Foaia noastră, 1978 (Anul 28, nr. 1-39)

1978-01-01 / nr. 1

Anul XXVIII. Nr. 1 — Duminică, 1 ianuarie 1978. Prețul: 80 fill. Mîndrie îndreptăţită — perspective luminoase — Gînduri la început de an nou — L­a ultima sesiune din anul trecut a Adunării de Stat - ţinută la mijlocul lunii trecute - din darea de seamă expusă în faţa deputaţilor şi urmărită cu multă atenţie de întreaga opinie publică, cu toţii am putut face cu­noştinţă cu acel proces de dezvoltare prin care a trecut ţara noastră în cur­sul anului calendaristic 1977- Bilanţul întregii activităţi economico-sociale desfăşurate în această perioadă ne în­dreptăţeşte să fim mîndri de realiză­rile şi rezultatele obţinute în toate domeniile vieţii sociale, în urma mun­cii harnice şi sîrguincioase a întregu­lui popor muncitor, multe aşezări şi localităţi din ţară s-au îmbogăţit cu noi obiective economice sau instituţii cultural-sociale, s-a înfrumuseţat înfă­ţişarea întregii ţări şi peste tot a cres­cut bunăstarea, s-a îmbunătăţit traiul tuturor celor ce muncesc. S-a accele­rat dezvoltarea economică, venitul na­ţional a crescut cu 8 la sută, astfel am depăşit chiar şi aşteptările prevăzute. Ca urmare a dezvoltării impetuoase şi dinamice a economiei naţionale, s-a realizat şi planul ridicării nivelului de viaţă, s-au ridicat considerabil salarii­le lucrătorilor din domeniul învăţă­­mîntului şi culturii, precum şi a unor categorii de lucrători sanitari. Ca re­zultat al bunei recolte în agricultură, a crescut şi venitul populaţiei coope­ratiste agrare. Deservirii populaţiei cu alimente, îmbrăcăminte, cu alte produse şi articole industriale, s-a asi­gurat o ofertă potrivită din toate sto­curile de mărfuri. C­u dezvoltarea şi întărirea econo­­­­miei naţionale, alături de factorii interni, un rol important au avut şi legăturile economice cu ţările vecine şi prietene, precum şi cu alte state din lume. Pe baza acordurilor şi con­tractelor dintre ţara noastră şi ţările socialiste, s-a ridicat şi s-a accelerat tot mai mult schimbul de mărfuri din cadrul comerţului exterior. Am dez­voltat relaţiile economice şi cu o serie de ţări capitaliste, însă din motive protecţioniste n-am reuşit să îndepli­nim nivelul de schimburi planificate. Pentru viitor se impune ca sarcină să mărim volumul de export al mărfuri­lor, dar totodată să statornicim un e­­chilibru sănătos cu valoarea importu­lui de pe piaţa capitalistă. Bineînţeles că unele neajunsuri, care se ivesc în procesul de dezvoltare a economiei noastre, nu se pot motiva numai cu lipsurile provenite din legăturile co­merciale externe, ci trebuie să scăpăm şi de acele lipsuri sau greşeli interne, care pe alocuri frînează încă dezvol­tarea mai rapidă a societăţii. Rezul­tatele şi realizările, obţinute în pri­mii doi ani ai celui de-al V-lea plan cincinal, dovedesc că directivele şi sarcinile trasate în domeniul vieţii economico-sociale de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Muncitoresc So­cialist Ungar sunt juste şi reale, prin îndeplinirea lor cu şi mai multă con­secvenţă în viitor vom reuşi să reali­zăm acele prevederi care duc spre edi­ficarea societăţii socialiste dezvoltate în patria noastră. A­şadar, anul lăsat în urmă ne-a adus satisfacţia îndeplinirii cu succes a planurilor prevăzute, în ur­ma cărora cu o mîndrie îndreptăţită putem privi acum spre noul an calen­daristic 1978, de la care ce altceva am putea aştepta decît continuarea într­­un ritm şi mai accelerat şi în condi­­ţiuni tot mai bune a muncii noastre creatoare, a înfăptuirii indicelor pre­văzute în toate sectoarele vieţii con­structive. Acest an, de fapt, poate fi socotit şi ca anul decisiv al actualului nostru cincinal, fiindcă după expirarea lui „78” ne vom apropia de sfîrşitul perioadei actualului cincinal şi re­zultatele primei părţi pot influenţa în mod considerabil realizarea sar­cinilor din următorii doi ani. Bazîn­­du-ne şi în viitor pe directivele po­liticii partidului şi guvernului nostru şi avînd încredere în forţa creatoare a harnicului nostru popor muncitor, avem create toate premisele pentru traducerea în viaţă a prevederilor po­­litico-social-economice ale planului cincinal. Trebuie să continuăm ridica­rea productivităţii muncii şi să accen­tuăm şi mai mult necesitatea îmbună­tăţirii permanente a tehnologiei şi­­ a proceselor de producţie, precum şi a calităţii produselor. îndeplinind aceste cerinţe, vom reuşi să menţinem ritmul creşterii bunăstării şi pentru anul 1978, iar în ansamblu vom reuşi - în plină armonie cu realităţile economiei naţionale - ca în cursul cincinalului să se ridice simţitor nivelul de trai al tuturor categoriilor de lucrători din ţara noastră. έn acest proces de înaintare vom­­ acorda o deosebită atenţie şi dez­voltării aşa-zisei reţelei de obiective neproducătoare. Continuarea construc­ţiei de locuinţe - 90 000 prevăzute pentru anul 1978 - va sta în centrul preocupărilor noastre. Ţinem să lăr­gim în mod considerabil reţeaua insti­tuţiilor pentru copii şi tineret, să mă­rim numărul instituţiilor de învăţă­­mînt şi cele sanitare, dar trebuie să avem în vedere că, în ciuda tuturor sforţărilor depuse, nu vom reuşi încă să satisfacem toate necesităţile ridi­cate în acest domeniu. Bineînţeles vom continua şi vom începe şi noi in­vestiţii necesare economiei naţionale, dar la planificarea acestora se va avea în vedere stricta necesitate şi randa­mentul economic al obiectivului. în cadrul acestor preocupări vom avea o grijă deosebită ca cheltuielile con­strucţiilor şi investiț­iilor să nu influen­ţeze în mod negativ şi să nu se facă în detrimentul ridicării nevului de trai al celor ce muncesc. întreaga noastră activitate poli- I t'.că, economică şi socială vom acorda o deosebită atenţie colaborării în toate domeniile cu ţările socialiste din cadrul C.A.E.R. şi vom sprijini întărirea integrităţii socialiste. Tot a­­tunci, însă, trebuie să perfecţionăm necontenit procesul de dezvoltare a tu­turor sectoarelor vieţii, de a produce mărfuri de valoare cu care putem a­­pare atît pe piaţa internă, cît şi pe cea mondială. Urmînd neabătut şi cu ab­negaţie drumul trasat de partidul nos­tru, pentru bunăstarea locuitorilor şi înflorirea patriei, sîntem convinşi că t­oţi cetăţenii ţării fără deosebire de naţionalitate vor munci în anul 1978 cu şi mai multă rîvnă pentru îndepli­nirea cu succes a sarcinilor prevăzute, pentru realizarea perspectivelor lumi­noase ale vieţii socialiste şi comuniste. L­ocuitorii de naţionalitate româ­nă din această ţară, încadrîn­­du-se cu trup şi suflet în marea operă de construire a vieţii socialiste, au fost părtaşi egali în obţinerea acelor rezul­tate şi realizări prin care s-a asigurat bunăstarea întregii societăţi şi de ase­menea vor îndeplini şi în viitor cu cinste şi devotament acele prevederi şi sarcini care vor sta în faţa lor la locurile de muncă, fie în cooperative agricole de producţie, fie în alte uni­tăţi de producţie sau instituţii, pen­tru propăşirea întregii naţiuni, pentru întărirea unităţii socialiste a întregu­lui­ popor. A­lături de preocupările lor de mun­că zilnică, cetăţeni noştri de naţionalitate română atribuie o deose­bită atenţie şi cultivării limbii materne, precum şi păstrării şi prezentării tra­diţiilor şi obiceiurilor străbune moşte­nite din generaţie în generaţie, şi e­­xercită cu demnitate drepturile asigu­rate pentru cetăţenii aparţinători na­­ţonalităţii noastre, fiind puse la dis­poziţie toate condiţiile necesare din partea statului nostru socialist, în rea­lizarea acestor deziderate îşi desfăşoa­ră activitatea multilaterală şi Uniunea Democratică a Românilor din Unga­ria, organizaţia obştească a tuturor ce­tăţenilor de naţionalitate română. Printr-o muncă statornicită şi bine chibzuită, desfăşurată în interesul locuitorilor de naţionalitate română, prin diversele acţiuni de mobilizare Uniunea noastră îi îndeamnă pe toţi cei interesaţi pe cetăţenii aparţinători naţionalităţii române la susţinerea in­tegrală a politicii partidului şi în acest spirit contribuie Uniunea la educarea maselor în spiritul conştiinţei socali­­ste. Petru Silaghi Şedinţele de lucru ale comisiilor Uniunii Rezumarea rezultatelor obţinute de la mijlocul lunii trecute, cele trei comisii de lucru ale Uniunii De­mocratice a Românilor din Ungaria s-au întrunit în ultimele lor şedinţe de lucru ale anului recent încheiat. Re­feratele expuse şi dezbaterile deschise asupra acestora s-au axat toate - în­­tr-o formă sau alta - pe tema rezul­tatelor obţinute pe parcursul anului trecut de către comisiile respective. Toate cele trei şedinţe au avut loc la Giula, în sălile sediului Uniunii Democratice a Românilor din Unga­ria. Dezbateri vii şi rodnice în cadrul şedinţei Comisiei de lim­bă maternă, care a avut loc la 13 de­cembrie 1977, au fost prezentate două dări de seamă. Prima s-a ocupat de situaţia şi aspectele actuale ale învă­­ţămîntului­­ românesc din Ungaria, fiind întocmită de Gheorghe Marc, secretarul U.D.R.U. şi preşedinte al Comisiei. A doua dare de seamă s-a referit la activitatea desfăşurată de comisie în timpul anului, fiind prezen­tată de Ioan Budai, directorul liceului „Bălcescu”, secretarul Comisiei. Materialul expus de Gheorghe Marc - şi supus în continuare dezba­terilor­­ a cuprins majoritatea aspec­telor pozitive şi negative care carac­terizează în zilele noastre învăţămîn­­tul de naţionalitate în general, trecînd la o relatare mai amănunţită în pri­vinţa învăţământului în limba mater­nă a naţionalităţii noastre. Darea de seamă, întocmită pe baza referatului redactat de Comisia de învăţămînt a naţionalităţilor s-a dovedit a fi un bun punct de plecare spre a analiza - prin vii şi rodnice dezbateri - cele mai im­portante capitole ale învăţămîntului, acest lucru făcîndu-se cu o deosebită atenţie în privinţa problemelor care aşteaptă o soluţionare cît mai urgentă. Aproape toţi cei prezenţi s-au în­scris la cuvînt, astfel înregistrarea su­gestiilor şi iniţiativelor concrete şi va­loroase a dat mult de lucru celor com­petenţi. O parte a sugestiilor vor fi incluse chiar în viitorul program de lucru al acestei comisii. „Analiză a analizelor” încă în prima parte a anului tre­cut, Secţia pentru naţionalităţi din cadrul Ministerului Culturii a propus să se facă o amplă analiză a „Foii noastre”, a problemelor de limbă şi stil pe de o parte şi a conţinutului pe de alta. Analizele făcute de două ca­dre competente - după ce în luna oc­tombrie 1977 au fost dezbătute în­­tr-un cerc restrîns la Secţia pentru na­ţionalităţi - au fost prezentate acum şi în faţa Comisiei de presă, în ca­drul­ şedinţei care a fost ţinută la 15 decembrie anul trecut. Aşadar, primul punct de pe ordinea de zi a Comisiei de presă a fost o a­­naliză a referatelor amintite deja. Prezentarea documentelor, precum şi expunerea părerii generale a colectivu­lui de redacţie al „Foii noastre” i-a revenit lui Alexandru Hoţopan, re­dactorul şef al organului nostru de presă care, la rîndul său, şi-a mani­festat sentimentul de satisfacţie cu privire la iniţiativa şi mai ales la re­zultatele acestei analize, încercare pro­miţătoare, menită să asigure un spri­jin continuu şi cît mai eficace în mun­ca, gazetărească efectivă. Dezbaterile încinse în urma celor prezentate au reflectat aceeaşi inten­ţie bună de a ajuta, intenţie la care s-au mai adăugat şi cîteva sugestii .­ (Continuare in pag. a 3-a) Moment din timpul lucrărilor Comisiei de culturalizare

Next