Foaia noastră, 1982 (Anul 32, nr. 1-53)
1982-01-01 / nr. 1
T---------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA *____________A ANUL XXXII, NR. 1. VINERI 1 IANUARIE 1982 8 PAGINI 1,40 FT Sprijinirea culturii naţionalităţilor este un interes reciproc Timp de două zile, între 15 şi 16 decembrie a.c., la Casa de odihnă din Gârdony a F.P.P. a avut loc o consfătuire pe ţară a comisiilor de naţionalitate, organizată de Secretariatul F.P.P., Oficiul pentru sfaturi al Consiliului de Miniştri, Ministerul Culturii şi uniunile democratice ale naţionalităţilor din patria noastră. La ordinea de zi, fireşte, au figurat probleme legate de viaţa naţionalităţilor din patria noastră, s-a examinat şi dezbătut politica faţă de naţionalităţi din ţara noastră şi, totodată, s-a procedat la un schimb de experienţe şi păreri cu privire la activitatea, funcţionarea comisiilor judeţene pentru naţionalităţi. La consfătuire au participat Maria Hanga, adjunct al ministrului culturii, Peter Fodor, reprezentant al Secţiei ştiinţifice şi culturale din cadrul C.C. al P.M.S.U., Ferenc Stark, şeful secţiei pentru naţionalităţi din Ministerul Culturii, secretarii generali ai uniunilor de naţionalitate, printre care şi Petru Silaghi, secretar general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, reprezentanţii comitetelor judeţene ale F.P.P. precum şi preşedinţii şi secretarii emisiilor judeţene pentru naţionalităţi. Consfătuirea pe ţară a fost deschisă de Zsuzsa Szentistvanyi, secretara Consiliului Naţional al Frontului Popular Patriotic, care a relevat: Scopul intîlnirii noastre este să dezbatem acele experienţe şi propuneri constructive care, in viitor, pot face şi mai rodnică activitatea comisilor pentru naţionalităţi şi prin aceasta pot contribui la traducerea în practică a politicii faţă de naţionalităţi a partidului nostru, la consolidarea continuă a unităţii naţionale socialiste, în continuare a accentuat că, în urma rezoluţiei din ianuarie 1978 a Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar s-a intensificat activitatea organelor de partid, de stat şi a celor obşteşti, muncă desfăşurată în rîndurile populaţiei de naţionalitate. Aceasta s-a afirmat, dealtfel, şi la cel de-al Vll-lea Congres al Frontului Popular Patriotic. Din rîndurile populaţiei de naţionalitate cer şi capătă posibilitate de a activa tot mai mulţi în executarea treburilor noastre comune. Totodată sunt prezenţi, în raport direct cu numărul lor, în cele mai diferite organe de stat şi obşteşti atît în sfaturile locale, cît şi în cel mai înalt for legislativ. Prin faptul că naţionalităţile contribuie la adîncirea internaţionalistă a prieteniei dintre popoare, a arătat vorbitoarea, îndeplinesc rolul de punte şi tocmai pentru aceasta sprijinirea culturii naţionalităţilor este un interes reciproc. în introducerea dezbaterilor a luat cuvîntul şi Ferenc Startk, care a accentuat că trebuie să se renunţe la limitarea numai la sectorul culturalizării a muncii desfăşurate în domeniul naţionalităţilor, fără însă a nega rolul hotăritor al învăţâmîntului şi culturalizării în mase. Vorbind despre rolul şi responsabilitatea comisiilor judeţene pentru naţionalităţi a aratăt că acestea trebuie să cuprindă toate domeniile de traducere în viaţa de toate zilele a politicii faţă de naţionalităţi. Apoi au urmat dezbateri foarte seriase, în alocuţiunile lor cei înscrişi la cuvint - pe lingă prezentarea situaţiei generale a naţionalităţii din judeţul respectiv - au ridicat şi unele probleme de statut, de funcţionare. Astfel, de exemplu, s-a relevat că e indiferent faptul dacă comisia judeţeană pentru naţionalităţi funcţionează în cadrul sfatului judeţean respectiv, sau in cadrul frontului popular, important este conţinutul şi utilitatea muncii acestor comisii, însăşi faptul cum pot ele reprezenta mai eficace interesele populaţiei de naţionalitate, cum pot mobiliza pentru realizarea sarcinilor noastre comune. Tot în această ordine de idei s-a ridicat şi problemele planului de muncă şi a componenţei acestor comisii. S-a accentuat utilitatea relaţiilor strînse dintre uniunile de naţionalitate şi comisia pentru naţionalităţi din judeţul respectiv. Din întreaga atmosferă, din conţinutul şi atitudinea acestei consfătuiri pe ţară a reieşit, şi aceasta o putem constata cu deplină satisfacţie, că atît conducătorii comisiilor pentru naţionalităţi, cît şi reprezentanţii organelor de partid şi de stat vor milita şi în viitor la locul de muncă în localitatea respectivă, în viaţa socială — să contribuie, în mai multe limbi, dar cu aceiaşi voinţă, la întărirea unităţii naţionale. -Kozma- Ciţiva dintre reprezentanţii judeţului Bichiş Debreţin Deschiderea oficială a consulatului român După ce, cu cîteva luni în urmă, la Debreţin şi-a început activitatea serviciul şi corpul consular român, în zilele trecute a avut loc şi deschiderea oficială a consulatului general al R.S. România. Cu prilejul actului festiv din 22 decembrie 1981, Victor Bolojan, ambasadorul R.S. România la Budapesta, a oferit o recepţie în holul hotelului „Arany Bika”. La recepţie, alături de reprezentanţi ai forurilor de conducere centrală şi locală, au fost de faţă şi oaspeţi veniţi din R.S. România, în rîndul lor cu Vasile Şandru, director în Ministerul Afacerilor Externe, în faţa oficialităţilor prezente la deschidere, printre care s-a găsit, condusă de Petru Silaghi, secretar general al U.D.R.U., şi o delegaţie a naţionalităţii noastre. Victor Bolojan a rostit o alocuţiune de inaugurare, după care a urmat la cuvint dr. Istvăn Acs, preşedintele sfatului orăşănesc al reşedinţei judeţene. Tot cu acest prilej, în tovărăşia consulului general Ioan Bochiş, ambasadrul român a depus o coroană de flori la monumentul eroilor români. % %am lăsat în urmă din C /L nou un an calendaristic. Noi considerăm că anul care a trecut deja, a fost un an bogat în înfăptuiri şi realizări, el aducindu-ne multe satisfacţii şi chiar bucurii în diferitele domenii ale vieţii. Am fi însă nedrepţi dacă am privi lucrurile numai prin prisma satisfacţiilor şi n-am sesiza şi acele domenii problematice şi unele greutăţi care sau ivit pe parcursul îndeplinirii planului prevăzut. Drumul parcurs n-a fost deci fără obstacole. Harnicul nostru popor muncitor însă a lucrat conştient şi sîrguincios pentru transpunere din practică şi executarea cu succes a sarcinilor prevăzute.FAhidr şi in ciuda unor neaşteptate greutăţi ivite în ultima vreme in viaţa politică şi economică internaţională, prin efortul comun al întregului popor - între ei aflîndu-se şi oamenii muncii români - am reuşit să întărim rezultatele obţinute pină acum, să îmbogăţim viaţa cu noi realizări, să continuăm cu succes edificarea socialismului în ţara noastră, asigurînd o stabilitate şi chiar o ridicare mai modestă a bunăstării şi a nivelului de trai a tuturor celor ce muncesc. Rezultatele s-au obţinut prin munca devotată a tuturor locuitorilor ţării, prin angajamentul izvorît din încrederea în politica consecventă şi neabătută de la principiile marxisteleniniste a partidului nostru şi a sprijinului acordat sarcinilor trasate de statul nostru socialist. Fără ca să ne angajăm acum la o temeinică analiză a desfăşurării vieţii noastre, totuşi putem pronunţa că am încheiat un an rodnic cu rezultate valoroase, în multe domenii de muncă fiind conştienţi şi de acele sarcini care-şi aşteaptă rezolvarea în acest nou an. Srintr-o participare acrestivă în viaţa publică şi obştească, şi Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria s-a angajat la o muncă de susţinere a politicii juste a partidului şi la acordarea sprijinului total procesului de edificare a societăţii socialiste. Prin mobilizarea cetăţenilor de naţionalitate română la îndeplinirea sarcinilor in mod cit mai exemplar, am slujit şi noi realizarea acelor prevederi în urma cărora şi viaţa noastră devine tot mai luminoasă, bogată şi fericită. In această muncă, in realizarea politicii faţă de naţionalităţi, am fost şi suntem ajutaţi de sute de activişti, de tovarăşi şi prieteni aleşi în organele de conducere ale Uniunii. Pe baza exigenţelor şi a necesităţilor prezentate de pătura noastră socială, căutăm să satisfacem nevoile solicitate atît în domeniul social, cît şi cel cultural-educativ, asigurînd pe deplin posibilităţile şi condiţiile necesare exercitării drepturilor egale in viaţa de toate zilele, a însuşirii, folosirii şi practicării limbii materne şi a culturii tradiţionale. Pentru desfăşurarea tuturor preocupărilor noastre mişcarea politică de masă, Frontul Popular Patriotic oferă un cadru potrivit trăirii cu cetăţeni egali, conştienţi de drepturi şi de datorii. In cadrul acestei mişcări populare activăm deci şi noi, cei aparţinători naţionalităţii române, pentru întărirea unităţii naţionale şi socialiste a întregii noastre naţiuni. Szornind de la înfăptui- Ls rea năzuinţelor, suntem convinşi că noul an ne va aduce tot mai multe satisfacţii în realizarea dorinţelor comune, şi prin aceasta vom trece cu paşi şi mai siguri spre propăşirea vieţii tot mai fericite în patria noastră. -ps JId ÎJietpjit dt an n&iL