Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)
1985-01-04 / nr. 1
VINERI 4 IANUARIE 1985 Vizita delegaţiei de tineret din Arad în judeţul Bichiş Cu cinci ani în urmă s-au legat relaţii de colaborare între organizaţiile de tineret ale judeţelor Arad şi Bichiş cu scopul de a schimba experienţele pozitive din domeniul muncii tineretului. Reprezentanţii tinerilor din judeţul Arad şi ai uteciştilor din judeţul Bichiş se întîlnesc de două ori pe an. La data de 16 decembriele 1984, o delegaţie U.T.C. din judeţul Arad a făcut o vizită de trei zilei în Bichiş. Delegaţia a fost condusă de Paulina Haţegan, secretara Comitetului judeţean U.T.C. din Arad, din delegaţie făcînd parte Teofil Gavaziuc, secretar al organizaţiei U.T.C. de la întreprinderea „Strungul” din Arad şi Radu Zahariade, secretar al organizaţiei de tineret din comuna Săvîrşin. Delegaţia a fost primită de Istvăn Pataki, primsecretar al Comitetului judeţean U.T.C. şi de Matild Lovăsz, secretara Comitetului judeţean al P.M.S.U. După sosirea oaspeţilor, István Pataki a accentuat că întîlnirile delegaţiilor contribuie la întărirea prieteniei poporului român şi maghiar la apropierea judeţelor vecine (Arad şi Bichiş) şi a organizaţiilor de bază ale tineretului din ţările vecine. „ Sarcinile noastre sunt comune, a constatat prim-secretarul Comitetului judeţean al U.T.C. - deoarece trebuie să educăm o nouă generaţie care va depune toate eforturile, şi-şi va uni forţele fizice şi spirituale, pentru a „Zidi cetatea viitorului” in care va răsuna glasul triumfal al păcii, al fericirii, al sentimentului uman. Istvan Pataki a vorbit despre necesitatea intensităţii şi ridicării nivelului cantitativ şi mai ales calitativ al muncii, ca o sarcină-cheie din activitatea organizaţiei. La rîndul ei, Matild Lovasz a făcut o scurtă apreciere a vieţii economico-sociale din judeţ. După-masă, delegaţia însoţită de Sándor Bakos, secretar al Comitetului orăşean al U.T.C. din Giula, a vizitat Combinatul de prelucrare a cărnii din oraş. Responsabilul pentru producţie Mihai Avrămuţ - conducînd membrii delegaţiei prin combinatul modern, în care maşina este „atotfăcătoarea” tuturor produselor, ale căror gust înseamnă o adevărată senzaţie gastronomică şi pentru consumatorii de peste hotare - a făcut un mic istoric al acestei renumite fabrici, în oraşul Giula, numit de turişti şi „oraşul florilor” tinerii din România au aflat că muncitorii de la KÖVIZIG (Direcţiunea apelor) stau într-o permanentă luptă cu ape Crişurilor. „Clubul emerit” din această întreprindere este bine cunoscut şi de tinerii din judeţul Arad. A doua zi, membrii delegaţiei au călătorit la Szarvas. Valorile materiale şi spirituale din Muzeul „Tessedik” sînt mărturii ale eforturilor de-a lungul secolelor depuse de oamenii acestor locuri. Cu mii de ani în urmă pe pămînturile pustii inundate de ape, cîte un dîmb privea, ca un ochi de viaţă, şi omul însufleţit de această privire, „cu sudoarea feţei sale” şi-a asigurat adăpost, a născocit primele unelte, şi-a continuat veşnica sa luptă cu natura. Azi în oraşul Szarvas sînt mai multe institute superioare. La Institutul de educatoare se folosesc metode şi procedee deosebite în învăţămînt. Se fac cercetări în ceea ce priveşte educaţia copilaşilor de grădiniţă şi a celor din clasele întîi într-un edificiu, cu aceleaşi metode. în Institutul de cercetări piscicole specialiştii fac serioase cercetări cunoscute şi peste hotare. Tot în acest oraş cu un an în urmă s-a dat în folosinţă o nouă şcoală, unde în laboratoare, ateliere şi cabinete de specialitate cadrele didactice şi elevii au posibilităţi de a desfăşura o activitate rodnică şi multilaterală. Delegaţia a petrecut o zi întreagă la Szarvas, în oraşul cu monumente istorice, în care parcul dendrologic, în haine de toamnă, predispune la meditare. La 11 decembrie delegaţia de tineret din România a fost primită în comuna Chitighaz de György Toth, secretar de partid şi de Szilveszter Brandt, directorul Şcolii profesionale de agricultură. Muzeul şi frumoasa expoziţie de maşini le-a făcut o impresie plăcută vizitatorilor. Fostul castel al grofului Almássy, fiind azi un lăcaş de cultură aşezat într-un pitoresc mediu al comunei, a devenit un simbol al vieţii noi. Această şcoală este bine aprovizionată cu materiale didactice, audio-vizuale, care servesc îmbunătăţirea muncii instructiv-educative. Casa-muzeu din Chitighaz a constituit pentru oaspeţi oglinda timpurilor vechi, ca o frescă din trecut a mediului de trai a ţăranului român de pe aceste meleaguri. Ţesăturile, uneltele casnice văzute aici dovedesc forţa creativă, priceperea manuală, fantezia omului simplu. Uteciştii din judeţul vecin au mai fost să vadă şi Tabăra de pionieri din Szanazug. Vizita delegaţiei de tineret din judeţul Arad s-a încheiat în seara de 12 decembrie. Următoarea întîlnire a delegaţiilor din judeţele prietene va avea loc în primăvara anului 1985, cînd delegaţia de tineret din judeţul Bichiş va călători în judeţul vecin Arad. M. Gurzău Delegaţia uteciştilor arădeni la Şcoala profesională din Chitighaz Cercurile bihorene de istorie locală din raza de activitate a oraşului Berettyóújfalu organizează in mod tradiţional întreceri pe tema cunoaşterii plaiurilor bihorene. în cadrul acestor întreceri, în săptămînile trecute s-a iniţiat o nouă fază a acestei întreceri cu titlul de „Prietenul nostru - muzeul”, a cărei finală s-a ţinut la Biharkeresztes. Echipele întrunite - şi fireşte pionierii participanţi - au dovedit că îşi cunosc meleagurile natale. Echipa pionierilor din Bakonyszeg a cucerit primul loc, pe locul al doilea clasîndu-se echipa Şcolii generale nr. 1 din Berettyóújfalu, pe locul al treilea calificîndu-se reprezentanţii pionierilor din Apateu, în clişeu, echipa pionierilor din Apateu. Concurs pe tema „Meleagurile bihorene” Omul — la Sofocle Exista multe lucruri minunate pe lume. ORIZONTAL: 1. Continuarea citatului. 10. Mieluţa. 11. Pom fără coroană! 12. Mijloc de transport subteran. 13. Ţară în Orientul apropiat. 15. Fii - fără început! 16. Un locuitor din Transilvania antică. 18. Negaţie. 19. Zero. 21. Trei - roman. 22. Cu invers! 23. Formaţiune social-politică superioară. 26. Instrument muzical. 27. Fire de . . . (Coşbuc). 28. Aşa începe maturitatea! 29. Unitate de timp. 30. Oxid de calciu, se foloseşte la construcţii. 31. O jumătate de rată! 33. S.A. 34. O parte din rai! 36. Notă muzicală. 38. Conformitate cu normele morale. 42. Sfirșitul citatului. VERTICAL: 2. Locuitor din Statele Unite. 3. Rînduială confesională. 4. Persoană din regiunile arctice. 5. Sunetele identice din Milano. 6. Nemilos. 7. Italia și Austria - pe autovehicule. 8. Masă de vapori în atmosferă. 9. Concepţie optimistă despre om, mişcare culturală europeană din epoca Renaşterii. 12. Partea a treia a citatului. 13. Nouăzeci şi nouă - roman. 14. Partea a doua a citatului. 17. Fluviu siberian. 20. ... apelor - nivelul unei ape curgătoare. 21. Doi - roman. 24. îmi sfîrşesc viaţa. 25. Sunetele identice din notar. 30. Băgă. 32. Lac în U.R.S.S. 33. Plantă medicinală. 34. Exclamaţie la telefon. 35. Nouă sute nouăzeci şi opt roman. 37. Conjuncţie latină (ET). 38. O jumătate de melc! 39. Numai pe jumătate plat! 40. Persoana a doua. 41. însumi. REZOLVAREA rebusului din numărele trecute ale „Foii noastre”: DARNICII NU DATORESC NIMIC NIMĂNUI. „Colindă, colindă, / bagă iapa-n tindă, / Şi-i dă fin să roadă, / şi-o trage de coadă!” Probul de siboicL - Adevărata prietenie nu are capăt, dar are margini. * - Diferenţa dintre cîine şi lup e aceea că au păreri diferite despre oi. * - La această piesă se moare de rîs - scria în program. Şi, fireşte, n-a mai îndrăznit nimeni să rîdă. * - Marile minuni ale lumii? Prea multe ca să le mai putem număra ... * - Nu cred în pesimiștii care o duc foarte bine. * - Care om deștept n-a făcut niciodată vreo prostie? Eu spuse prostul.