Foaia noastră, 1976 (Anul 26, nr. 1-24)

1976-01-01 / nr. 1

Anul XXVI. Nr. 1. — Joi, 1 ianuarie 1976. Prețul: 80 fill. La ordinea de zi a comisiilor Uniunii Activitatea din anul trecut, planul anului viitor COMISIA CULTURALĂ a Uniu­nii s-a întrunit în ziua de 19 de­cembrie a anului trecut în şedinţa sa ordinară, potrivit planului de muncă, pentru a dezbate realizări­le activităţii culturale desfăşurate în a doua parte a anului trecut, şi pentru ca să întocmească progra­mul de lucru pe anul 1976. In cadrul lucrărilor şedinţei, con­dusă de Petru Silaghi, s-a făcut o detailată prezentare a realizării planului de muncă şi s-au discutat acţiunile culturale ale Uniunii. S-a accentuat, în mod deosebit, că în­treaga activitate culturală a Uni­unii din anul trecut a fost închi­nată sărbătoririi jubiliare a 30 de ani de la eliberare, şi această trăsă­tură a dat o ţinută festivă tuturor manifestărilor de acest gen. Pe lîngă tradiţionalele activităţi şi ac­ţiuni cu caracter cultural, cum sunt turneele culturale, festivalul naţio­nalităţilor, seratele de prietenie sau şezătorile din cadrul cluburilor, anul trecut s-a desfăşurat acel eve­niment, care a fost o adevărată săr­bătoare a obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, finala concursului cul­tural al naţionalităţii noastre, o amplă manifestare a trecerii în re­vistă a folclorului nostru de pe a­­ceste meleaguri. De asemenea s-a relevat atît importanţa cît şi succesul turneelor culturale, arătînd că populaţia de la sate şi din comune susţine ca o ne­cesitate această formă de culturali­zare a maselor, dar au fost atinse şi acele probleme care frînează oa­recum îmbogăţirea acestor turnee cu un nou conţinut. Echipele cul­turale trebuie să pregătească pro­gramele lor cu mai multă ingenio­zitate şi să capete un rol mai ac­centuat cultivarea limbii materne prin prezentarea în program a unor poezii, scenete sau piese de teatru etc. Repertoriul echipelor trebuie reîmprospătat, căutînd ca pe lingă aspectul său distractiv să se evidenţieze şi mai mult carac­terul educativ al turneelor noastre culturale. Participanţii la şedinţă şi-au ex­pus părerile — fiind de acord cu darea de seamă — dar au adus şi u­­nele critici în legătură cu funcţio­narea Comisiei. Astfel s-a cerut, ca conducerea comisiei să formuleze mai concret sarcinile membrilor şi să se şi urmărească îndeplinirea lor, analizînd chiar contribuţia fiecărui membru la realizarea planului de muncă. Unii au vorbit despre scadenţele şi greutăţile echipelor culturale, iar alţii despre necesi­tatea continuării culegerii datini­lor folclorice, subliniind că în unele comune trebuie să se acorde o mai mare atenţie întregii activi­tăţi culturale şi să se asigure tot sprijinul necesar bunei desfăşurări a educării şi culturalizării maselor. Cei care au luat cuvîntul, Ioan Ru­ja, Gheorghe Dulău, Gheorghe Ar­delean — noul director al Casei de Cultură din Chitighaz — Andrei Sălăjan, Mihai Ruja şi alţii ne-au împărtăşit unele probleme din via­ţa culturală a comunelor lor, sesi­­zînd acele domenii în care se cere mai mare sprijin pentru creşterea eficacităţii muncii lor locale. în cadrul şedinţei s-a căzut de comun acord ca, pe baza discuţiilor şi a propunerilor, conducerea Co­misiei să formuleze şi să întocmea­scă programul de lucru pentru anul 1976, şi ca înaintea şedinţei Consi­liului general membrii să fie in­­formaţi despre acest program, în a doua parte a şedinţei, în faţa membrilor bibliote­cara Magdalena Kiss a prezentat un informativ despre situaţia actuală a activităţii bibliotecilor comunale, subliniind necesitatea lărgirii preo­cupării cu problema bibliotecilor, îndeosebi cu procurarea cărţilor de limba română şi a creşterii numă­rului de cititori. Bibliotecara a soli­citat ajutorul Comisiei culturale, care în cursul activităţii sale poate şi chir trebuie să îmbrăţişeze cu mai multă răspundere activitatea bibliotecilor, acestea fiind impor­tanţi factori în formarea conştiinţei, în cultivarea limbii materne şi în educarea maselor populare. —ps— Aspect de la şedinţa comisiei culturale Şedinţa comisiei de limba maternă La ultima şedinţă de lucru din anul recent încheiat a COMISIEI DE LIMBA MATERNA a fost apre­ciată multilateral munca desfăşura­tă în anul 1975. Este îmbucurător faptul că, pe baza sugestiilor cadrelor din dife­ritele corpuri didactice, membrii comisiei au putut constata unanim îmbogăţirea şi îmbunătăţirea con­ţinutului şi a formelor de perfec­ţionare pentru pedagogii români. Propriu-zis acestui fapt i se dato­­reşte în primul rînd, că a fost po­sibilă executarea în întregime a muncii planificate pentru acest an. Pe baza aprecierii diferitelor probleme adunate de pe teren, au fost discutate mai multe sarcini concrete. Astfel s-a constatat că, din punct de vedere structural, tre­buie rezolvată situaţia şcolilor din Bătania şi Apateu, munca de şcola­rizare în rîndul adulţilor atît în ceea ce priveşte şcoala generală, cît şi studiile liceale în cadrul Li­ceului Bălcescu. Concursul cultural şi cel sportiv (Cupa G. Coşbuc) a elevilor şcoli­lor româneşti va fi organizat în „imprejurări noi”, cu un conţinut modificat. Se va îmbogăţi activitatea Co­misiei şi prin faptul că în noul an, cu ajutorul forurilor competente, se vor organiza cursuri de perfec­ţionare pentru îngrijitoarele de co­pii, cu scopul de a îmbogăţi cunoş­tinţele lor de limbă şi a „bagaju­lui” de jocuri şi cîntece româneşti. Sperăm să se bucure toţi cole­gii de iniţiativa comisiei de a pro­grama întîlniri, schimburi de expe­rienţe între şcolile noastre şi unele şcoli din ţara vecină R.S. România. Comisia a pregătit o propunere către Secretariatul U.D.R.U. avînd scop alegerea a doi membrii noi în comisie. Bineînţeles e necesar ca toate sarcinile, care au figurat în „ve­chiul” program de muncă, să fie programate din nou, şi să fie pre­lucrate şi în planul noului an. Ioan Budai Comisia de limba maternă, de data aceasta, şi-a ţinut şedinţa în sala profesională a liceului românesc din Giula (Continuare în pag. a 3-a) Spre noi succese !Din nou am ajuns la sfîrşitul şi, totodată, la începutul unui an calendaristic. Acum la răscrucea ani­lor, e bine să luăm în seamă tot ceea ce a fost bun şi folositor — dar în mod real şi scandenţele muncii noas­tre — în perioada care a trecut, pen­tru a începe sau mai bine spus a continua noul an cu planuri şi mai bine chibzuite. Dar să rămînem deo­camdată la luarea în seamă a rezul­tatelor şi a realizărilor, la întocmirea micului bilanţ prin care putem cîn­­tări valoarea muncii, a activităţii de­puse, precum şi roadele ei, privind atît parţial pe sectoare, cît şi în ansamblu rezultatele obţinute în diferite sfere de activitate din cursul anului care a trecut, pu­tem afirma cu o mîndrie că harnicul nostru popor muncitor, sub conduce­rea clasei muncitoare şi a partidului ei revoluţionar, a realizat — iar în mai multe sectoare chiar a depăşit­­ prevederile planului anul, a în­deplinit cu cinste sarcinile care au fost trasate pentru terminarea cu succes a cincinalului. Frumoasele rea­lizări de pretutindeni, ridicarea necontenită a producţiei şi a pro­duselor în domeniul agricol, educarea locuitorilor şi întărirea conş­tiinţei lor, precum şi asigurarea con­diţiilor tot mai bune şi mai favora­bile pentru ridicarea nivelului social­­cultural al tuturor cetăţenilor, sunt dovezi grăitoare a întăririi perma­nente a regimului nostru socialist, a grijii pe care o poartă partidul şi statul nostru faţă de om, care este cel mai de preţ capital în societatea noastră. Sîntem conştienţi de faptul că viaţa fericită pe care o trăim, noile rezultate şi măreţele realizări obţi­nute se datoresc sîrguinţei şi hărni­ciei întregului nostru popor, care îna­intează cu paşi siguri şi ferm pe ca­lea desăvîrşirii construirii societăţii socialiste dezvoltate, ţel propus de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, şi susţi­nut de toţi locuitorii ţării, indiferent de apartenenţa lor naţională.­­"Cetăţenii aparţinători naţionali­tăţii noastre române şi-au ma­nifestat în repetate rînduri adeziunea lor deplină faţă de politica partidului fie prin grai viu, fie prin manifes­tarea conştientă a ataşamentului lor, sau fie prin fapte concrete, muncind cu devotament şi abnegaţie la locu­rile lor de muncă. Oamenii muncii de naţionalitate română, cetăţeni fideli ai acestei ţări, dovedesc prin propriile lor exemple că într-o societate numai aplicarea consecventă a principiilor învăţăturii marxiste leniniste a parti­dului poate duce la rezolvarea dreap­tă şi definitivă a problemei faţă de naţionalităţi. Ţara noastră, Republica Populară Ungară, poartă o grijă cu­venită ca naţionalităţilor conlocui­toare — sud-slavic, germani, români şi slovaci, numărul lor total faţă de populaţia ţării fiind de 4,5% — să li se asigure, pe baza egalităţii cons­tituţionale, cele mai optime condiţi­­uni pentru exercitarea drepturilor de a folosi liberi şi nestingheriţi limba maternă, de a se încadra în orice ac­tivitate obştească, de a cultiva obi­ceiurile şi tradiţiile caracteristice cul­turii lor naţionale. În acest domeniu depune o acti­­vitate multilaterală şi fructuoa­să şi organizaţia noastră obştească, Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, care, pe baza acumulării experienţelor din cursul celor de peste două decenii şi jumătate de funcţionare, a mobilizat pe toţi cei în cauză pentru exercitarea tuturor drepurilor cetăţeneşti şi va continua să fie stegarul realizării cerinţelor şi necesităţilor prezentate în domeniul cultivării limbii materne şi a tradiţii­lor culturale, dezvoltîndu-le înconti­nuu cu noi trăsături şi conţinut socia­list. In munca noastră pe care o des­făşurăm în interesul cetăţenilor de naţionalitate română şi în folosul în­tregii noastre societăţi ne vom baza şi în viitor pe contribuţia şi aju­torul tuturor acelora care vor să ne sprijine, şi care sunt conştienţi de faptul că prin întărirea unităţii na­ţionale şi socialiste a întregului po­por, totodată aducem un aport şi la întărirea coeziunii şi a relaţiilor de prietenie între popoarele ţărilor so­cialiste, la asigurarea cauzei păcii. Pentru realizarea măreţelor noastre năuzinţe sunt date şi posibiltăţile din cadrul Frontului Popular Patriotic, mişcare politică de masă în care şi naţionalităţii noastre le sunt asigurate largi posibilităţi de participare activă la rezolvarea tuturor problemlor le­gate de viaţa de toate zilele. L­a început am amintit că la răs­crucea anilor se trasează şi noile planuri pentru perioada urmă­toare. Acum la început de an nou, pornim cu noi puteri şi cu întărirea coeziunii şi a relaţilor de al cincilea plan cincinal, în marea operă de construire a societăţii so­cialiste dezvoltate. Uniunea noastră, toţi oamenii muncii de naţionalitate română vor muncii cu un elan spo­rit, şi nu-şi vor precupeţi for­ţele să aducă contribuţia lor la în­florirea vieţii noastre socialiste, prilejul noului an, şi pe acea­stă cale urăm activiştilor noş­tri, colaboratorilor şi cititorilor Foii noastre, tuturor cetăţenilor de naţio­nalitate română, precum şi priete­nilor din ţară şi de peste hotare noi şi bogate succese în realizarea pla­nurilor comune şi personale, dorind ca anul nou să aducă noroc şi bel­şug spre bucuria tuturora. LA MULŢI ANI! Petru Silaghi Cu forţele unite

Next