Foaia noastră, 1979 (Anul 29, nr. 1-52)

1979-01-07 / nr. 1

c4 io1' 'IUL XXIX. NR. I DUMINICA 7 IANUARIE 1979 W-------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA _____________A 8 PAGINI 80 FILL. Despre situaţia culturală a populaţiei de naţionalitate din judeţul Bichiş în planul de muncă pe anul 978 a secţiei de învăţămînt a Statului judeţean Bichiş a figu­­it examinarea situaţiei cultura­­e a populaţiei de naţionalitate e către inspectoratul judeţean e culturalizare. Inspectoratul a ideplinit această sarcină făcînd mai multe constatări importante,­onform acestora, condiţiile ateriale şi personale ale insti­­tţiilor de culturalizare s-au creat ivorabil, fiind nevoie însă de­­bunătăţirea şi pe mai departe condiţiilor materiale. Această in urmă exigenţă se referă mai es la biblioteci, deoarece supra­­­ţele de bază ale bibliotecilor in localităţile de naţionalitate, excepţia celei din Bătania, nu found cerinţelor prescrise de 11 Culturii. Dar nu co­­cerinţelor majoritatea -tilor din judeţ. Aceasta altfel situaţia şi pe plan teţul Bichiş, pentru iăr­­modernizarea bibliote­­diesfăşurat de ani p ac­­planificată sub conduce­­riotecii judeţene, prin ce­­ea Sfatului judeţean di­­n Consiliul naţional de alizare şi cu sfaturile loca­­listfel s-a construit şi a fost­­ în folosinţă una dintre cele­­ mari şi mai moderne biblio­­ci din judeţul Bichiş. Biblio­­ca din Bătania poate servi ca exemplu pentru toate localităţile de naţionalitate. Pentru ce este importantă mo­torizarea bibliotecilor de na­talitate? în primul rînd pen­­u că aceste biblioteci au un rol . Ablu: pun în faţa cititorilor li­­itura maghiară şi cea de na­talitate. Această dublă sarci­­ne poate îndeplini cu succes , mai atunci dacă stau la dis­poziţie localuri şi forme de cul­turalizare potrivite (cluburi, cer­curi de specialitate etc.) pentru prelucrarea, interpretarea şi cul­tivarea limbii materne. Ne mai vorbind de urgentarea ţinerii ore­lor de literatură, de limbă, de istorie pentru elevi la biblioteci. Analizînd activitea biblioteci­lor în localităţile de naţionali­tate, inspectoratul a mai consta­tat că, acolo unde predarea lim­bii de naţionalitate se face fa­cultativ, conducătorii biblioteci­lor de culturalizare nu ţin legă­turi de muncă potrivite cu biblio­tecile şcolare şi cu pedagogii ca­re predau limba de naţionalita­te, dar nu cunosc suficient nici cerinţele programei şcolare. Re­laţiile dintre şcolile cu limba de predare a naţionalităţilor şi bi­bliotecile de culturalizare însă sînt bune şi fructuoase, bineîn­ţeles şi aici se mai pot şi trebuie să se facă încă eforturi pentru îmbogăţirea rezultatelor prin in­troducerea de noi forme, prin crearea comunităţilor de cultiva­re a limbii de naţionalitate care să funcţioneze fără întrerupere. Se poate generaliza că, înce­­pînd cu anul 1970, literatura de naţionalitate este asigurată din fonduri centrale, prin biblioteci­le de bază ale naţionalităţilor. Astfel sarcina bibliotecii de bază a naţionalităţii române o înde­plineşte biblioteca orăşenească şi de plasă din Giula. Astfel asigu­rarea populaţiei de naţionalitate cu literatură în limba maternă s-a îmbunătăţit simţitor. Trebuie ridicat însă în viitor numărul lecturilor obligatorii şi recoman­date, al manualelor, al dicţiona­relor şi al cărţilor de poveşti i­­lustrate. Publicaţiile din biblio­tecile de naţionalitate română însă sînt suficiente, sortimentul la fel a fost variat în ultimii trei ani. Pe lîngă reţeaua bibliotecilor, şi instituţiile cu caracter de că­min cultural au contribuit mult la culturalizarea, distrarea şi păstrarea tradiţiilor populaţiei de naţionalitate, îndeosebi în dome­niul activităţii artistice de ama­tori s-au evidenţiat de mai multe decenii ansamblurile române din Micherechi şi Aletea, şi cele slo­vace din Tötkomlös şi Szarvas. Din partea centrului cultural din Bătania însă, ca bază de na­ţionalitate, aşteaptă mai mult a­­jutor de specialitate şi metodic căminul culutral din Chitighaz şi Micherechi, precum şi popula­ţia din Otlaca-Pustă. Inspectoratul a constatat - s-a rostit şi la cel de-al V-lea Con­gres - că pedagogii şi alţi in­telectuali ai localităţilor de na­ţionalitate trebuie să-şi asume în viitor un rol şi mai mare în sco­pul culturalizării în limba ma­ternă şi al păstrării şi îngrijirii limbii materne. în coloanele Foii noastre chiar şi eu am accentuat importanţa înfiinţării ansamblu­rilor teatrale şi de păpuşi în lim­ba română, fiindcă aceste forme de culutralizare sînt atelierele de seamă ale exercitării, cizelării şi popularizării limbii materne. Prin urmare, pe lîngă rezulta­tele obţinute, inspectoratul de culturalizare a indicat şi sarcini­le de îndeplinit. Astfel, în viitor va trebui să dăm un ajutor co­respunzător sfaturilor locale din localităţile de naţionalitate, pen­tru ca instituţiile de culturaliza­re să-şi îndeplinească misiunea la nivelul epocii noastre, să con­tribuie la realizarea cu succes şi a rezoluţiei de partid cu privire la politica de culturalizare. Bela Csende Formaţia de dansuri a veteranilor chitighăzeni, care a debutat, nu demult, cu mare succes. Oare va continua să activeze fi anul acesta? REVELIONUL ÎN CAPITALĂ, după cum ne mărturiseşte şi imaginea noastră, a fost sărbătorit în mod tradiţional, cu mare spec­taculozitate, pe cînd în rîndul oamenilor muncii de naţionalitate ro­mână, ca şi în general în localităţile din provincie, întîmpinarea nou­lui an a rămas să se facă ... în fața micului ecran. O întîlnire tovărăşească la Consiliul Naţional al Frontului Popular Patriotic în penultima zi a anului trecut a avut loc la Consiliul Na­ţional al Frontului Popular Pa­triotic o întîlnire şi convorbire tovărăşească pe tema unei cît mai rodnice colaborări după con­gresele uniunilor între Frontul Popular Patriotic şi Uniunile Na­ţionalităţilor din ţara noastră, în cadrul convorbirilor­­ la care au luat parte Istvan Sarlos, membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Fron­tului Popular Patriotic, soţia lui Dr. Gyula Szentistványi, membru al C.C. al P.M.S.U., secretar al Consiliului Naţional­ al F.P.P. şi secretarii generali ai uniunilor naţionalităţilor din Ungaria - s-a trecut în revistă activitatea desfăşurată în comun cu comi­tetele Frontului Popular Patrio­tic, ce s-a depus pentru buna organizare şi ţinere a congreselor celor patru uniuni din toamna trecută. Din partea fiecărui participant la convorbire s-a accentuat că oamenii muncii aparţinători celor patru naţionalităţi de pretutin­deni din ţară, au manifestat un interes deosebit faţă de această acţiune politico-socială, datorită faptului că în munca de pregă­tire teritorială a primit un spri­jin cuvenit din partea tuturor or­ganizaţiilor de partid, a organe­lor de stat şi organizaţiilor de masă, inclusiv din partea comite­telor Frontului Popular Patriotic, îndrumate de această dată cu un înalt spirit de răspundere din partea Consiliului Naţional. Cei de faţă la această întîlnire tovărăşească, au căzut în comun de acord ca pe baza unui raport de apreciere, într-o şedinţă a Se­cretariatului Frontului Popular Patriotic - într-un viitor apropiat­­ să se facă o analiză temeinică asupra metodelor aplicate în pre­gătirea şi ţinerea congreselor uniunilor, care, după părerea ge­nerală a participanţilor şi obser­vatorilor, s-au desfăşurat într-o bună atmosferă politică şi într-un cadru organizatoric bine pregă­tit, care a contribuit la mobili­zarea locuitorilor de naționali­tate pentru rezolvarea sarcinilor comune din viitor. Ps. Cel mai nou oraş din Hajdu-Bihar Berettyóújfalu era o aşezare populată deja în antichitate. Pri­mul document aminteşte această localitate sub numele „Nova Vil­la”, în anul 1285, cînd aceasta era locuită de iobagi. Prima dată a primit rangul de oraş în 1608, de la Găbor Bolthori, dar nu mult timp s-a putut bucura de acest privilegiu, fiind incendiată şi pustiită de două ori de turci şi de tătari. Populaţia acestei lo­calităţi a luat parte activă la miş­cările progresiste din secolele XVII-XIX. După primul război mondial, timp de 20 de ani, a fost reşedinţa judeţeană a jude­ţului Bihor. La 17 octombrie 1944 comuna a fost eliberată şi pînă în anul 1950 din nou a fost reşedinţă de judeţ, iar de atunci încoace centru de plasă. Din anul 1970 localitatea s-a industrializat într-un ritm tot mai accelerat - dovezi ale acestui proces fiind şi Fabrica de praf de lapte, Cooperativa de confec­ţii, şi cea mai însemnată unitate industrială, Filiala Uzinelor El­­zett. Paralel cu industrializarea s-a ridicat şi numărul populaţei, care azi e de 16 000. Comuna Berettyóújfalu a co­respuns condiţiilor necesare de a deveni oraş, ca urmare şi prin ordinul Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, de la 1 ia­nuarie 1979 a devenit oraş­­ cel mai nou din judeţul Hajdu-Bi­har.

Next