Foaia noastră, 1981 (Anul 31, nr. 1-52)
1981-01-04 / nr. 1
m Dezvoltarea sistemului de reglare în agricultură Lucrările de elaborare a sistemului de reglare referitor la al VI-lea plan cincinal - la fel ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale - au început încă în anii trecuţi. După o pregătire temeinică î ncepînd de la 1 ianuarie 1980 a intrat în vigoare noi normale financiare şi ale preţurilor, de baza experienţelor acestui anconomic - pe lingă respectarea neschimbată a principiilor de bază - s-a văzut necesară corectarea şi completarea unor elemente ale normativelor in vigoare. Modificarea a fost actualizată de ridicarea preţurilor surselor de energie, a diferitelor materii prime şi a mijloacelor de producţie, de directivele politico-economice valabile pentru următorul cincinal şi, în sfîrşit, de divergenţele ivite în cifrele planificate în prealabil de diferite elemente ale normativelor. Sistemul de reglare din agricultură transmite efectele stimulatoare producătorilor, în primul rind prin modificarea preţurilor. Preţurile de achiziţie au fost stabilite şi publicate deja în sepembrie anul curent. Dar sunt cunoscute atât preţurile materiilor prime, cît şi ale mijloacelor de producţie (industriale şi agricole). In cazul subvenţiilor acordate de stat, cele asigurate pentru plantaţii noi au rămas neschimbate. Tot neschimbat a rămas şi sistemul subvenţiilor în cazul investiţiilor de maşini agricole. Dar la cumpărarea tractoarelor mărimea subvenţiei a scăzut de la 20 la 15%. Sistemul subvenţiilor pentru costiţiile din domeniul contrucţiilor s-a modificat esenţial, in viitor nu se pot subvenţiona numai construcţiile necesare pentru întreţinerea vacilor producătoare de lapte şi pentru întreţinerea porcilor. Este interesant că nu la aceste construcţii subvenţiie devin disponibile numai după terminarea investiţiilor. Aceste măsuri sînt menite să stimuleze şi să accelereze finisarea mai rapidă a acestor construcţii. Putem presupune că în urma noului sistem de subvenţii vor sta in primplan soluţiile de construcţii mai pftine, pentru că uzinele agricole trebuie să „avanseze” subvenţiile de stat din fonduri proprii, sau din credite. Prin urmare, pe lingă un ritm accelerat de investiţii, va urma perioada construcţiilor tipizate care - probabil - vor schimba definitiv „moda” de construcţii, în general prea costisitoare ai anilor trecuţi. în viitor, planurile de investiţii netipizate (individuale) vor fi acceptate rumai atunci, dacă cheltuielile vor fi mai mici decît în cazul construcţiilor tipizate. Accelerarea investiţiilor este şi interesul producătorilor. Depinde mult şi de măsura în care uzinele vor putea coordona soluţiile arhitecturale şi mecanice cu necesităţile animalelor - în acest domeniu există alte posibilităţi de reducere a cheltuielilor. La subvenţionarea producţiei, gospodăriile agricole în cazul că sporesc şeptelul vacilor de rasă de carne vor primi 20 000 ft pe cap de vacă. Gospodăriile care construiesc grajduri pentru vaci producătoare de carne, pînă la popularea acestora nu pot recurge la această subvenţie. Sistemul de subvenţii referitor la unităţile agricole cu condiţii nefavorabile nu s-a schimbat. Economia naţională contează şi pe mai departe pe producţia micilor producători şi a gospodărilor auxiliare. Conform acestei tendinţe, formele actuale de subvenţionare rămîn valabile şi pe viitor. Se vor acorda subvenţii în condiţii neschimbate pentru cultivarea de legume din sere şi pentru achiziţionarea unor maşini. Microfermele vor primi subvenţii şi pentru plantarea baciferelor, dacă pentru valorificarea producţiei vor lega contracte cel puţin pe o durată de trei ani. Decretul nou dă o înlesnire însemnată şi în cazul cînd se intensifică producţia agricolă a celui mai mic teren de plantaţie de la 1000 m2 la 500 m2. O astfel de suprafaţă este şi cea a grădinilor de lungă casă - în general. Tot noul decret face posibil ca în integrarea gospodăriilor şi micii producători să beneficieze de aceleaşi subvenţii ca marile gospodării agricole la plantarea baciferelor. Referitor la alte soiuri de plantaţii, sistemul de subvenţii a rămas neschimbat. Şi pe mai departe rămîne identic cu sistemul valabil pentru marile unităţi agricole. Pentru micii producători după vacile întreţinute se vor acorda subvenţii şi pe mai departe. Astfel după prima vacă 2500 ft, după a doua a treia etc. 6000 ft (pînă acum 5000 ft). Această subvenţie micii producători o pot primi în avans pe patru ani. I. Cefan Din cauza timpului nefavorabil, aproape toate lucrările agricole au fost executate nu numai in condiţii grele, ci fi întîrziate de viitor cumpărarea de noi maşini şi agregate agricole va necesita noi parametri ai dotării de stat T------------------------- ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA _________ ANUL XXXI, NR. 1. DUMINICA 4 IANUARIE 1981 8 PAGINI 1,20 FT * Şedinţa de lucru a Prezidiului Uniunii Ultima, deci cea de-a patra şedinţă din anul recent încheiat a Prezidiului Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria a fost convocată pe data de 18 decembrie. Pe agenda întrunirii plenare, au figurat două referate obişnuite la încheierea unui an calendaristic, şi anume: Darea de seamă asupra activităţii Uniunii, dezbaterea şi completarea acesteia şi Proiectul planului de activitate pe anul 1981. Ambele materiale au fost redactate şi distribuite în prealabil membrilor Prezidiului. Primul document redactat şi apoi completat verbal în cadrul şedinţei de către Petru Silaghi, secretar general al U.D.R.U. a cuprins cele mai de seamă evenimente politice, sociale şi culturale la care a participat intens, pe parcursul anului 1980, organul nostru de conducere obştească. Felul participării conform tradiţiilor înrădăcinate în practica anilor trecuţi - a fost foarte variat: acţiuni iniţiate şi organizate sub auspicii proprii, activităţi întreprinse în colaborare cu alte organizaţii, manifestaţii la care Uniunea a asistat şi pe care le-a susţinut moral ş.a.m.d. Lucru firesc, din toate aceste modalităţi de activitate accentul a rămas pe îndeletnicirile iniţiate şi realizate prin forţele proprii ale Uniunii. Ultimul capitol al dării de seamă a fost consacrat acelor sarcini principale, care au fost trasate de cel de-al V-lea Congres al Uniunii noastre, sarcini rămase la ordinea de zi, sarcini care vor trebui rezolvate pînă la următorul congres. Iată, foarte concis, lista acestora: - introducerea predării limbii române la grădiniţele din Pocei şi Lökösháza; - soluţionarea inspectoratului liceal; - înfiinţarea unor noi cluburi româneşti la Giula, Budapesta şi Debreţin; - organizarea unor anchete de presă şi zile ale săptămînalului nostru „Foaia noastră”; - insistare în scopul pornirii emisiunii în limba română în cadrul Televiziunii Maghiare; - sprijinirea continuă a muncii de şcolarizare în instituţiile româneşti de învăţămînt. Al doilea document - mai concret şi mai bine închegat - a fost prezentat şi completat verbal de către Gheorghe Martin, secretarul Uniunii. Proiectul planului de muncă pe anul viitor se prezintă a fi un bun îndrumător spre o activitate rodnică şi de folos naţionalităţii noastre. în proiect, pe lîngă domeniile de activitate politico-social-culturală cu vechi tradiţii, au căpătat loc şi cîteva iniţiative, puţine la număr, dar cu trăsături noi, prin realizarea cărora aspectul general al activităţii Uniunii noastre va putea primi un spectru şi mai bogat. în cadrul şedinţei prezidate de Vasile Marc, preşedintele Uniunii, s-a trecut apoi la dezbateri, la discutarea conţinutului şi formei celor două documente. Cei înscrişi la cuvînt ,printre care şi oaspeţii la şedinţă - Peter Fodor, reprezentant al Comitetului Central al P.M.S.U., Ferenc Stark, şef de secţie şi Ana Simon, referenţă principală la Secţia pentru naţionalităţi din Ministerul Culturii - au analizat unele aspecte ale acelor activităţi şi rezultate, care n-au căpătat loc nici în darea de seamă, nici în completările verbale. Tot aşa, au înaintat unele propuneri noi care pot ţine cont să fie introduse în planul de acţiuni pe anul viitor, în urma acestor dezbateri, Petru Silaghi s-a angajat să dea răspuns la toate problemele ivite, ca apoi să promită că toate sugestiile propuse vor fi introduse în documentele ce vor fi prezentate în faţa şedinţei Consiliului general care se va întruni în prima lună a anului nou. Moment de virtej bănăţenesc (Fotoreportaj in pag. a ya)