Foaia noastră, 1982 (Anul 32, nr. 1-53)

1982-01-01 / nr. 1

T---------------^ * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA *____________A ANUL XXXII, NR. 1. VINERI 1 IANUARIE 1982 8 PAGINI 1,40 FT Sprijinirea culturii naţionalităţilor este un interes reciproc Timp de două zile, între 15 şi 16 decembrie a.c., la Casa de odihnă din Gârdony a F.P.P. a avut loc o consfătuire pe ţară a comis­iilor de naţionalitate, or­ganizată de Secretariatul F.P.P., Oficiul pentru sfaturi al Consi­liului de Miniştri, Ministerul Culturii şi uniunile democratice ale naţionalităţilor din patria noastră. La ordinea de zi, fireşte, au figurat probleme legate de via­ţa naţionalităţilor din patria noastră, s-a examinat şi dezbă­tut politica faţă de naţionali­tăţi din ţara noastră şi, totodată, s-a procedat la un schimb de ex­perienţe şi păreri cu privire la activitatea, funcţionarea comisii­lor judeţene pentru naţionalităţi. La consfătuire au participat Maria Hanga, adjunct al minis­trului culturii, Peter Fodor, re­prezentant al Secţiei ştiinţifice şi culturale din cadrul C.C. al P.M.S.U., Ferenc Stark, şeful secţiei pentru naţionalităţi din Ministerul Culturii, secretarii ge­nerali ai uniunilor de naţionali­tate, printre care şi Petru Silag­­hi, secretar general al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria, reprezentanţii comite­telor judeţene ale F.P.P. pre­cum şi preşedinţii şi secretarii emisiilor judeţene pentru na­ţionalităţi. Consfătuirea pe ţară a fost deschisă de Zsuzsa Szentistvanyi, secretara Consiliului Naţional al Frontului Popular Patriotic, ca­re a relevat: Scopul intîlnirii noastre este să dezbatem acele experienţe şi propuneri construc­tive care, in viitor, pot face şi mai rodnică activitatea comisi­­lor pentru naţionalităţi şi prin aceasta pot contribui la tradu­cerea în practică a­ politicii faţă de naţionalităţi a partidului nos­tru, la consolidarea continuă a unităţii naţionale socialiste, în continuare a accentuat că, în ur­ma rezoluţiei din ianuarie 1978 a Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar s-a intensificat activita­tea organelor de partid, de stat şi a celor obşteşti, muncă des­făşurată în rîndurile populaţiei de naţionalitate. Aceasta s-a afirmat, dealtfel, şi la cel de-al Vll-lea Congres al Frontului Po­pular Patriotic. Din rîndurile po­pulaţiei de naţionalitate cer şi capătă posibilitate de a activa tot mai mulţi în executarea tre­burilor noastre comune. Tot­odată sunt prezenţi, în raport di­rect cu numărul lor, în cele mai diferite organe de stat şi obş­teşti atît în sfaturile locale, cît şi în cel mai înalt for legisla­tiv.­­ Prin faptul că naţionalităţile contribuie la adîncirea interna­ţionalist­ă a prieteniei dintre po­poare, a arătat vorbitoarea, în­deplinesc rolul de punte şi toc­mai pentru aceasta sprijinirea culturii naţionalităţilor este un interes reciproc. în introducerea dezbaterilor a luat cuvîntul şi Ferenc Startk, care a accentuat că trebuie să se renunţe la limitarea numai la sectorul culturalizării a mun­cii desfăşurate în domeniul na­ţionalităţilor, fără însă a nega rolul hotăritor al învăţâmîntului şi culturalizării în mase. Vor­bind despre rolul şi responsabi­litatea comisiilor judeţene pentru naţionalităţi a aratăt că aces­tea trebuie să cuprindă toate domeniile de traducere în viaţa de toate zilele a politicii faţă de naţionalităţi. Apoi au urmat dezbateri foar­te seriase, în alocuţiunile lor cei înscrişi la cuvint - pe lingă prezenta­rea situaţiei generale a naţiona­lităţii din judeţul respectiv - au ridicat şi unele probleme de statut, de funcţionare. Astfel, de exemplu, s-a relevat că e in­diferent faptul dacă comisia ju­deţeană pentru naţionalităţi funcţionează în cadrul sfatului judeţean respectiv, sau in cadrul frontului popular, important es­te conţinutul şi utilitatea muncii acestor comisii, însăşi faptul cum pot ele reprezenta mai eficace interesele populaţiei de naţiona­litate, cum pot mobiliza pentru realizarea sarcinilor noastre co­mune. Tot în această ordine de idei s-a ridicat şi problemele planului de muncă şi a compo­nenţei acestor comisii. S-a ac­centuat utilitatea relaţiilor strîn­­se dintre uniunile de naţionali­tate şi comisia pentru naţionali­tăţi din judeţul respectiv. Din întreaga atmosferă, din conţinutul şi atitudinea acestei consfătuiri pe ţară a reieşit, şi aceasta o putem constata cu dep­lină satisfacţie, că atît conducă­torii comisiilor pentru naţionali­tăţi, cît şi reprezentanţii orga­nelor de partid şi de stat vor milita şi în viitor la locul de muncă în localitatea respectivă, în viaţa socială — să contribuie, în mai multe limbi, dar cu aceiaşi voinţă, la­ întărirea uni­tăţii naţionale. -Kozma- Ciţiva dintre reprezentanţii judeţului Bichiş Debreţin Deschiderea oficială a consulatului român După ce, cu cîteva luni în urmă, la Debreţin şi-a început activitatea serviciul şi corpul consular român, în zilele trecute a avut loc şi deschiderea ofi­cială a consulatului general al R.S. România. Cu prilejul ac­tului festiv din 22 decembrie 1981, Victor Bolojan, ambasa­dorul R.S. România la Buda­pesta, a oferit o recepţie în ho­lul hotelului „Arany Bika”. La recepţie, alături de reprezentan­ţi ai forurilor de conducere cen­trală şi locală, au fost de faţă şi oaspeţi veniţi din R.S. Româ­nia, în rîndul lor cu Vasile Şandru, director în Ministerul Afacerilor Externe, în faţa oficialităţilor prezente la deschidere,­­ printre care s-a găsit, condusă de Petru Silaghi, secretar general al U.D.R.U., şi o delegaţie a naţionalităţii noas­tre.­­ Victor Bolojan a rostit o alocuţiune de inaugurare, după care a urmat la cuvint dr. Ist­­văn Acs, preşedintele sfatului orăşănesc al reşedinţei judeţene. Tot cu acest prilej, în tovără­şia consulului general Ioan Boc­­hiş, ambasadrul român a depus o coroană de flori la monumen­tul eroilor români. % %am lăsat în urmă din C /L nou un an calenda­ristic. Noi conside­răm că anul care a trecut de­ja, a fost un an bogat în în­făptuiri şi realizări, el adu­­cindu-ne multe satisfacţii şi chiar bucurii în diferitele domenii ale vieţii. Am fi în­să nedrepţi dacă am privi lucrurile numai prin prisma satisfacţiilor şi n-am sesiza şi acele domenii problemati­ce şi unele greutăţi care s­­au ivit pe parcursul îndepli­nirii planului prevăzut. Dru­mul parcurs n-a fost deci fă­ră obstacole. Harnicul nostru popor muncitor însă a lucrat conştient şi sîrguincios pentru transpunere d­in practică şi executarea cu succes a sarci­nilor prevăzute.­­FAhidr şi in ciuda unor­­ neaşteptate greutăţi ivite în ultima vre­me in viaţa politică şi eco­nomică internaţională, prin efortul comun al întregului popor - între ei aflîndu-se şi oamenii muncii români - am reuşit să întărim rezultatele obţinute pină acum, să îm­bogăţim viaţa cu noi reali­zări, să continuăm cu succes edificarea socialismului în ţara noastră, asigurînd o sta­bilitate şi chiar o ridicare mai modestă a bunăstării şi a nivelului de trai a tuturor celor ce muncesc. Rezultatele s-au obţinut prin munca de­votată a tuturor locuitorilor ţării, prin angajamentul iz­­vorît din încrederea în poli­tica consecventă şi neabătută de la principiile marxiste­­leniniste a partidului nostru şi a sprijinului acordat sarci­nilor trasate de statul nostru socialist. Fără ca să ne anga­jăm acum la o temeinică a­­naliză a desfăşurării vieţii noastre, totuşi putem pro­nunţa că am încheiat un an rodnic cu rezultate valoroase, în multe domenii de muncă fiind conştienţi şi de acele sarcini care-şi aşteaptă rezol­varea în acest nou an. S­­rintr-o participare ac­r­es­tivă în viaţa publi­că şi obştească, şi Uniunea Democratică a Ro­mânilor din Ungaria s-a an­gajat la o muncă de susţine­re a politicii juste a partidu­lui şi la acordarea sprijinului total procesului de edificare a societăţii socialiste. Prin mobilizarea cetăţenilor de na­ţionalitate română la înde­plinirea sarcinilor in mod cit mai exemplar, am slujit şi noi realizarea acelor preve­deri în urma cărora şi viaţa noastră devine tot mai lu­minoasă, bogată şi fericită. In această muncă, in reali­zarea politicii faţă de naţio­nalităţi, am fost şi suntem­ ajutaţi de sute de activişti, de tovarăşi şi prieteni aleşi în organele de conducere ale Uniunii. Pe baza exigenţelor şi a necesităţilor prezentate de pătura noastră socială, cău­tăm să satisfacem nevoile so­licitate atît în domeniul so­cial, cît şi cel cultural-educa­­tiv, asigurînd pe deplin posi­bilităţile şi condiţiile necesare exercitării drepturilor egale in viaţa de toate zilele, a însuşirii, folosirii şi practică­rii limbii materne şi a cul­turii tradiţionale. Pentru des­făşurarea tuturor preocupări­lor noastre mişcarea politică de masă, Frontul Popular Patriotic oferă un cadru po­trivit trăirii cu cetăţeni egali, conştienţi de drepturi şi de datorii. In cadrul acestei miş­cări populare activăm deci şi noi, cei aparţinători naţiona­lităţii române, pentru întări­rea unităţii naţionale şi so­cialiste a întregii noastre na­ţiuni. Sz­ornind de la înfăptui- Ls rea năzuinţelor, sun­tem­ convinşi că noul an ne va aduce tot mai mul­te satisfacţii în realizarea dorinţelor comune, şi prin aceasta vom trece cu paşi şi mai siguri spre propăşirea vieţii tot mai fericite în pa­tria noastră. -ps­­ JId­ ÎJietpjit dt an n&iL

Next