Foaia Românească, 2011 (Anul 61, nr. 1-52)

2011-06-10 / nr. 23

FOAIA românească 10 IUNIE 2011 13 iunie, luni - (+) Sf. Treime; Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Leucosiei din Cipru. 14 iunie, marţi - Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, Patr. Con­­stantinopolului; Cuv. Iulita. 15 iunie, miercuri - Sf Prooroc Amos; Sf Mc. Isihie; Fer. Ieronim şi Augustin (marţi). 16 iunie, joi - Sf. Tihon, Ep. Amarundei; Sf. Sfinţit Mc. Marcu. 17 iunie, vineri - Sf Mc. Manuil, Savel şi Ismail (Harţi). 18 iunie, sâmbătă - Sf Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Cuv. Erasm (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt). 19 iunie, duminică - Sf. Ap. luda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel). TTur'p^fmm LIBERTflTEfl tm­FOAIA mm nai ■■OMA msîflA 1 TiÄa LMMMIIä Foaia a scris... Acum 40 de ani „Cea mai populată şcoală română din ţară este cea de la Micherechi. Zeci şi zeci de elevi români absolvesc din an în an la această şcoală, dintre ei mulţi continuându-şi studiile la liceul român julan. După sa­­tistica întocmită de dirigintele promoţiei '71, tovarăşul Gheorghe Şereş, majoritatea elevilor vor să însuşeas­că o meserie ori alta, 10 băieţi şi fete s-au prezentat la liceul românesc din Jula. Luând în considerare că în clasa a 8-a de la şcoala generală din Jula la fel sunt câţiva elevi din Micherechi dintre care unii s-au decis să-şi continue studiile la liceul românesc, în clasa întâi de liceu a anului şcolar ce urmează vor fi aproape 15 elevi micherecheni. Acest număr totodată ne îndreptă­ţeşte să sperăm că liceul julan se va întări simţitor în primul rând pentru că copiii micherecheni, pe lângă faptul că sunt bine pregătiţi, cunosc bine şi limba ro­mână." (Absolvenţi ai şcolilor noastre, Foaia Noastră, Nr. 12, 15 iunie 1971, pag. 5) Acum 30 de ani „De­larma şi veselia elevilor îmbrăcaţi în diferite cos­tume sportive a fost plină, la 31 mai, duminică după amiază, curtea Şcolii generale din Micherechi. Progra­mul sportiv al celor 300 de elevi din şcoală, care s-au pregătit pentru această zi încă din primăvară, a început la orele trei, în faţa unui public numeros, alcătuit mai ales de părinţii şi rudele elevilor, care soseau grupuri­­grupuri la şcoală. Programul sportiv frumos şi foarte spectaculos, l-au început cei din cursul inferior, cu exer­ciţii cu panglici şi cu cravate pioniereşti. Programul micilor toboşari a cuprins şi balet modern, toate aces­tea executate în acompaniament de muzică populară românească, cât şi muzică modernă de dans. Dar, nu au lipsit din demonstraţia sportivă nici formarea de piramide şi nici exerciţiile bicicliştilor pregătiţi de învă­ţătorul Gheorghe Dulău." (De Ziua Internaţională a Copilului, Foaia Noastră, Nr. 23, 7 iunie 1981, pag. 4) Acum 10 ani „In cele cinci decenii de apariţie a săptămânalului românesc, un centru de greutate în preocuparea zia­riştilor l-a însemnat întotdeauna reflectarea vieţii copi­ilor din toate generaţiile, în acest sens s-ar putea face o demarcaţie tematică: scrierile care se ocupă de copi­laşii din grădiniţele româneşti, apoi paginile consacra­te tineretului şcolar, materialele care oglindesc preocu­pările de la catedrele româneşti. Tot ca o demarcaţie pot fi luate aceste scrieri în altă ordine de idei: viaţă şcolară şi viaţă extraşcolară, cercuri de specialitate, preocupări sportive, viaţă culturală, activitatea din ca­drul organizaţiilor de tineret." (Tineretul şcolar - mereu în centrul atenţiei, autor: E.I., Foaia românească, Nr. 23, 8 iunie 2001, pag. 13) TiHEMrfum­ LIBERTATEA ucr­iii.­..1.­..... foaia noastra ,*108 \om MOASTM LIBMATEU ............... UBERTAIEB „î,,, Demonstraţie extremistă în faţa consulatului în după-amiaza zilei de 4 iunie, în faţa Consulatu­lui General al României la Seghedin a avut loc o ma­nifestaţie organizată de partidul maghiar de extre­mă dreapta „Jobbik", cu ocazia comemorării sem­nării Tratatului de pace de la Trianon din 1920, se ara­tă într-un comunicat al Consulatului General de la Seghedin. Conform programului prestabilit, la ora 16.25 (ora Ungariei), un grup de aproximativ 40-50 per­soane, constituit anterior în Piaţa Klauzăi din centrul oraşului, s-a deplasat în faţa imobilului ce adăpos­teşte sediul Consulatului General al României din Seghedin, staţionând pe trotuarul opus. Demon­stranţii, care purtau drape­lul naţional maghiar, stea­gul „arpadian" şi harta „Un­gariei mari" (din perioada monarhiei austro-ungare), au scandat câteva lozinci cerând revizuirea Tratatu­lui de la Trianon. Deşi programul iniţial prevedea o durată a staţi­onării în faţa consulatului de 35 minute, grupul s-a dispersat după doar 5 mi­nute. Nu s-au înregistrat incidente, nu a fost depusă nicio petiţie şi nici nu s-au întreprins încercări din par­tea manifestanţilor de a intra în contact cu perso­nalul oficiului. Pe întreg parcursul demonstraţiei, efective importante ale po­liţiei locale au fost prezen­te în imediata apropiere a grupului manifestanţilor, informează Consulatul General de la Seghedin. A.B. încheierea ediţiei: marţi, ora 1­8.00 Sfinţirea bisericii şi Ziua românilor Duminică, 19 iunie, la Otlaca-Pustă va avea loc sfinţirea bisericii ortodoxe române, care este în curs de renovare. Slujba de sfin­ţire şi Sfânta Liturghie Ar­hierească vor fi oficiate de doi arhierei, Preasfinţitul Părinte Siluan, episcopul românilor din Ungaria şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, iar răspunsurile la slujbă vor fi date de un grup co­ral din Timişoara. In cadrul Sfintei Liturghii va fi sfinţi­tă şi pisania, care consem­nează istoricul parohiei româneşti din Otlaca-Pus­tă. La eveniment sunt invi­taţi oficialităţi de stat, lo­cale şi credincioşi. Slujba va începe la ora 9.30, după care la Căminul Cultural va avea loc o agapă frăţeas­că şi un program cultural. Odată cu acest eveniment, la Otlaca va fi sărbătorită şi Ziua românilor din această localitate. A.B. "Din fototeca, de 60 de omc a, dii contraejtc Părerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacţiei. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Foaia românească aparţine autorilor. Foaia româ­nească nu garantează publicarea textelor nesolicitate de redacţie. Pe copertă: Cursurile de limba română la Micherechi (foto: Rita Pătcaş) Părintele Ioan Olah cu credincioşii din Micherechi, în anul 1941

Next