Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)

1985-01-04 / nr. 1

VINERI 4 IANUARIE 1985 Vizita delegaţiei de tineret din Arad în judeţul Bichiş Cu cinci ani în urmă s-au le­gat­ relaţii de colaborare între organizaţiile de tineret ale jude­ţelor Arad şi Bichiş cu scopul de a schimba experienţele pozi­tive din domeniul muncii tine­retului. Reprezentanţii tinerilor din judeţul Arad şi ai utecişti­­lor din judeţul Bichiş se întîl­­nesc de două ori pe an. La data de 16 decembriele 1984, o delegaţie U.T.C. din judeţul Arad a făcut o vizită de trei zilei în Bichiş. Delega­ţia a fost condusă de Paulina Haţegan, secretara Comitetului judeţean U.T.C. din Arad, din delegaţie făcînd parte Teofil Gavaziuc, secretar al organiza­ţiei U.T.C. de la întreprinderea „Strungul” din Arad şi Radu Zahariade, secretar al or­ganizaţiei de tineret din comu­na Săvîrşin. Delegaţia a fost primită de Istvăn Pataki, prim­­secretar al Comitetului judeţean U.T.C. şi de Matild Lovăsz, se­cretara Comitetului judeţean al P.M.S.U. După sosirea oaspeţilor, Ist­­ván Pataki a accentuat că întîl­­nirile delegaţiilor contribuie­ la întărirea prieteniei poporului ro­mân şi maghiar la apropierea judeţelor vecine (Arad şi Bi­chiş) şi a organizaţiilor de bază ale tineretului din ţările vecine. „ Sarcinile noastre sunt comu­ne,­­ a constatat prim-secretarul Comitetului judeţean al U.T.C. - deoarece trebuie să educăm o nouă generaţie care va depune toate eforturile, şi-şi va uni for­ţele fizice şi spirituale, pentru a „Zidi cetatea viitorului” in care va răsuna glasul triumfal al pă­cii, al fericirii, al sentimentului uman. Istvan Pataki a vorbit despre necesitatea intensităţii şi ridică­rii nivelului cantitativ şi mai a­­les calitativ al muncii, ca o sar­­cină-cheie din activitatea orga­nizaţiei. La rîndul ei, Matild Lovasz a făcut o scurtă aprecie­re a vieţii economico-sociale din judeţ. După-masă, delegaţia în­soţită de Sándor Bakos, secretar al Comitetului orăşean al U.T.C. din Giula, a vizitat Combinatul de prelucrare a cărnii din oraş. Responsabilul pentru producţie Mihai Avrămuţ - conducînd membrii delegaţiei prin combi­natul modern, în care maşina este „atotfăcătoarea” tuturor produselor, ale căror gust în­seamnă o adevărată senzaţie gastronomică şi pentru consu­matorii de peste hotare - a fă­cut un mic istoric al acestei re­numite fabrici, în oraşul Giula, numit de turişti şi „oraşul flo­rilor” tinerii din România au a­­flat că muncitorii de la KÖVI­­ZIG (Direcţiunea apelor) stau într-o permanentă luptă cu ape­ Crişurilor. „Clubul emerit” din această întreprindere este bine cunoscut şi de tinerii din judeţul Arad. A doua zi, membrii delega­ţiei au călătorit la Szarvas. Va­lorile materiale şi spirituale din Muzeul „Tessedik” sînt mărtu­rii ale eforturilor de-a lungul secolelor depuse de oamenii a­­cestor locuri. Cu mii de ani în urmă pe pămînturile pustii i­­nundate de ape, cîte un dîmb privea, ca un ochi de viaţă, şi omul însufleţit de această pri­vire, „cu sudoarea feţei sale” şi-a asigurat adăpost, a născocit primele unelte, şi-a continuat veşnica sa luptă cu natura. Azi în oraşul Szarvas sînt mai mul­te institute superioare. La Insti­tutul de educatoare se folosesc metode şi procedee deosebite în învăţămînt. Se fac cercetări în ceea ce priveşte educaţia copi­laşilor de grădiniţă şi a celor din clasele întîi într-un edificiu, cu aceleaşi metode. în Institutul de cercetări pis­cicole specialiştii fac serioase cercetări cunoscute şi peste ho­tare. Tot în acest oraş cu un an în urmă s-a dat în folosinţă o nouă şcoală, unde în labora­toare, ateliere şi cabinete de specialitate cadrele didactice şi elevii au posibilităţi de a des­făşura o activitate rodnică şi multilaterală. Delegaţia a petre­cut o zi întreagă la Szarvas, în oraşul cu monumente istorice, în care parcul dendrologic, în hai­ne de toamnă, predispune la meditare. La 11 decembrie delegaţia de tineret din România a fost pri­mită în comuna Chitighaz de György Toth, secretar de par­tid şi de Szilveszter Brandt, di­rectorul Şcolii profesionale de agricultură. Muzeul şi frumoasa expoziţie de maşini le-a făcut o impresie plăcută vizitatorilor. Fostul castel al grofului Almás­­sy, fiind azi un lăcaş de cultură aşezat într-un pitoresc mediu al comunei, a devenit un simbol al vieţii noi. Această şcoală este bine aprovizionată cu materiale didactice, audio-vizuale, care servesc îmbunătăţirea muncii in­­structiv-ed­ucati­ve. Casa-muzeu din Chitighaz a constituit pentru oaspeţi oglin­da timpurilor vechi, ca o frescă din trecut a mediului de trai a ţăranului român de pe aceste meleaguri. Ţesăturile, uneltele casnice văzute aici dovedesc for­ţa creativă, priceperea manuală, fantezia omului simplu. Uteciştii din judeţul vecin au mai fost să vadă şi Tabăra de pionieri din Szanazug. Vizita delegaţiei de tineret din judeţul Arad s-a încheiat în seara de 12 decembrie. Urmă­toarea întîlnire a delegaţiilor din judeţele prietene va avea loc în primăvara anului 1985, cînd de­legaţia de tineret din judeţul Bichiş va călători în judeţul ve­cin Arad. M. Gurzău Delegaţia uteciştilor arădeni la Şcoala profesională din Chitighaz Cercurile bihorene de istorie locală din raza de activitate a o­­raşului Berettyóújfalu organizează in mod tradiţional întreceri pe tema cunoaşterii plaiurilor bihorene. în cadrul acestor întreceri, în săptămînile trecute s-a iniţiat o nouă fază a acestei întreceri cu titlul de „Prietenul nostru - muzeul”, a cărei finală s-a ţinut la Bi­­harkeresztes. Echipele întrunite - şi fireşte pionierii participanţi - au dovedit că îşi cunosc meleagurile natale. Echipa pionierilor din Bakonyszeg a cucerit primul loc, pe locul al doilea clasîndu-se echipa Şcolii generale nr. 1 din Berettyóúj­falu, pe locul al treilea calificîndu-se reprezentanţii pionierilor din Apateu, în clişeu, echipa pionierilor din Apateu. Concurs pe tema „Meleagurile bihorene” Omul — la Sofocle Exista multe lucruri minunate pe lume. ORIZONTAL: 1. Continuarea citatului. 10. Mieluţa. 11. Pom­­ fără coroană! 12. Mijloc de transport subteran. 13. Ţară în O­­rientul apropiat. 15. Fii - fără început! 16. Un locuitor din Tran­silvania antică. 18. Negaţie. 19. Zero. 21. Trei - roman. 22. Cu­­ invers! 23. Formaţiune social-politică superioară. 26. Instrument muzical. 27. Fire de . . . (Coşbuc). 28. Aşa începe maturitatea! 29. Unitate de timp. 30. Oxid de calciu, se foloseşte la construcţii. 31. O jumătate de rată! 33. S.A. 34. O parte din rai! 36. Notă muzi­cală. 38. Conformitate cu normele morale. 42. Sfirșitul citatului. VERTICAL: 2. Locuitor din Statele Unite. 3. Rînduială confe­sională. 4. Persoană din regiunile arctice. 5. Sunetele identice din Milano. 6. Nemilos. 7. Italia și Austria - pe autovehicule. 8. Ma­să de vapori în atmosferă. 9. Concepţie optimistă despre om, miş­care culturală europeană din epoca Renaşterii. 12. Partea a treia a citatului. 13. Nouăzeci şi nouă - roman. 14. Partea a doua a citatului. 17. Fluviu siberian. 20. ... apelor - nivelul unei ape curgătoare. 21. Doi - roman. 24. îmi sfîrşesc viaţa. 25. Sunetele identice din notar. 30. Băgă. 32. Lac în U.R.S.S. 33. Plantă me­dicinală. 34. Exclamaţie la telefon. 35. Nouă sute nouăzeci şi opt­­ roman. 37. Conjuncţie latină (ET). 38. O jumătate de melc! 39. Numai pe jumătate plat! 40. Persoana a doua. 41. însumi. REZOLVAREA rebusului din numărele trecute ale „Foii noas­tre”: DARNICII NU DATORESC NIMIC NIMĂNUI. „Colindă, colindă, / bagă iapa-n tindă, / Şi-i dă fin să roadă, / şi-o trage de coadă!” Pr­o­b­u­l de sib­oicL - Adevărata prietenie nu are capăt, dar are margini. * - Diferenţa dintre cîine şi lup e aceea că au păreri diferite de­spre oi. * - La această piesă se moare de rîs - scria în program. Şi, fi­reşte, n-a mai îndrăznit nimeni să rîdă. * - Marile minuni ale lumii? Prea multe ca să le mai putem nu­măra ... * - Nu cred în pesimiștii care o duc foarte bine. * - Care om deștept n-a făcut niciodată vreo prostie? Eu­­ spu­se prostul.

Next