Foaia noastră, 1981 (Anul 31, nr. 1-52)

1981-01-04 / nr. 1

­­m Dezvoltarea sistemului de reglare în agricultură Lucrările de elaborare a siste­mului de reglare referitor la al VI-lea plan cincinal - la fel ca şi în celelalte ramuri ale econo­miei naţionale - au început încă în anii trecuţi. După o pregătire temeinică î ncepînd de la 1 ianuarie 1980 a intrat în vigoare noi norma­le financiare şi ale preţurilor, de­ baza experienţelor acestui an­conomic - pe lingă respectarea neschimbată a principiilor de ba­ză - s-a văzut necesară corecta­­rea şi completarea unor elemen­te ale normativelor in vigoare. Modificarea a fost actualizată de ridicarea preţurilor surselor de energie, a diferitelor materii prime şi a mijloacelor de pro­ducţie, de directivele politico-e­­conomice valabile pentru urmă­torul cincinal şi, în sfîrşit, de di­vergenţele ivite în cifrele plani­ficate în prealabil de diferite e­­lemente ale normativelor. Sistemul de reglare din agri­cultură transmite efectele stimu­­latoare producătorilor, în primul rind prin modificarea preţurilor. Preţurile de achiziţie au fost sta­­bilite şi publicate deja în sep­­embrie anul curent. Dar sunt cu­noscute atât preţurile materiilor prime, cî­t şi ale mijloacelor de producţie (industriale şi agrico­le). In cazul subvenţiilor acordate de stat, cele asigurate pentru plantaţii noi au rămas neschim­bate. Tot neschimbat a rămas şi sistemul subvenţiilor în cazul in­vestiţiilor de maşini agricole. Dar la cumpărarea tractoarelor mărimea subvenţiei a scăzut de la 20 la 15%. Sistemul subvenţiilor pentru costiţiile din domeniul con­­trucţiilor s-a modificat esenţial, in viitor nu se pot subvenţiona numai construcţiile necesare pen­tru întreţinerea vacilor producă­toare de lapte şi pentru întreţi­nerea porcilor. Este interesant că nu la aceste construcţii subvenţii­­e devin disponibile numai după terminarea investiţiilor. Aceste m­ăsuri sînt menite să stimuleze şi să accelereze finisarea mai ra­pidă a acestor construcţii. Putem presupune că în urma noului sis­tem de subvenţii vor sta in prim­­plan soluţiile de construcţii mai pftine, pentru că uzinele agrico­le trebuie să „avanseze” subven­ţiile de stat din fonduri proprii, sau din credite. Prin urmare, pe lingă un ritm accelerat de investiţii, va urma perioada construcţiilor tipizate care - probabil - vor schimba definitiv „moda” de construcţii, în general prea costisitoare ai a­­nilor trecuţi. în viitor, planurile de investi­ţii netipizate (individuale) vor fi acceptate ru­mai atunci, dacă cheltuielile vor fi mai mici de­­cît în cazul construcţiilor tipiza­te. Accelerarea investiţiilor este şi interesul producătorilor. Depin­de mult şi de măsura în care u­­zinele vor putea coordona solu­ţiile arhitecturale şi mecanice cu necesităţile animalelor - în a­­cest domeniu există alte posibi­lităţi de reducere a cheltuielilor. La subvenţionarea producţiei, gospodăriile agricole în cazul că sporesc şeptelul vacilor de rasă de carne vor primi 20 000 ft pe cap de vacă. Gospodăriile care construiesc grajduri pentru vaci producătoare de carne, pînă la popularea acestora nu pot recur­ge la această subvenţie. Siste­mul de subvenţii referitor la u­­nităţile agricole cu condiţii ne­­favorab­ile nu s-a schimbat. Economia naţională contează şi pe mai departe pe producţia micilor producători şi a gospo­­dărilor auxiliare. Conform a­­cestei tendinţe, formele actuale de subvenţionare rămîn valabile şi pe viitor. Se vor acorda sub­venţii în condiţii neschimbate pentru cultivarea de legume din sere şi pentru achiziţionarea u­­nor maşini. Microfermele vor primi sub­venţii şi pentru plantarea baci­­ferelor, dacă pentru valorificarea producţiei vor lega contracte cel puţin pe o durată de trei ani. Decretul nou dă o înlesnire însemnată şi în cazul cînd se in­tensifică producţia agricolă a ce­lui mai mic teren de plantaţie de la 1000 m2 la 500 m2. O ast­fel de suprafaţă este şi cea a grădinilor de lungă casă - în ge­neral. Tot noul decret face po­sibil ca în integrarea gospodării­lor şi micii producători să bene­ficieze de aceleaşi subvenţii ca marile gospodării agricole­­ la plantarea baciferelor. Referitor la alte soiuri de plantaţii, siste­mul de subvenţii a rămas nes­chimbat. Şi pe mai departe ră­­mîne identic cu sistemul valabil pentru marile unităţi agricole. Pentru micii producători du­pă vacile întreţinute se vor acor­da subvenţii şi pe mai departe. Astfel după prima vacă 2500 ft, după a doua a treia etc. 6000 ft (pînă acum 5000 ft). Această subvenţie micii producători o pot primi în avans pe patru ani. I. Cefan Din cauza timpului nefavorabil, aproape toate lucrările agricole au fost executate nu numai in condiţii grele, ci fi întîrziate de viitor cumpărarea de noi maşini şi agregate agricole va necesita noi parametri ai dotării de stat T-------------------------­ ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA _________ ANUL XXXI, NR. 1. DUMINICA 4 IANUARIE 1981 8 PAGINI 1,20 FT * Şedinţa de lucru a Prezidiului Uniunii Ultima, deci cea de-a patra şedinţă din anul recent încheiat a Prezidiului Uniunii Democra­tice a Românilor din Ungaria a fost convocată pe data de 18 de­cembrie. Pe agenda întrunirii plenare, au figurat două referate obişnuite la încheierea unui an calendaristic, şi anume: Darea de seamă asupra activităţii Uni­unii, dezbaterea şi completarea acesteia şi Proiectul planului de activitate pe anul 1981. Ambele materiale au fost redactate şi dis­tribuite în prealabil membrilor Prezidiului. Primul document redactat şi apoi completat verbal în cadrul şedinţei de către Petru Silaghi, secretar general al U.D.R.U. a cuprins cele mai de seamă eve­nimente politice, sociale şi cul­turale la care a participat in­tens, pe parcursul anului 1980, organul nostru de conducere ob­ştească. Felul participării­­ con­form tradiţiilor înrădăcinate în practica anilor trecuţi - a fost foarte variat: acţiuni iniţiate şi organizate sub auspicii proprii, activităţi întreprinse în colabo­rare cu alte organizaţii, mani­festaţii la care Uniunea a asistat şi pe care le-a susţinut moral ş.a.m.d. Lucru firesc, din toate aceste modalităţi de activitate accentul a rămas pe îndeletnici­rile iniţiate şi realizate prin for­ţele proprii ale Uniunii. Ultimul capitol al dării de seamă a fost consacrat acelor sarcini principale, care au fost trasate de cel de-al V-lea Con­gres al Uniunii noastre, sarcini rămase la ordinea de zi, sarcini care vor trebui rezolvate pînă la următorul congres. Iată, foarte concis, lista acestora: - introducerea predării limbii române la grădiniţele din Pocei şi Lökösháza; - soluţionarea inspectoratului liceal; - înfiinţarea unor noi cluburi româneşti la Giula, Budapesta şi Debreţin; - organizarea unor anchete de presă şi zile ale săptămînalului nostru „Foaia noastră”; - insistare în scopul pornirii emisiunii în limba română în ca­drul Televiziunii Maghiare; - sprijinirea continuă a mun­cii de şcolarizare în instituţiile româneşti de învăţămînt. Al doilea document - mai concret şi mai bine închegat - a fost prezentat şi completat verbal de către Gheorghe Martin, se­cretarul Uniunii. Proiectul planu­lui de muncă pe anul viitor se prezintă a fi un bun îndrumător spre o activitate rodnică şi de folos naţionalităţii noastre. în proiect, pe lîngă domeniile de ac­tivitate politico-social-culturală cu vechi tradiţii, au căpătat loc şi cîteva iniţiative, puţine la nu­măr, dar cu trăsături noi, prin realizarea cărora aspectul gene­ral al activităţii Uniunii noastre va putea primi un spectru şi mai bogat. în cadrul şedinţei prezidate de Vasile Marc, preşedintele Uni­unii, s-a trecut apoi la dezbateri, la discutarea conţinutului şi for­mei celor două documente. Cei înscrişi la cuvînt ,printre care şi oaspeţii la şedinţă - Peter Fo­dor, reprezentant al Comitetului Central al P.M.S.U., Ferenc Stark, şef de secţie şi Ana Simon, referenţă principală la Secţia pentru naţionalităţi din Ministe­rul Culturii - au analizat unele aspecte ale acelor activităţi şi rezultate, care n-au căpătat loc nici în darea de seamă, nici în completările verbale. Tot aşa, au înaintat unele propuneri noi care pot ţine cont să fie introduse în planul de acţiuni pe anul viitor, în urma acestor dezbateri, Petru Silaghi s-a angajat să dea răspuns la toate problemele ivite, ca apoi să promită că toate sugestiile propuse vor fi introduse în docu­mentele ce vor fi prezentate în faţa şedinţei Consiliului general care se va întruni în prima lună a anului nou. Moment de virtej bănăţenesc (Fotoreportaj in pag. a ya)

Next