Foaia noastră, 1980 (Anul 30, nr. 1-52)
1980-01-06 / nr. 1
După Adunarea de Stat Economisire mai raţională Lucrările Adunării de Stat, care s-au desfăşurat în penultima săptămînă a anului recent lăsat în urmă, fără doar şi poate au constituit cele mai importante secvenţe ale politicii interne a patriei noastre din această perioadă. Pe ordinea de zi a dezbaterilor a figurat bugetul anului 1980. Adunarea de Stat a analizat în amănunţime dezvoltarea economiei din anul trecut, a trasat cele mai importante sarcini ale planurilor anului curent, a dezbătut toate acele probleme care, în mod direct sau indirect, privesc pe cetăţenii ţării noastre, ating producţia, consumul, evoluţia nivelului de trai. Opinia publică a primit cu încredere aprecierea Adunării, cum că am reuşit să încheiem şi anul economic 1979, an relativ greu, în conformitate cu ţelurile de bază iniţiale ale politicii economiei naţionale. Acest lucru se explică prin faptul că a reuşit modificarea planificată prin temperarea acumulării şi consumului intern din venitul naţional produs, adăugîndu-se la acestea şi eforturile comune ale guvernului şi organelor de economie pentru scăderea comerţului exterior, prin intensificarea exportului cu decontare în valută convertibilă capitalistă, prin limitarea importului. Aceste succese de început, întradevăr remarcabile, nu înseamnă însă că nu ne mai aşteaptă greutăţi, deoarece economia noastră nu va creşte nici în anul curent, dar nici în anii ce urmează în ritmul care a fost caracteristic pentru anii precedenţi. Nu vom avea aceleaşi posibilităţi ca în anul 1979, nici în scăderea stocurilor. Aşadar, sarcinile restabilirii treptate a echilibrului în anul 1980 trebuie bazate pe îmbunătăţirea esenţială a calităţii muncii noastre, pe restructurarea cît mai eficientă a resurselor proprii. Economia de acest gen, acomodarea la condiţiile în permanentă transformare sînt sarcini mai grele, mai dificile, decît majorarea producţiei, fără restructurarea acesteia, au remarcat deputaţii care au cerut cuvîntul la Adunarea de Stat. Dar tot ei au arătat că unele întreprinderi industriale din agricultură şi din industria alimentară sînt mai întreprinzătoare, angajîndu-se independent prin îmbunătăţirea calităţii, la producerea bunurilor economice şi la exportul acestor produse. Bugetul anului nou, aprobat de Adunarea de stat se caracterizează printr-o vădită tendinţă spre o economisire mai raţională, mai chibzuită, căci chestiunile economice actuale necesită o valorificare cît mai eficientă a venitului naţional. Ar fi însă o greşeală economisirea care contrazice logicii şi ar duce la rezlutate contrare străduinţelor noastre. Planurile anului 1980, în conformitate cu posibilităţile economiei noastre naţionale, stabilesc treptele de dezvoltare mai limitate, dar mai diferenţiate ca pînă acum, prevăd stabilizarea succeselor atinse în echilibrul economic şi în nivelul de trai. La realizarea acestor ţeluri e necesară o activitate mai activă, mai eficientă, ridicarea nivelului de conducere, de dirijare, de îndeplinire pe deplin a hotărîrilor guvernului şi partidului. Lucrările Adunării de Stat, dezbaterea sinceră a chestiunilor bugetare ale anului 1980, vin în ajutorul rezolvării problemelor noastre şi înseamnă o îndrumare binevenită. Bela Biszku şi Jănos Kădăi la şedinţa Adunării de Stat Ministrul de externe din Danemarca La mijlocul lunii trecute Kjeld Olensen, ministrul de externe din Danemarca a efectuat o vizită oficală în patria noastră, în timpul căreia a purtat convorbiri cu omologul său gazdă Frigyes Puja. In centrul convorbirilor au stat aspecte ale relaţiilor bilaterale şi unele probleme ale vieţii internaţionale. Ministrul danez a fost primit şi de Jănos Kadăr, prim-secretar al P.M.S.U. Schimbări în conducerea Afghanistanului La 28 decembrie 1979, la Kabul s-a anunţat într-un Comunicat oficial că a fost răsturnată puterea lui Hafizullah Amin. Comunicatul accentuează că revoluţia din aprilie a intrat într-o nouă etapă şi că în ţară a luat fiinţă adevărata putere populară, care va lupta pentru triumful revoluţiei naţionale democratice, antifeudale, antiimperialiste, pentru crearea Afghanistanului liber, independent. Totatunci s-a anunţat că Babrak Karmal (în clişeu) a fost ales în funcţia de secretar al P.D.P. din Afghanistan şi preşedinte al noului guvern. Guvernul R.D. Afghanistan - pe baza Tratatului de prietenie, bună vecinitate şi colaborare, semnat între cele două ţări la 5 decembrie 1978 - a solicitat un ajutor politic, moral şi economic din partea Uniunii Sovietice, inclusiv şi cel militar. Uniunea Sovietică a satisfăcut cerinţa guvernului afghan. Cu prilejul alegerii în cele mai înalte funcţii, Babrak Karmal a fost salutat de mai mulţi conducători de partid şi de stat, printre care şi de L. I. Brejnev şi de Jănos Kădăr. Directivele congresului (III) Relaţii sociale, sarcini economice După cum este deja cunoscut, cel de-al XH-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar va avea loc în martie anul curent, deci în anul în care sărbătorim cea de-a 35-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist. Şi tocmai această perioadă scursă de la eliberarea definitivă a patriei dovedeşte în mod grăitor că poporul nostru a ştiut să se folosească de posibităţile care i-au stat la dispoziţie. Ungaria a devenit un stat liber şi independent, o ţară socialistă, în care s-a născut puterea populară, în care societatea s-a eliberat de orînduirea capitalistă şi de rămăşiţele feudaliste, ţară în care s-a lichidat exploatarea omului de către om, în care s-a dezvoltat şi s-a schimbat în mod radical viaţa tuturor cetăţenilor. Dezvoltarea noastră este permanentă aproape de peste două decenii, iar poporul muncitor şi harnic din patria noastră, condus de Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, a realizat cuceriri de o importanţă istorică. Puterea clasei muncitoare s-a întărit, iar prin reorganizarea socialistă a agriculturii au devenit dominante relaţiile de producţie socialistă. Datorită economiei socialiste planificate s-au obţinut rezultate remarcabile în domeniul economic şi cultural, s-a lărgit şi s-a adîncit democraţia socialistă. Muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii şi cei de alte categorii edifică împreună patria noastră socialistă, Republica Populară Ungară, în raportul dintre clase şi pături nu s-au produs, în ultimii ani, schimbări deosebite. Din populaţia activă 59 la sută sînt muncitori, 13 la sută ţărani cooperatori, 25 la sută intelectuali şi angajaţi, iar 3 la sută mici gospodari. Relaţiile de clasă ale societăţii se caracterizează prin apropierea şi identitatea de interese ale muncitorimii şi intelectualităţii. Tot atunci clasa muncitoare şi-a îndeplinit rolul de conducător al întregului popor, s-a întărit conştiinţa politică, s-a intensificat activitatea. în document se accentuează că naţionalităţile sînt cetăţeni cu drepturi egale în patria noastră. Partidul nostru consideră şi pe viitor ca o sarcină foarte importantă afirmarea politicii leniniste faţă de naţionalităţi. Ajuta ca naţionalităţile din Ungaria să fie şi în viitor părtaşi activi ai vieţii sociale şi politice, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte cultura în limba lor maternă, să contribuie la întărirea prieteniei şi colaborării cu popoarele vecine. S-a dezvoltat democraţia socialistă, trăsătură caracteristică a societăţii noastre. A crescut interesul faţă de problemele publice, în timp ce populaţia - prin propunerile şi observaţiile critice - a participat mai intensiv la rezolvarea problemelor comune, la elaborarea şi realizarea planurilor de dezvoltare locale. Un capitol aparte al Directivelor Comitetului Central se ocupă de sarcinile muncii de edificare economică. Astfel se constată că în perioada celui de-al cincilea plan cincinal economia naţională se dezvoltă în continuare. Se întăresc şi se modernizează bazele materiale şi tehnice ale socialismului, a crescut avutul naţional. Ritmul de creştere economică este mai moderat decît în anii anteriori, dar depăşeşte ritmul mediu al ţărilor capitaliste dezvoltate şi este foarte aproape de ritmul mediu de creştere al ţărilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Creşterea venitului naţional se datorează pe deplin ridicării eficacităţii muncii. Producţia industrială a crescut semnificativ, deşi într-un ritm mai moderat faţă de plan. Programul central de dezvoltare, reconstrucţiile întreprinderilor au ajutat şi au favorizat modernizarea producţiei şi a structurii de producţie, îmbunătăţirea progresului tehnic şi a eficacităţii. Agricultura a satisfăcut exigenţele populaţiei la un nivel tot mai ridicat faţă de anii anteriori. A crescut producţia din domeniile zootehnic şi fitotehnic şi s-au înregistrat rezultate bune şi în producţia de grîu, porumb şi carne. Condiţiile economice internaţionale, condiţiile de preţ şi valorificare au devenit mai nefavorabile decît cum era de aşteptat. Tocmai şi greutăţile noastre economice derivă din aceste condiţii internaţionale nefavorabile. Ţinînd seama de aceste condiţii, în Directivele Comitetului Central pentru cel de-al XlI-lea Congres se accentuează că în perioada celui de-al VI-lea plan cincinal politica noastră economică, luînd în considerare situaţia reală şi condiţiile schimbate, trebuie să asigure dezvoltarea echilibrată şi planificată a economiei naţionale. In munca de planificare trebuie să se ia în considerare că venitul naţional va creşte în perioada 1981- 1985 mai moderat faţă de cincinalul anterior. Tot atunci creşterea realizată trebuie să se datoreze din creşterea eficacităţii muncii. Utilizarea venitului naţional trebuie să fie în deplină concordanţă cu condiţiile interne şi externe ale dezvoltării economice. Distribuirea venitului naţional trebuie să facă posibilă investiţiile neapărat necesare pentru creşterea producţiei şi modernizarea structurii de producţie, să faciliteze apărarea şi consolidarea cuceririlor obţinute pînă acum în ridicarea nivelului de trai, precum şi crearea condiţiilor necesare dezvoltării din viitor. Atît condiţiile ţării, cit şi interesele poporului nostru pretind intensificarea participării la diviziunea internaţională a muncii. O condiţie de bază a creşterii economice este extinderea şi întărirea colaborării cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţări ale C.A.E.R. -k