Foaia Românească, 2003 (Anul 53, nr. 1-52)
2003-01-03 / nr. 1
FOAIA românească 3 IANUARIE 2003 Distincţie pentru românii din Bedeu La 20 decembrie, pentru ultima oară în anul 2002 s-a întrunit în şedinţă prezidiul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Printre temele principale ale întâlnirii, pe lângă problemele de actualitate, s-a găsit decizia asupra acordării distincţiei „Pentru Românii din Ungaria". De data aceasta, trei propuneri au fost înaintate pentru această distincţie: Redacţia Română a Televiziunii Maghiare, cu sediul la Seghedin; Olga Eisele, referenţă română la Biblioteca de Limbi Străine din Budapesta şi, nu în ultimul rând, Echipa de Păstrare a Tradiţiilor din Bedeu. Pentru activităţile lor numeroase, prezidiul a hotărât ca în anul acesta distincţia să fie acordată păstrătorilor de tradiţii din Bedeu. In a doua parte a şedinţei, membrii prezidiului AŢRU au discutat despre necesitatea şi importanţa realizării principiului teritorial la constituirea noii autoguvernări centrale, pentru că numai în acest fel se poate ocroti fiecare autoguvernare românească din Ungaria, iar lista cu cei 53 de membri este o autoapărare împotriva neromânilor. Traian Cresta, preşedintele AŢRU a accentuatei românii din Budapesta (Societatea Culturală a Românilor din Budapesta şi Asociaţia Română din Budapesta) vor primi maximum 5+1 locuri în Autoguvernarea pe Ţară, iar în caz că Asociaţia Română din Budapesta, condusă de Vasile Roxin, va intra în coaliţie cu Uniunea Democratică Maghiaro-Română, condusă de Papp Zoltán, AŢRU nu va face concesii organizaţiei ARR. La sfârşitul şedinţei s-a mai anunţat că tradiţionalul Bal românesc pe ţară, care se va ţine şi de această dată la Giula, se va organiza în ziua de 25 ianuarie, la Centrul Cultural Român din Giula. Festivitate de decernare a premiului anului 2002 Conform deciziei prezidiului ATRU, distincţia „Pentru Românii din Ungaria" a fost înmânată păstrătorilor de tradiţii din Bedeu, în ziua de 27 decembrie 2002, la sediul din Ciula al Autoguvernării pe Ţară. Ca reprezentantă şi conducătoare a echipei a fost de faţă Elena Silaghi, directoarea şcolii generale din acest sătuleţ bihorean, care a fost însoţită de soţul ei Vasile Silaghi. La începutul întâlnirii festive, Traian Cresta, preşedintele AŢRU a salutat participanţii şi, în mod special, distinşii anului 2002. In cuvântarea sa a evidenţiat argumentele speciale pentru care prezidiul a acordat acest premiu pentru grupa bedleuană. La Bedeu se transmite tradiţia dansurilor şi cântecelor populare româneşti din tată-n fiu. Românii de acolo păstrează nu numai obiceiurile locale, limba şi cultura, ci prin acestea şi identitatea română. Echipa de păstrare a tradiţiilor este alcătuită din 30-40 de membri, de la 6 până la 50 de ani. Cauza comună - îngrijirea, păstrarea tradiţiilor româneşti - uneşte comunitatea română din Bedeu. Bedeul este numit şi o insulă de românitate, noţiune pe care doamna Elena Silaghi o explică prin existenţa vie a tradiţiilor din sat, cu ajutorul Autoguvernării şi prin activitatea şcolii româneşti de aici. Tot de la doamna directoare am aflat că atât copiii, cât şi adulţii sunt foarte însufleţiţi, gata oricând pentru joc şi muncă. Activitatea lor adevărată se dovedeşte la fiecare eveniment cultural românesc, aşa cum s-a văzut şi la Concursul familiilor în 2002, organizat de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, la care au participat cinci familii româneşti din Bedeu, sau la Ziua Culturală a Românilor din Ungaria, organizată în această toamnă de AŢRU. Prin cuvintele sale, doamna Silaghi şi-a şi exprimat recunoştinţa faţă de primarul Eszenyi Antal, şi primăria din Bedeu, care a propus echipa pentru acest premiu, totodată a mulţumit şi prezidiului AŢRU pentru distincţia acordată. Şi pe această cale, colectivul redacţional al Foii româneşti felicită păstrătorii de tradiţii din Bedeu şi le doreşte noi succese şi muncă rodnică şi pe mai departe atât în cadrul local, cât şi în cel al întregii comunităţi româneşti din Ungaria. rip - Scrisori deschise Cum să fie preşedintele? Stimată Redacţie, în scrisoarea mea publică aş dori să dau răspunsul meu la întrebarea: „Cum să fie preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria?" In fruntea acestei organizaţii de reprezentanţă a românilor din această ţară s-ar cuveni să fie ales un român care face parte din comunitatea noastră autohtonă, care vorbeşte bine limba noastră română de aici, alături de limba literară, care cunoaşte trecutul, cultura şi problemele noastre, să fie o persoană cu o imagine publică intactă, să fie bine cunoscut şi apreciat de întreaga comunitate. Acest român care ne va reprezenta în ţară şi în afara ei să fie bine pregătit, să aibă capacitatea de a comunica la orice nivel, în orice situaţie s-ar găsi. Cel care va fi ales şi ar accepta să fie ales pentru această misiune să nu fie condus de carierism, ci să-şi asume toate puterile în slujba întregii comunităţi pe care o reprezintă. Şi, nu în ultimul rând, să fie foarte modest. In speranţa că îl vom avea pe acest român în fruntea comunităţii noastre, vă salut cu mare stimă: Vasile Nemeş Budapesta * * * Stimată Redacţie, am citit cu plăcere că săptămânalul românesc este curios să afle părerea „omului de rând" despre felul cum să fie reprezentantul de vârf, adică modul după care să fie ales preşedintele Autoguvernării pe Ţară. Personal consider că este important ca acum, în secolul XXI să avem aşteptări care să asigure ca primul om al reprezentanţei pe ţară să întrunească un minim de criterii neapărat necesare. Simt că a sosit timpul, ca românii din Ungaria să aibă în fruntea lor un conducător care să aibă: constituţie sufletească românească şi să vorbească impecabil româneşte; - ţinută morală şi apartenenţă religioasă puternică, neîndoielnică; - cultură generală clasică şi specifică, românească; - să-şi însuşească comportamentul diplomatic, dacă nu are acest talent înnăscut; - să nu creadă nici din întâmplare că el ar fi singurul care nu poate fi schimbat în cazul activităţii necorespunzătoare sau lipsite de rezultate; - modestia s-o depăşească pe cea a unui conducător anterior, care i-a numit numai „ţărănoi vlahi" pe elevii care i-au fost încredinţaţi de către părinţii români; - să nu creadă că se află la egalitate spirituală cu un episcop cu pregătire academică, să fie modest din naştere,să fie un patriot local moderat şi să nu aibă înclinaţii spre discriminare. Aş putea să mai înşir câteva cerinţe, dar cred că azi o astfel de persoană nu s-ar mai afla, doar s-ar putea desena. Sperând că părerea mea va fi publicată în careva număr al săptămânalului, doresc redacţiei şi tuturor românilor (care îşi mai asumă apartenenţa) un an nou fericit, cu sănătate şi belşug. Vasile Gurzău Soltvadkert Listă completă la Budapesta In sectorul XIX, la Kispest în ziua de 16 decembrie 2002 s-a ţinut ultima şedinţă electorală din Budapesta, menită să desemneze delegaţi pentru alegerea autoguvernării româneşti pe Capitală, respectiv pentru alegerea autoguvernării pe ţară, în prezenţa a 17 alegători, a primit mandat aici, ca singură candidată, Ana Roxin. Astfel a devenit completă lista electorilor din Budapesta. Pe lângă cei 90 de deputaţi din autoguvernările româneşti din 18 sectoare budapestane, au mai fost aleşi electori în alte 4 sectoare: Jancsin György, Kövesdi Andrăs, Ana Roxin şi Vasile Roxin. Alegerea autoguvernării româneşti din Budapesta va avea loc la 28 ianuarie 2003. Marea majoritate a delegaţilor îndreptăţiţi să participe la formarea reprezentanţei româneşti pe Capitală nu sunt cunoscuţi în rândul comunităţilor româneşti tradiţionale, nu vorbesc limba română şi nici nu se declară români.