiltăţile din cadrul Frontului Popular Patriotic, mişcare politică de masă în care şi naţionalităţii noastre le sunt asigurate largi posibilităţi de participare activă la rezolvarea tuturor problemlor legate de viaţa de toate zilele. La început am amintit că la răscrucea anilor se trasează şi noile planuri pentru perioada următoare. Acum la început de an nou, pornim cu noi puteri şi cu întărirea coeziunii şi a relaţilor de al cincilea plan cincinal, în marea operă de construire a societăţii socialiste dezvoltate. Uniunea noastră, toţi oamenii muncii de naţionalitate română vor muncii cu un elan sporit, şi nu-şi vor precupeţi forţele să aducă contribuţia lor la înflorirea vieţii noastre socialiste, prilejul noului an, şi pe această cale urăm activiştilor noştri, colaboratorilor şi cititorilor Foii noastre, tuturor cetăţenilor de naţionalitate română, precum şi prietenilor din ţară şi de peste hotare noi şi bogate succese în realizarea planurilor comune şi personale, dorind ca anul nou să aducă noroc şi belşug spre bucuria tuturora. LA MULŢI ANI! Petru Silaghi Cu forţele unite