Foaia Românească, 2003 (Anul 53, nr. 1-52)

2003-01-03 / nr. 1

FOAIA românească 3 IANUARIE 2003 Distincţie pentru românii din Bedeu La 20 decembrie, pentru ultima oară în anul 2002 s-a întrunit în şedinţă prezi­diul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Printre temele principale ale întâlnirii, pe lângă proble­mele de actualitate, s-a gă­sit decizia asupra acordării distincţiei „Pentru Românii din Ungaria". De data aceasta, trei pro­puneri au fost înaintate pen­tru această distincţie: Re­dacţia Română a Televiziu­nii Maghiare, cu sediul la Seghedin; Olga Eisele, refe­renţă română la Biblioteca de Limbi Străine din Buda­pesta şi, nu în ultimul rând, Echipa de Păstrare a Tra­diţiilor din Bedeu. Pentru activităţile lor numeroase, prezidiul a hotărât ca în anul acesta distincţia să fie acordată păstrătorilor de tradiţii din Bedeu. In a doua parte a şedin­ţei, membrii prezidiului AŢRU au discutat despre necesitatea şi importanţa realizării principiului terito­rial la constituirea noii au­toguvernări centrale, pentru că numai în acest fel se poate ocroti fiecare autogu­vernare românească din Ungaria, iar lista cu cei 53 de membri este o autoapă­rare împotriva neromânilor. Traian Cresta, preşedintele AŢRU a accentuatei româ­nii din Budapesta (Societa­tea Culturală a Românilor din Budapesta şi Asociaţia Română din Budapesta) vor primi maximum 5+1 locuri în Autoguvernarea pe Ţară, iar în caz că Asociaţia Ro­mână din Budapesta, con­dusă de Vasile Roxin, va in­tra în coaliţie cu Uniunea Democratică Maghiaro-Ro­­mână, condusă de Papp Zoltán, AŢRU nu va face concesii organizaţiei ARR. La sfârşitul şedinţei s-a mai anunţat că tradiţiona­lul Bal românesc pe ţară, care se va ţine şi de această dată la Giula, se va organi­za în ziua de 25 ianuarie, la Centrul Cultural Român din Giula. Festivitate de decernare a premiului anului 2002 Conform deciziei prezi­diului ATRU, distincţia „Pentru Românii din Unga­ria" a fost înmânată păstră­torilor de tradiţii din Bedeu, în ziua de 27 decembrie 2002, la sediul din Ciula al Autoguvernării pe Ţară. Ca reprezentantă şi conducă­toare a echipei a fost de faţă Elena Silaghi, directoarea şcolii generale din acest să­tuleţ bihorean, care a fost însoţită de soţul ei Vasile Silaghi. La începutul întâlnirii fes­tive, Traian Cresta, preşedin­tele AŢRU a salutat partici­panţii şi, în mod special, dis­tinşii anului 2002. In cuvân­tarea sa a evidenţiat argu­mentele speciale pentru care prezidiul a acordat acest premiu pentru grupa bedleuană. La Bedeu se transmite tradiţia dansurilor şi cânte­celor populare româneşti din tată-n fiu. Românii de acolo păstrează nu numai obiceiurile locale, limba şi cultura, ci prin acestea şi identitatea română. Echipa de păstrare a tradiţiilor este alcătuită din 30-40 de membri, de la 6 până la 50 de ani. Cauza comună - în­grijirea, păstrarea tradiţiilor româneşti - uneşte comu­nitatea română din Bedeu. Bedeul este numit şi o insulă de românitate, noţi­une pe care doamna Elena Silaghi o explică prin exis­tenţa vie a tradiţiilor din sat, cu ajutorul Autoguvernării şi prin activitatea şcolii ro­mâneşti de aici. Tot de la doamna directoare am aflat că atât copiii, cât şi adulţii sunt foarte însufleţiţi, gata oricând pentru joc şi mun­că. Activitatea lor adevăra­tă se dovedeşte la fiecare eveniment cultural româ­nesc, aşa cum s-a văzut şi la Concursul familiilor în 2002, organizat de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, la care au partici­pat cinci familii româneşti din Bedeu, sau la Ziua Cul­turală a Românilor din Un­garia, organizată în această toamnă de AŢRU. Prin cu­vintele sale, doamna Silaghi şi-a şi exprimat recunoştin­ţa faţă de primarul Eszenyi Antal, şi primăria din Bedeu, care a propus echipa pen­tru acest premiu, totodată a mulţumit şi prezidiului AŢRU pentru distincţia acordată. Şi pe această cale, colec­tivul redacţional al Foii ro­mâneşti felicită păstrătorii de tradiţii din Bedeu şi le do­reşte noi succese şi muncă rodnică şi pe mai departe atât în cadrul local, cât şi în cel al întregii comunităţi româneşti din Ungaria.­ ­ rip - Scrisori deschise Cum să fie preşedintele? Stimată Redacţie, în scrisoarea mea publică aş dori să dau răspunsul meu la întrebarea: „Cum să fie preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria?" In fruntea acestei organizaţii de reprezentanţă a româ­nilor din această ţară s-ar cuveni să fie ales un român care face parte din comunitatea noastră autohtonă, care vor­beşte bine limba noastră română de aici, alături de limba literară, care cunoaşte trecutul, cultura şi problemele noas­tre, să fie o persoană cu o imagine publică intactă, să fie bine cunoscut şi apreciat de întreaga comunitate. Acest român care ne va reprezenta în ţară şi în afara ei să fie bine pregătit, să aibă capacitatea de a comunica la orice nivel, în orice situaţie s-ar găsi. Cel care va fi ales şi ar accepta să fie ales pentru această misiune să nu fie con­dus de carierism, ci să-şi asume toate puterile în slujba întregii comunităţi pe care o reprezintă. Şi, nu în ultimul rând, să fie foarte modest. In speranţa că îl vom avea pe acest român în fruntea comunităţii noastre, vă salut cu mare stimă: Vasile Nemeş Budapesta * * * Stimată Redacţie, am citit cu plăcere că săptămânalul românesc este cu­rios să afle părerea „omului de rând" despre felul cum să fie reprezentantul de vârf, adică modul după care să fie ales preşedintele Autoguvernării pe Ţară. Personal consi­der că este important ca acum, în secolul XXI să avem aşteptări care să asigure ca primul om al reprezentanţei pe ţară să întrunească un minim de criterii neapărat nece­sare. Simt că a sosit timpul, ca românii din Ungaria să aibă în fruntea lor un conducător care să aibă:­­ constituţie sufletească românească şi să vorbească impecabil româneşte; - ţinută morală şi apartenenţă religioasă puternică, ne­îndoielnică; - cultură generală clasică şi specifică, românească; - să-şi însuşească comportamentul diplomatic, dacă nu are acest talent înnăscut; - să nu creadă nici din întâmplare că el ar fi singurul care nu poate fi schimbat în cazul activităţii necorespunzătoare sau lipsite de rezultate; - modestia s-o depăşească pe cea a unui conducător anterior, care i-a numit numai „ţărănoi vlahi" pe elevii care i-au fost încredinţaţi de către părinţii români; - să nu creadă că se află la egalitate spirituală cu un episcop cu pregătire academică, să fie modest din naşte­re,­­să fie un patriot local moderat şi să nu aibă înclinaţii spre discriminare. Aş putea să mai înşir câteva cerinţe, dar cred că azi o astfel de persoană nu s-ar mai afla, doar s-ar putea dese­na. Sperând că părerea mea va fi publicată în careva nu­măr al săptămânalului, doresc redacţiei şi tuturor români­lor (care îşi mai asumă apartenenţa) un an nou fericit, cu sănătate şi belşug. Vasile Gurzău Soltvadkert Listă completă la Budapesta In sectorul XIX, la Kis­­pest în ziua de 16 decem­brie 2002 s-a ţinut ultima şedinţă electorală din Bu­dapesta, menită să desem­neze delegaţi pentru alege­rea autoguvernării româ­neşti pe Capitală, respectiv pentru alegerea autoguver­nării pe ţară, în prezenţa a 17 alegători, a primit man­dat aici, ca singură candi­dată, Ana Roxin. Astfel a devenit completă lista elec­torilor din Budapesta. Pe lângă cei 90 de deputaţi din autoguvernările româ­neşti din 18 sectoare bu­dapestane, au mai fost aleşi electori în alte 4 sectoare: Jancsin György, Kövesdi Andrăs, Ana Roxin şi Vasi­le Roxin. Alegerea autogu­vernării româneşti din Bu­dapesta va avea loc la 28 ianuarie 2003. Marea ma­joritate a delegaţilor îndrep­tăţiţi să participe la forma­rea reprezentanţei româ­neşti pe Capitală nu sunt cunoscuţi în rândul comu­nităţilor româneşti tradiţio­nale, nu vorbesc limba ro­mână şi nici nu se declară români.

Next