Foaia Noastră, 1989 (Anul 39, nr. 1-52)
1989-09-15 / nr. 37
VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 CONVORBIRI UNGARO-ANGOLEZE La invitaţia Consiliului Prezidenţial şi al P.M.S.U., in zilele trecute ne-a vizitat patria José Eduardo dos Santos, preşedintele Republicii Populare Angola şi al Partidului Muncii M.P.L.A. Cu acest prilej oaspetele angolez a purtat convorbiri cu Brúnó F. Straub, preşedintele Consiliului Prezidenţial (în imagine) şi cu Rezső Nyers, preşedintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In centrul convorbirilor au stat probleme legate de relaţiile dintre cele două ţări şi partide. Tot atunci au fost examinate şi posibilităţile adincirii relaţiilor de colaborare dintre Ungaria şi ţările în curs de dezvoltare. La începutul săptămînii trecute Károly Grósz, secretarul general al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar a efectuat o vizită de lucru în Finlanda, în Palatul prezidenţial K. Grósz s-a întilnit şi a purtat convorbiri, într-o atmosferă cordială, cu preşedintele Finlandei Mauio Koivisto. K. Grósz în Finlanda Vizita în Finlanda a lui Károly Grósz a fost urmărită cu un interes deosebit, apreciindu-se ca drept răspuns a vizitei pe care a efectuat-o preşedintele finlandez în anul trecut in Ungaria. Astfel au fost examinate metodele de reînnoire a economiei maghiare, respectiv felul în care pot fi utilizate experiențele finlandeze în patria noastră. Trecere liberă în R.F.G. pentru cetăţenii R.D.G. In săptămînile trecute guvernul maghiar s-a ocupat permanent de problema cetăţenilor din R.D. Germană aflaţi în patria noastră şi care vor să treacă în R.F. Germania. După ce n-a reuşit soluţionarea problemei cu guvernul R.D.G. — şi ţinînd cont de numărul mare al acelor cetăţeni care au negat reîntoarcerea în această ţară — guvernul R.P. Ungare a suspendat, provizioriu, unele articole ale acordului dintre guvernele R.P. Ungare şi R.D.G. semnat în anul 1969 şi prin aceasta face posibil cetăţenilor din R.D.G. să părăsească patria noastră în oricare ţară, care este gata să-i primească, în imagine, oraş-corturi în R.F. Germania, gata pentru primirea cetăţenilor din R.D.G. Despre situaţia P.M.S.U. într-un interviu dat cotidianului italian Corriere della Sera, preşedintele P.M.S.U. Rezső Nyers s-a ocupat cu situaţia ţării, a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, cu relaţiile conducerii sovietice faţă de schimbările din Ungaria şi cu necesitatea guvernării într-o coaliţie, în privinţa situaţiei partidului. Rezső Nyers a acentuat că cele două aripi extremiste — pe de o parte fundamentaliştii, care se leagă de dogmele din trecut, iar pe de alta ultraradicalii, care vor o revoluţie în sinul partidului — dispun de o pondere minimă în cadrul întregului partid. „Marea majoritate a partidului se împarte în problema ritmului și adincirii reformelor”, a arătat Rezső Nyers. in noiembrie, congresul P.S.D.U. Conform unei hotărîri anterioare, Partidul Social-Democrat din Ungaria îşi va ţine congresul în luna noiembrie anul curent. Prestigiul crescînd al acestui partid s-a exprimat şi prin faptul că unul dintre conducătorii lui, anume Tibor Baranyai s-a întilnit şi cu Carlos Andrés Peres, preşedintele Republicii Venezuela, aflat într-o vizită oficială în ţara noastră şi care îndeplineşte totodată şi funcţia de vicepreşedinte a Internaţionalei Socialiste), iar în această ţară din America de Sud partidul coinducător al vieţii politice — Partidul de Acțiune Democratică — este de asemenea un partid social-democrat. Nouă mişcare politică Alianţă pentru Reînnoirea P.M.S..„ Să nu părăsiţi partidul — a fost lozinca acelei consfătuiri pe ţară, care a fost convocată la Budapesta de mişcarea Alianţă pentru Reînnoirea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. în cadrul consfătuirii, mai mulţi participanţi au arătat că o serie de organizaţii de bază, locuri de muncă, din toate colţurile ţării s-au prezentat, prin scrisori, exprimîndu-şi dorinţa de aderare la această mişcare. Alţii au accentuat necesitatea colaborării mişcării cu celelalte curente de stingă, ba chiar şi cu Consiliul Naţional al Sindicatelor. S-a căzut de comun acord şi în privinţa Apelului către membrii P.M.S.U., cei care vor socialism, să nu părăsească partidul. Luînd cuvîntul la consfătuire, János Berecz a accentuat: Alianţa vrea apărarea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, la reînnoirea căruia este nevoie şi de cercurile reformiste scutite de extremităţi, iar în caz că P.M.S.U. nu-şi va păstra unitatea, atunci „cei care au ieşit” vor fi cei mai mulţi şi mai tari. Alexandr Viktorenko şi Alexăndr Serebrov sunt cosmonauţii care la bordul cosmonavei Soiuz TM—8 au pornit în spaţiul cosmic în ziua de miercuri, 6 septembrie, de pe cosmodromul Baikonur. După calculele prealabile, nava spaţială a fost cuplată la staţia cosmică MIR în ziua de 8 septembrie. Toată aparatura de bord de pe Soiuz TM—8 a funcţionat conform calculelor şi întîlnirea cu staţia MIR s-a desfăşurat, de asemenea, conform programei planificate în prealabil. ZBOR COSMIC LUMEA CONTEMPORANA Preţul petrolului — estimări Potrivit unui studiu elaborat de Institutul internaţional pentru analiza sistemelor aplicate (I.I.A.S.A.) din Luxemburg, preţul petrolului — relatează „OPECNA”, agenţie de presă a OPEC — va fi, în 1990, de 19 dolari barilul, după care va creşte la peste 26 dolari, în anul 2000, şi va depăşi nivelul de 39 dolari, în anul 2010. Studiul se bazează pe răspunsurile primite de la 64 de organizaţii şi vizează perioada 1983—2000. Răspunsurile includ diverse prognoze (la nivel de regiune) în privinţa preţurilor internaţionale ale petrolului, creşterea produsului naţional brut, consumul de energie primară în raport cu combustibilii principali şi producţia de electricitate. Potrivit studiului consumul total de energie primară, în perioada 1990—2000, va creşte cu 4 la sută în ţările în curs de dezvoltare care nu sunt mebre ale OPEC, urmate de ţările membre ale OPEC (cu peste trei la sută), de ţările socialiste (cu peste doi la sută) şi de ţările membre ale O.E.C.D. (cu peste unu la sută). Creşterile în ceea ce priveşte consumul de combustibil în perioada 1983—2000 prezintă o situaţie variată. In ţările OPEC, petrolul şi gazele vor rămîne principalii combustibili folosiţi, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare nemembre ale OPEC folosirea petrolului va cunoaşte o creştere cu 2000 milioane de tone echivalent petrol (TIEP), urmat de cărbune şi gaze. Creşterea cea mai pronunţată în cea ce priveşte folosirea gazelor va avea loc în Uniunea Sovietică şi Europa răsăriteană, respectiv cu aproape 500 milioane TEP, în ţările membre ale O.E. C.D., creşterile se vor înregistra în special în ceea ce priveşte petrolul, cărbunele și energia nucleară, respectiv peste 200 milioane TEP la cărbune și circa 200 milioane TEP la energia nucleară. Templul de aur Templul de aur este reşedinţa sacră a religiei sikhse. A fost înălţat în oraşul Amritsar, din statul Punjab, din nord-vestul Indiei. Recunoscuţi pentru hărnicia şi tenacitatea lor, sikhşii — deşi reprezintă un procent mic din marea populaţie indiană, doar 2 la sută — furnizează un număr apreciabil de funcţionari, oameni de afaceri şi militari. De asemenea, fermierii sikhşi s-au aflat în primele rînduri ale „revoluţiei verzi”, care a permis agriculturii indiene să obţină remarcabile rezultate. Din păcate, tot din rîndul populaţiei sikhse s-au ridicat, devenind active cu deosebire în ultimii ani, importante forţe extremiste, militînd pentru un statut separatist al Punjabului. în acest stat al federaţiei indiene locuieşte un număr important de sikhşi, klar şi hinduşi, musulmani , etc. Activitatea elementelor extremiste a dus la o gravă criză, „problema Punjabului” sau „problema sikhsă” devenind una din preocupările de seamă ale administraţiilor indiene. în vara anului 1984, din ordinul fostului premier Indira Gandhi, armata indiană a lansat cu atac împotriva elementelor extremiste sikhse, refugiate în Templul de aur. Doi ani mai tîrziu, Indira Gandhi a căzut victimă unui atac, întreprins împotriva sa de elemente sikhse. De curînd s-a decis demolarea tuturor clădirilor care nu au o semnificaţie religioasă, istorică sau administrativă, de pe o rază de 30 de metri în jurul templului. Autorităţile indiene şi-au făcut cunoscută, în repetate rînduri, decizia de a pune capăt violenţelor şi terorismului şi de a acţiona, hotărît, în direcţia consolidării unităţii ţării.