Foaia noastră, 1979 (Anul 29, nr. 1-52)
1979-07-22 / nr. 29
Anchetă telefonică Spre sfîrşitul secerişului Şi în acest an lanurile aurii stau în atenţia unui mare număr de lucrători din agricultă. Mare este atît numărul acelora care sînt angajaţi în cea mai însemnată campanie agricolă, dar şi mai ridicat este numărul acelora pe care-i interesează soarta pîinii de mîine. Aşadar, in întreaga ţară este justificată preocuparea şi atenţia evidenţiată cu care se urmăresc ştirile sosite de pe ogoarele roditoare. Şi in acest an „bătălia” se duce pentru fiecare bob de grîu. Cei angajaţi în muncile de recoltare nu lucrează în condiţii grele, ca cele din anul trecut .Rezultatele de vîrf din anul 1978, probabil, nu vor fi atinse. Dar acest fapt nu înseamnă regres. Dimpotrivă, ţinînd cont de considerabilele suprafeţe degerate în iarnă, sau compromise de apa de infiltraţie din primăvară, cifrele recoltelor din acest an sînt motivate. Pentru a ne apropia mai mult de situaţia reală a secerişului, ne-am informat prin telefon la cooperativele agricole de producţie din Cenadul Unguresc, Chitighaz, Pocei şi Săcal. Cenadul Unguresc Pe Aron Rakity, preşedintele Cooperativei agricole de producţie „Pionierul", l-am întrebat la data de 15 iulie despre starea campaniei. Iată ce am aflat: Am început campania secerişului la 28 iunie şi pînă în momentul de faţă am recoltat cam Chîtighaz La Cooperativa agricolă de producţia „Pacea” din Chitighaz am fost informaţi tot de preşedintele unităţii. Gheorghe Crişan ne-a relatat următoarele: în acest an secerişul a început mai devreme, căci grâul de pe cele 1208 hectare s-a copt mai repede, nu a fost aplecat, solul nu a fost muiat, astfel cele opt combine au putut lucra într-un ritm bun, deşi, din cauza ploilor din ultimele săptămîni, tarlalele erau mulţumiţi, în ciuda faptului că apa de infiltraţie ne-a distrus 170 hectare de grîu, suprafaţa rămasă ne-a răsplătit din plin. Secerişul a fost mai uşor ca în anul trecut, cele cinci combine SZK au lucrat în permanenţă cu randament bun. Actualmente cele trei maşini de balotare „termină” munca combinelor de pe mirişti. Cum stăm în prezent cu campania? în anul trecut am terminat secerişul pe 4 august. Acum, la 15 iulie mai avem cam 400 ha de recoltat. Dar, luînd în considerare capacitatea noastră de muncă, ne mai trebuie doar încă vreo trei-patru zile însorite - și am termina. Așadar, dacă toate merg bine, pe la 20 iulie vom termina, ceea ce înseamnă că terminăm cu două săptămîni mai repede decît în anul trecut. Pocei De la Cooperativa agricolă de producţie „Viaţa nouă” ni s-a transmis din partea preşedintelui Mihai Olah următoarea ştire telefonică: La 15 iulie s-a încheiat marea campanie de recoltare. Pe cele 264 de hectare însămînţate cu ce- Săcal Din partea conducerii Cooperativei agricole de producţie „Kossuth" din Săcal ne-a informat Lorinc Varga, agronomulşef: în toamna anului 1978 am însămînţat grîu de toamnă pe o suprafaţă de 452 hectare. Din păcate am avut pagube serioase prin îngheţurile din iarnă şi ploile abundente din primăvară, astfel 153 de hectare au fost distruse de ger şi inundaţie. Acolo a trebuit să semănăm în primăvară o a doua cultură. Suprafaţa rămasă s-a dezvoltat frumos, dar impul coacerii a fost mult accedouă treimi din totalul celor 600 ha semănate cu grîu. Recoltarea celor 50 ha de orz am terminat-o, cu o medie de 45 g/ha. Grîul se arată la fel de mănos, cu o medie de 50 g/ha. Dacă vom avea încă vreo trei zile fără ploi, vă vom putea informa probabil şi despre sfîrşitul campaniei. Cu cifrele actuale putem fi destul de îmburuienate. Chiar dacă recolta de anul trecut nu am atins-o, în condiţiile noastre de sol media de 30 de chintale e acceptabilă. Dacă am avut suprafeţe compromise? Da. Cam 64 ha. încă în iarnă au degerat semănături, iar în primăvară au fost inundate. Pe aceste suprafeţe am reînsămînţat în primăvară. Acum ne-ar mai trebui cîteva zile însorite, căci conţinutul de apă este considerabil şi toată recolta trebuie uscată, reale s-a cultivat numai grîu de toamnă. Secerişul s-a desfăşurat într-un ritm satisfăcător, în ciuda ploilor din ultimele zile. Lucrările s-au efectuat cu 5 combine de tipul E 516, în condiţiile unor holde bine coapte, la un grad mediu de îmburuienire. Lanurile nu au fost aplecate de viscol, spicele fiind tocmai în stalerat. Totuşi, după perioada secetoasă din mai-iunie, ploile au venit încă din timp, astfel boabele s-au dezvoltat în mod cuvenit. Cînd am început secerişul? La 3 iulie şi, după toate probabilităţile, vom termina pe 22 iulie, deci mai repede ca în anul trecut, în condiţii de recoltare mijlocii, cu ajutorul a 3 combine. Recolta medie este de 300 ha. Recolterecord nu am avut. Transportarea şi uscarea se face în permanenţă şi în condiţii potrivite. Cu funcţionarea maşinilor şi a mijloacelor de transport nu am avut probleme, dar eram pregătiţi cu piesele de schimb necesare, în caz din potrivit recoltării. Planul prevăzuse - în condiţiile solului din Pocei - o recoltă de 44 g în medie. Cu satisfacţie se constată însă o medie de 46 de chintale, în prezent se desfăşoară lucrările de prelucrare a miriştilor, după ce balotarea se făcuse concomitent cu recoltarea de nevoie. Pînă acum nu am avut nevoie de ele. Sperăm că și în cele cîteva zile, pînă la terminarea campaniei, nu ne vor lăsa păgubaşi. *** N.r. Probabil că pînă la apariţia acestor ştiri, campania se va fi încheiat deja în cea mai mare parte şi în condiţii mulţumitoare: recolte-record, ca în 1978, nu pot fi obţinute în fiecare an. Putem constata totuşi cu satisfacţie că şi în acest an lucrările s-au desfăşurat bine, oamenii s-au găsit cu toţii la posturile lor, lucrînd cu un înalt simţ de răspundere. Putem fi liniştiţi, pîinea anului viitor este asigurată. Y—-------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA ^ ^ ANUL XXIX, NR. 29 DUMINICĂ 22 IULIE 1979 8 PAGINI 1,20 FT. Expoziţie naţională de artă populară la Nyiregyhâza Oraşul Nyiregyhăza, reşedinţa judeţului Szabolcs-Szatmăr, organizează a patra ediţie a expoziţiei naţionale de artă populară. Expoziţia de mare atracţie, găzduită de Liceul economic „Szechenyi Istvăn”, şi-a deschis porţile la 30 iunie a.c. manifestîndu-se un mare interes încă de la început. Au fost trimise aproape 4500 de obiecte, dintre care juriul a ales 1800 de opere, expuse pentru vizitatori. Cei care vizitează expoziţia capătă o privire generală despre păstrarea tradiţiilor şi despre renaşterea operelor populare, o mărturisire artistică a strădaniilor meşterilor artei populare. Cele mai reuşite şi frumoase obiecte expuse sînt ale textilienilor, ale cioplitorilor în lemn, ale olarilor şi ale creatorilor jucăriilor pentru copii. La deschiderea expoziţiei s-au înmînat premiile juriului, multe şi valoroase distincţii, stimulînd şi pe mai departe munca creatoare a meşterilor artei populare a zilelor noastre. Expoziţia este programată pînă la sfîrşitul lunii iulie a.c. Text: K. Farkas Un colţ al expoziţiei cu cîteva obiecte premiate Coşuri de diferite forme împletite frumos din pănuşi Ladă încrustată in lemn