Foaia noastră - Noi, românii din Ungaria, 1991 (Anul 41, nr. 1-39 - Anul 1, nr. 1-13)
1991-01-04 / nr. 1
6 VINERI 4 IANUARIE 1991 1990-an al transformărilor radicale (II) In timp ce in privinţa situaţiei interne din ţară s-au putut înregistra o serie de transformări cardinale în tot cursul anului trecut, şi viaţa internaţională, în complexitatea ei, „s-a bucurat”, de asemenea, de schimbări similare, în general se poate constata că în timp ce unele probleme au fost soluţionate (semnarea acordului de reducere a armamentului convenţional, începerea tratativelor privind lichidarea blocurilor militare, continuarea procesului de la Helsinki etc.), în cursul anului trecut au apărut, din păcate, alte focare noi (criza din Golf, tulburările etnice etc.). De menţionat, cred eu, că cele mai mari transformări, deja ireversibile, s-au petrecut în vecinătatea noastră, în Europa de Est şi Europa Centrală, unde s-a reuşit să se treacă de pe o zi pe alta, într-un interval de timp relativ scurt din punct de vedere istoric, de la statutul de ,,ţări socialiste” la cel de state europene independente. După alegerile libere din ţările acestei zone (Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Bulgaria), guvernele acestor state au încercat să introducă ni să execute schimbări şi în orientările lor internaţionale. Concomitent cu lichidarea definitivă a vechiului sistem politic, n-a reuşit trecerea la o îmbunătăţire substanţială — ba în unele cazuri tocmai din contră — în relaţiile cu ţările vecine, deşi oficial toate părţile interesate au făcut tot posibilul. Deteriorarea relaţiilor a fost provocată în general de aprecierea şi încercarea soluţionării într-un fel nou al unor probleme, în marea lor majoritate economice, dar şi politice, moştenite din mecanismul politic vechi. In această ordine de idei e suficient să ne referim doar la problema hidrocentralei Bős—-Nagymaros în tangenţă cu Cehoslovacia, sau la oprirea în repetate rînduri a livrărilor de ţiţei din Uniunea Sovietică. Evident că aceste „diferenţe de păreri” au avut şi au consecinţe şi asupra economiei. Această afirmaţie este valabilă, din păcate, şi în contextul relaţiilor ungaro-române care, după o perioadă de dezvoltare intensivă, se pare că s-au blocat. Problemele conflictuale dintre Ungaria şi România se datoresc, înainte de toate, aprecierii în mod diferit a unor procese şi aspecte, în special a celor legate de situaţia minorităţilor naţionale. Nu rămîne decît să sperăm că în anul pe care abia l-am început se vor găsi modalităţi optime, reciproc acceptabile, avantajoase şi în această privinţă. — km — « Conducătorii de guverne şi miniştrii de externe la prima reuniune pentagonală (Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Italia şi Ungaria) din Veneţia Premierul britanic Margaret Thatcher — care între timp şi-a dat demisia — la Budapesta s-a întreţinut şi cu liderii partidelor de opoziţie Aspect din timpul vizitei efectuate de preşedintele guvernului maghiar la Bruxelles La Budapesta pentru prima dată s-au întrunit reprezentanţii partidelor din 54 de ţări participante la Internaţionala creştin-democrată Aspect din timpul vizitei secretarului general al ONU, Pérez de Cuéllar, în Ungaria Înalţi oaspeţi la Budapesta: prinţul Carol şi soţia sa Diana Colocviul intelectualilor maghiari şi români pentru reconciliere, care a avut loc în Capitala Ungariei Deschiderea festivă a Bursei din Budapesta, la care a fost de faţă şi Árpád Göncz, preşedintele Ungariei Conferinţă de presă cu prilejul deschiderii la Budapesta a filialei Deutsche Bank Delegaţia maghiară la consfătuirea „celor şase” — fost tări comuniste