Foaia Noastră, 1989 (Anul 39, nr. 1-52)

1989-09-15 / nr. 37

VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 CONVORBIRI UNGARO-ANGOLEZE La invitaţia Consiliului Prezidenţial şi al P.M.S.U., in zilele trecute ne-a vizitat patria José Eduardo dos Santos, preşe­dintele Republicii Populare Angola şi al Partidului Muncii M.P.L.A. Cu acest prilej oaspetele angolez a purtat convor­biri cu Brúnó F. Straub, preşedintele Consiliului Preziden­ţial (în imagine) şi cu Rezső Nyers, preşedintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In centrul convorbirilor au stat probleme legate de rela­ţiile dintre cele două ţări şi partide. Tot atunci au fost exa­minate şi posibilităţile adincirii relaţiilor de colaborare din­tre Ungaria şi ţările în curs de dezvoltare. La începutul săptămînii trecute Károly Grósz, secretarul general al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar a efectuat o vizită de lucru în Finlanda, în Palatul prezidenţial K. Grósz s-a întilnit şi a purtat convorbiri, într-o atmosferă cordială, cu preşedintele Finlandei Mauio Koivisto. K. Grósz în Finlanda Vizita în Finlanda a lui Károly Grósz a fost urmărită cu un interes deosebit, apreciindu-se ca drept răspuns a vizitei pe care a efectuat-o preşedintele finlandez în anul trecut in Ungaria. Astfel au fost examinate metodele de reînnoire a economiei maghiare, respectiv felul în care pot fi utili­zate experiențele finlandeze în patria noastră. Trecere liberă în R.F.G. pentru cetăţenii R.D.G. In săptămînile trecute guvernul maghiar s-a ocupat per­manent de problema cetăţenilor din R.D. Germană aflaţi în patria noastră şi care vor să treacă în R­.F. Germania. După ce n-a reuşit soluţionarea problemei cu guvernul R.D.G. — şi ţinînd cont de numărul mare al acelor cetăţeni care au negat reîntoarcerea în această ţară — guvernul R.P. Ungare a suspendat, provizioriu, unele articole ale acordului dintre guvernele R.P. Ungare şi R.D.G. semnat în anul 1969 şi prin aceasta face posibil cetăţenilor din R.D.G. să părăsească pa­tria noastră în oricare ţară, care este gata să-i primească, în imagine, oraş-corturi în R.F. Germania, gata pentru pri­mirea cetăţenilor din R.D.G. Despre situaţia P.M.S.U. într-un interviu dat coti­dianului italian Corriere della Sera, preşedintele P.M.S.U. Rezső Nyers s-a ocupat cu si­tuaţia ţării, a Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, cu relaţiile conducerii sovietice faţă de schimbările din Un­garia şi cu necesitatea guver­nării într-o coaliţie, în pri­vinţa situaţiei partidului. Re­zső Nyers a acentuat că cele două aripi extremiste — pe de o parte fundamentaliştii, care se leagă de dogmele din trecut, iar pe de alta ultra­­radicalii, care vor o revolu­ţie în sinul partidului — dis­pun de o pondere minimă în cadrul întregului partid. „Ma­rea majoritate a partidului se împarte în problema ritmu­lui și adincirii reformelor”, a arătat Rezső Nyers. in noiembrie, congresul P.S.D.U. Conform unei hotărîri an­terioare, Partidul Social-De­mocrat din Ungaria îşi va ţine congresul în luna no­iembrie anul curent. Presti­giul crescînd al acestui par­tid s-a exprimat şi prin fap­tul că unul dintre conducă­torii lui, anume Tibor Bara­nyai s-a întilnit şi cu Carlos Andrés Peres, preşedintele Republicii Venezuela, aflat într-o vizită oficială în ţara noastră şi care îndeplineşte totodată şi funcţia de vice­preşedinte a Internaţionalei Socialiste), iar în această ţa­ră din America de Sud partidul coinducător al vieţii politice — Partidul de Acțiune De­mocratică — este de aseme­nea un partid social-demo­crat. Nouă mişcare politică Alianţă pentru Reînnoirea P.M.S..„ Să nu părăsiţi partidul — a fost lozinca acelei consfă­tuiri pe ţară, care a fost con­vocată la Budapesta de miş­carea Alianţă pentru Reînnoi­rea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. în cadrul consfătuirii, mai mulţi parti­cipanţi au arătat că o serie de organizaţii de bază, locuri de muncă, din toate colţurile ţării s-au prezentat, prin scrisori, exprimîndu-şi dorin­ţa de aderare la această miş­care. Alţii au accentuat ne­cesitatea colaborării mişcării cu celelalte curente de stin­gă, ba chiar şi cu Consiliul Naţional al Sindicatelor. S-a căzut de comun acord şi în privinţa Apelului către mem­brii P.M.S.U., cei care vor socialism, să nu părăsească partidul. Luînd cuvîntul la consfătuire, János Berecz a accentuat: Alianţa vrea apă­rarea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, la reînnoi­rea căruia este nevoie şi de cercurile reformiste scutite de extremităţi, iar în caz că P.M.S.U. nu-şi va păstra uni­tatea, atunci „cei care au ie­şit” vor fi cei mai mulţi şi mai tari. Alexandr Viktorenko şi Alexăndr Serebrov sunt cosmo­nauţii care la bordul cosmonavei Soiuz TM—8 au pornit în spaţiul cosmic în ziua de miercuri, 6 septembrie, de pe cos­­modromul Baikonur. După calculele prealabile, nava spa­ţială a fost cuplată la staţia cosmică MIR în ziua de 8 sep­tembrie. Toată aparatura de bord de pe Soiuz TM—8 a func­ţionat conform calculelor şi întîlnirea cu staţia MIR s-a des­făşurat, de asemenea, conform programei planificate în prea­labil. ZBOR COSMIC LUMEA CONTEMPORANA Preţul petrolului — estimări Potrivit unui studiu elabo­rat de Institutul internaţio­nal pentru analiza sistemelor aplicate (I.I.A.S.A.) din Lu­xemburg, preţul petrolului —­ relatează „OPECNA”, agenţie de presă a OPEC — va fi, în 1990, de 19 dolari barilul, după care va creşte la peste 26 dolari, în anul 2000, şi va depăşi nivelul de 39 dolari, în anul 2010. Stu­diul se bazează pe răspunsu­rile primite de la 64 de or­ganizaţii şi vizează perioada 1983—2000. Răspunsurile in­clud diverse prognoze (la ni­vel de regiune) în privinţa preţurilor internaţionale ale petrolului, creşterea produsu­lui naţional brut, consumul de energie primară în raport cu combustibilii principali şi producţia de electricitate. Potrivit studiului consumul total de energie primară, în perioada 1990—2000, va cre­şte cu 4 la sută în ţările în curs de dezvoltare care nu sunt mebre ale OPEC, urmate de ţările membre ale OPEC (cu peste trei la s­ută), de ţă­rile socialiste (cu peste doi la s­ută) şi de ţările membre ale O.E.C.D. (cu peste unu la sută). Creşterile în ceea ce pri­veşte consumul de combusti­bil în perioada 1983—2000 prezintă o situaţie variată. In ţările OPEC, petrolul şi gazele vor rămîne principalii combustibili folosiţi, în timp ce î­n ţările în curs de dez­voltare nemembre ale OPEC folosirea petrolului va cunoaş­te o creştere cu 2000 mili­oane de tone echivalent pe­trol (TIEP), urmat de cărbune şi gaze. Creşterea cea mai pronunţată în cea ce priveşte folosirea gazelor va avea loc în Uniunea Sovietică şi Euro­pa răsăriteană, respectiv cu aproape 500 milioane TEP, în ţările membre ale O.E. C.D., creşterile se vor înre­gistra în special în ceea ce priveşte petrolul, cărbunele și energia nucleară, respec­tiv peste 200 milioane TEP la cărbune și circa 200 milioane TEP la energia nucleară. Templul de aur Templul de aur este reşe­dinţa sacră a religiei sikhse. A fost înălţat în oraşul Am­ritsar, din statul Punjab, din nord-vestul Indiei. Recunos­cuţi pentru hărnicia şi tena­citatea lor, sikhşii — deşi re­prezintă un procent mic din marea populaţie indiană, doar 2 la sută —­ furnizează un număr apreciabil de funcţio­nari, oameni de afaceri şi militari. De asemenea, fer­mierii sikhşi s-au aflat în primele rînduri ale „revolu­ţiei verzi”, care a permis a­­griculturii indiene să obţină remarcabile rezultate. Din păcate, tot din rîndul popu­laţiei sikhse s-au ridicat, de­venind active cu deosebire în ultimii ani, importante for­ţe extremiste, militînd pen­tru un statut separatist al Punjabului. în acest stat al federaţiei indiene locuieşte un număr important de sikhşi, klar şi hinduşi, musulmani , etc. Activitatea elementelor extremiste a dus la o gravă criză, „problema Punjabului” sau „problema sikhsă” deve­nind una din preocupările de seamă ale administraţiilor in­diene. în vara anului 1984, din ordinul fostului premier Indira Gandhi, armata indi­ană a­ lansat cu atac împo­triva elementelor extremiste sikhse, refugiate în Templul de aur. Doi ani mai tîrziu, Indira Gandhi a căzut victi­mă unui atac, întreprins îm­potriva sa de elemente sikh­se. De curînd s-a decis de­molarea tuturor clădirilor care nu au o semnificaţie re­ligioasă, istorică sau adminis­trativă, de pe o rază de 30 de metri în jurul templului. Autorităţile indiene şi-au fă­cut cunoscută, în repetate rînduri, decizia de a pune capăt violenţelor şi teroris­mului şi de a acţiona, hotă­­rît, în direcţia consolidării unităţii ţării.

Next