Foaia noastră, 1980 (Anul 30, nr. 1-52)

1980-01-06 / nr. 1

După Adunarea de Stat Economisire mai raţională Lucrările Adunării de Stat, care s-au desfăşurat în penulti­ma săptămînă a anului recent lăsat în urmă, fără doar şi poa­te au constituit cele mai impor­tante secvenţe ale politicii inter­ne a patriei noastre din aceas­tă perioadă. Pe ordinea de zi a dezbaterilor a figurat bugetul anului 1980. Adunarea de Stat a analizat în amănunţime dez­voltarea economiei din anul tre­cut, a trasat cele mai importan­te sarcini ale planurilor anului curent, a dezbătut toate acele probleme care, în mod direct sau indirect, privesc pe cetăţenii ţării noastre, ating producţia, consumul, evoluţia nivelului de trai. Opinia publică a primit cu încredere aprecierea Adunării, cum că am reuşit să încheiem şi anul economic 1979, an rela­tiv greu, în conformitate cu ţe­lurile de bază iniţiale ale politi­cii economiei naţionale. Acest lucru se explică prin faptul că a reuşit modificarea planificată prin temperarea acumulării şi consumului intern din venitul naţional produs, adăugîndu-se la acestea şi eforturile comune ale guvernului şi organelor de economie pentru scăderea co­merţului exterior, prin intensi­ficarea exportului cu decontare în valută convertibilă capitalis­tă, prin limitarea importului. Aceste succese de început, într­­adevăr remarcabile, nu în­seamnă însă că nu ne mai aş­teaptă greutăţi, deoarece econo­mia noastră nu va creşte nici în anul curent, dar nici în anii ce urmează în ritmul care a fost caracteristic pentru anii precedenţi. Nu vom avea ace­leaşi posibilităţi ca în anul 1979, nici în scăderea stocurilor. A­­şadar, sarcinile restabilirii trep­tate a echilibrului în anul 1980 trebuie bazate pe îmbunătăţirea esenţială a calităţii muncii noas­tre, pe restructurarea cît mai efi­cientă a resurselor proprii. Eco­nomia de acest gen, acomodarea la condiţiile în permanentă transformare sînt sarcini mai grele, mai dificile, decît majo­rarea producţiei, fără restructu­rarea acesteia, au remarcat depu­taţii care au cerut cuvîntul la Adunarea de Stat. Dar tot ei au arătat că unele întreprinderi in­dustriale din agricultură şi din industria alimentară sînt mai în­treprinzătoare, angajîndu-se in­dependent prin îmbunătăţirea ca­lităţii, la producerea bunurilor economice şi la exportul acestor produse. Bugetul anului nou, aprobat de Adunarea de stat se carac­terizează printr-o vădită tendin­ţă spre o economisire mai raţio­nală, mai chibzuită, căci chestiu­nile economice actuale necesită o valorificare cît mai eficientă a venitului naţional. Ar fi însă o greşeală economisirea care con­trazice logicii şi ar duce la re­­zlutate contrare străduinţelor noastre. Planurile anului 1980, în con­formitate cu posibilităţile eco­nomiei noastre naţionale, stabi­lesc treptele de dezvoltare mai limitate, dar mai diferenţiate ca pînă acum, prevăd stabilizarea succeselor atinse în echilibrul e­­conomic şi în nivelul de trai. La realizarea acestor ţeluri e necesară o activitate mai acti­vă, mai eficientă, ridicarea ni­velului de conducere, de dirija­re, de îndeplinire pe deplin a hotărîrilor guvernului şi parti­dului. Lucrările Adunării de Stat, dezbaterea sinceră a chestiunilor bugetare ale anului 1980, vin în ajutorul rezolvării problemelor noastre şi înseamnă o îndrumare binevenită. Bela Biszku şi Jănos Kădăi la şedinţa Adunării de Stat Ministrul de externe din Danemarca La mijlocul lunii trecute Kjeld Olensen, ministrul de ex­terne din Danemarca a efectuat o vizită oficală în patria noas­tră, în timpul căreia a purtat convorbiri cu omologul său gaz­dă Frigyes Puja. In centrul con­vorbirilor au stat aspecte ale re­laţiilor bilaterale şi unele pro­bleme ale vieţii internaţionale. Ministrul danez a fost primit şi de Jănos Kadăr, prim-secretar al P.M.S.U. Schimbări în conducerea Afghanistanului La 28 decembrie 1979, la Kabul s-a anunţat într-un Co­municat oficial că a fost răstur­nată puterea lui Hafizullah A­­min. Comunicatul accentuează că revoluţia din aprilie a intrat într-o nouă etapă şi că în ţară a luat fiinţă adevărata putere po­pulară, care va lupta pentru triumful revoluţiei naţionale de­mocratice, antifeudale, antiimpe­­rialiste, pentru crearea Afghanis­tanului liber, independent. Tot­­atunci s-a anunţat că Babrak Karmal (în clişeu) a fost ales în funcţia de secretar al P.D.P. din Afghanistan şi preşedinte al noului guvern. Guvernul R.D. Afghanistan - pe baza Tratatu­lui de prietenie, bună vecinitate şi colaborare, semnat între cele două ţări la 5 decembrie 1978 - a solicitat un ajutor politic, mo­ral şi economic din partea Uniu­nii Sovietice, inclusiv şi cel mi­litar. Uniunea Sovietică a satis­făcut cerinţa guvernului afghan. Cu prilejul alegerii în cele mai înalte funcţii, Babrak Kar­mal a fost salutat de mai mulţi conducători de partid şi de stat, printre care şi de L. I. Brejnev şi de Jănos Kădăr. Directivele congresului (III) Relaţii sociale, sarcini economice După cum este deja cunoscut, cel de-al XH-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar va avea loc în martie a­­nul curent, deci în anul în care sărbătorim cea de-a 35-a aniver­sare a eliberării patriei de sub jugul fascist. Şi tocmai această perioadă scursă de la eliberarea definitivă a patriei dovedeşte în mod grăitor că poporul nostru a ştiut să se folosească de posibi­­tăţile care i-au stat la dispozi­ţie. Ungaria a devenit un stat liber şi independent, o ţară so­cialistă, în care s-a născut pu­terea populară, în care societa­tea s-a eliberat de orînduirea ca­pitalistă şi de rămăşiţele feuda­­liste, ţară în care s-a lichidat exploatarea omului de către om, în care s-a dezvoltat şi s-a schimbat în mod radical viaţa tuturor cetăţenilor. Dezvoltarea noastră este per­manentă aproape de peste două decenii, iar poporul muncitor şi harnic din patria noastră, con­dus de Partidul Muncitoresc So­cialist Ungar, a realizat cuceriri de o importanţă istorică. Pute­rea clasei muncitoare s-a întă­rit, iar prin reorganizarea socia­listă a agriculturii au devenit dominante relaţiile de produc­ţie socialistă. Datorită economiei socialiste planificate s-au obţi­nut rezultate remarcabile în do­meniul economic şi cultural, s-a lărgit şi s-a adîncit democraţia socialistă. Muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii şi cei de alte categorii edifică împreu­nă patria noastră socialistă, Re­publica Populară Ungară, în raportul dintre clase şi pă­turi nu s-au produs, în ultimii ani, schimbări deosebite. Din populaţia activă 59 la sută sînt muncitori, 13 la sută ţărani coo­peratori, 25 la sută intelectuali şi angajaţi, iar 3 la sută mici gospodari. Relaţiile de clasă ale societăţii se caracterizează prin apropierea şi identitatea de in­terese ale muncitorimii şi inte­lectualităţii. Tot atunci clasa muncitoare şi-a îndeplinit rolul de conducător al întregului po­por, s-a întărit conştiinţa politi­că, s-a intensificat activitatea. în document se accentuează că naţionalităţile sînt cetăţeni cu drepturi egale în patria noas­tră. Partidul nostru consideră şi pe viitor ca o sarcină foarte im­portantă afirmarea politicii le­niniste faţă de naţionalităţi. A­­juta ca naţionalităţile din Un­garia să fie şi în viitor părtaşi activi ai vieţii sociale şi politi­ce, să-şi păstreze şi să-şi dezvol­te cultura în limba lor mater­nă, să contribuie la întărirea prieteniei şi colaborării cu po­poarele vecine. S-a dezvoltat democraţia so­cialistă, trăsătură caracteristică a societăţii noastre. A crescut interesul faţă de problemele pu­blice, în timp ce populaţia - prin propunerile şi observaţiile critice - a participat mai inten­siv la rezolvarea problemelor comune, la elaborarea şi reali­zarea planurilor de dezvoltare locale. Un capitol aparte al Directi­velor Comitetului Central se o­­cupă de sarcinile muncii de e­­dificare economică. Astfel se constată că în perioada celui de-al cincilea plan cincinal eco­nomia naţională se dezvoltă în continuare. Se întăresc şi se mo­dernizează bazele materiale şi tehnice ale socialismului, a cres­cut avutul naţional. Ritmul de creştere economică este mai mo­derat decît în anii anteriori, dar depăşeşte ritmul mediu al ţări­lor capitaliste dezvoltate şi este foarte aproape de ritmul mediu de creştere al ţărilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Creşterea venitului naţional se datorează pe deplin ridicării eficacităţii muncii. Producţia industrială a cres­cut semnificativ, deşi într-un ritm mai moderat faţă de plan. Programul central de dezvolta­re, reconstrucţiile întreprinderi­lor au ajutat şi au favorizat mo­dernizarea producţiei şi a struc­turii de producţie, îmbunătăţi­rea progresului tehnic şi a efi­cacităţii. Agricultura a satisfă­cut exigenţele populaţiei la un nivel tot mai ridicat faţă de a­­nii anteriori. A crescut produc­ţia din domeniile zootehnic şi fitotehnic şi s-au înregistrat re­zultate bune şi în producţia de grîu, porumb şi carne. Condiţiile economice interna­ţionale, condiţiile de preţ şi va­lorificare au devenit mai nefa­vorabile decît cum era de aştep­tat. Tocmai şi greutăţile noastre economice derivă din aceste condiţii internaţionale nefavora­bile. Ţinînd seama de aceste con­diţii, în Directivele Comitetului Central pentru cel de-al XlI-lea Congres se accentuează că în pe­rioada celui de-al VI-lea plan cincinal politica noastră econo­mică, luînd în considerare situa­ţia reală şi condiţiile schimbate, trebuie să asigure dezvoltarea echilibrată şi planificată a eco­nomiei naţionale. In munca de planificare trebuie să se ia în considerare că venitul naţional va creşte în perioada 1981- 1985 mai moderat faţă de cin­cinalul anterior. Tot atunci creş­terea realizată trebuie să se da­toreze din creşterea eficacităţii muncii. Utilizarea venitului na­ţional trebuie să fie în deplină concordanţă cu condiţiile interne şi externe ale dezvoltării econo­mice. Distribuirea venitului na­ţional trebuie să facă posibilă investiţiile neapărat necesare pentru creşterea producţiei şi modernizarea structurii de pro­ducţie, să faciliteze apărarea şi consolidarea cuceririlor obţi­nute pînă acum în ridicarea ni­velului de trai, precum şi crea­rea condiţiilor necesare dezvol­tării din viitor. Atît condiţiile ţării, cit şi in­teresele poporului nostru pretind intensificarea participării la divi­ziunea internaţională a muncii. O condiţie de bază a creşterii economice este extinderea şi în­tărirea colaborării cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţări ale C.A.E.R. -k­

Next