Foaia Românească, 2011 (Anul 61, nr. 1-52)
2011-06-10 / nr. 23
FOAIA românească 10 IUNIE 2011 13 iunie, luni - (+) Sf. Treime; Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Leucosiei din Cipru. 14 iunie, marţi - Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Iulita. 15 iunie, miercuri - Sf Prooroc Amos; Sf Mc. Isihie; Fer. Ieronim şi Augustin (marţi). 16 iunie, joi - Sf. Tihon, Ep. Amarundei; Sf. Sfinţit Mc. Marcu. 17 iunie, vineri - Sf Mc. Manuil, Savel şi Ismail (Harţi). 18 iunie, sâmbătă - Sf Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Cuv. Erasm (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt). 19 iunie, duminică - Sf. Ap. luda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel). TTur'p^fmm LIBERTflTEfl tmFOAIA mm nai ■■OMA msîflA 1 TiÄa LMMMIIä Foaia a scris... Acum 40 de ani „Cea mai populată şcoală română din ţară este cea de la Micherechi. Zeci şi zeci de elevi români absolvesc din an în an la această şcoală, dintre ei mulţi continuându-şi studiile la liceul român julan. După satistica întocmită de dirigintele promoţiei '71, tovarăşul Gheorghe Şereş, majoritatea elevilor vor să însuşească o meserie ori alta, 10 băieţi şi fete s-au prezentat la liceul românesc din Jula. Luând în considerare că în clasa a 8-a de la şcoala generală din Jula la fel sunt câţiva elevi din Micherechi dintre care unii s-au decis să-şi continue studiile la liceul românesc, în clasa întâi de liceu a anului şcolar ce urmează vor fi aproape 15 elevi micherecheni. Acest număr totodată ne îndreptăţeşte să sperăm că liceul julan se va întări simţitor în primul rând pentru că copiii micherecheni, pe lângă faptul că sunt bine pregătiţi, cunosc bine şi limba română." (Absolvenţi ai şcolilor noastre, Foaia Noastră, Nr. 12, 15 iunie 1971, pag. 5) Acum 30 de ani „Delarma şi veselia elevilor îmbrăcaţi în diferite costume sportive a fost plină, la 31 mai, duminică după amiază, curtea Şcolii generale din Micherechi. Programul sportiv al celor 300 de elevi din şcoală, care s-au pregătit pentru această zi încă din primăvară, a început la orele trei, în faţa unui public numeros, alcătuit mai ales de părinţii şi rudele elevilor, care soseau grupurigrupuri la şcoală. Programul sportiv frumos şi foarte spectaculos, l-au început cei din cursul inferior, cu exerciţii cu panglici şi cu cravate pioniereşti. Programul micilor toboşari a cuprins şi balet modern, toate acestea executate în acompaniament de muzică populară românească, cât şi muzică modernă de dans. Dar, nu au lipsit din demonstraţia sportivă nici formarea de piramide şi nici exerciţiile bicicliştilor pregătiţi de învăţătorul Gheorghe Dulău." (De Ziua Internaţională a Copilului, Foaia Noastră, Nr. 23, 7 iunie 1981, pag. 4) Acum 10 ani „In cele cinci decenii de apariţie a săptămânalului românesc, un centru de greutate în preocuparea ziariştilor l-a însemnat întotdeauna reflectarea vieţii copiilor din toate generaţiile, în acest sens s-ar putea face o demarcaţie tematică: scrierile care se ocupă de copilaşii din grădiniţele româneşti, apoi paginile consacrate tineretului şcolar, materialele care oglindesc preocupările de la catedrele româneşti. Tot ca o demarcaţie pot fi luate aceste scrieri în altă ordine de idei: viaţă şcolară şi viaţă extraşcolară, cercuri de specialitate, preocupări sportive, viaţă culturală, activitatea din cadrul organizaţiilor de tineret." (Tineretul şcolar - mereu în centrul atenţiei, autor: E.I., Foaia românească, Nr. 23, 8 iunie 2001, pag. 13) TiHEMrfum LIBERTATEA ucriii...1...... foaia noastra ,*108 \om MOASTM LIBMATEU ............... UBERTAIEB „î,,, Demonstraţie extremistă în faţa consulatului în după-amiaza zilei de 4 iunie, în faţa Consulatului General al României la Seghedin a avut loc o manifestaţie organizată de partidul maghiar de extremă dreapta „Jobbik", cu ocazia comemorării semnării Tratatului de pace de la Trianon din 1920, se arată într-un comunicat al Consulatului General de la Seghedin. Conform programului prestabilit, la ora 16.25 (ora Ungariei), un grup de aproximativ 40-50 persoane, constituit anterior în Piaţa Klauzăi din centrul oraşului, s-a deplasat în faţa imobilului ce adăposteşte sediul Consulatului General al României din Seghedin, staţionând pe trotuarul opus. Demonstranţii, care purtau drapelul naţional maghiar, steagul „arpadian" şi harta „Ungariei mari" (din perioada monarhiei austro-ungare), au scandat câteva lozinci cerând revizuirea Tratatului de la Trianon. Deşi programul iniţial prevedea o durată a staţionării în faţa consulatului de 35 minute, grupul s-a dispersat după doar 5 minute. Nu s-au înregistrat incidente, nu a fost depusă nicio petiţie şi nici nu s-au întreprins încercări din partea manifestanţilor de a intra în contact cu personalul oficiului. Pe întreg parcursul demonstraţiei, efective importante ale poliţiei locale au fost prezente în imediata apropiere a grupului manifestanţilor, informează Consulatul General de la Seghedin. A.B. încheierea ediţiei: marţi, ora 18.00 Sfinţirea bisericii şi Ziua românilor Duminică, 19 iunie, la Otlaca-Pustă va avea loc sfinţirea bisericii ortodoxe române, care este în curs de renovare. Slujba de sfinţire şi Sfânta Liturghie Arhierească vor fi oficiate de doi arhierei, Preasfinţitul Părinte Siluan, episcopul românilor din Ungaria şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, iar răspunsurile la slujbă vor fi date de un grup coral din Timişoara. In cadrul Sfintei Liturghii va fi sfinţită şi pisania, care consemnează istoricul parohiei româneşti din Otlaca-Pustă. La eveniment sunt invitaţi oficialităţi de stat, locale şi credincioşi. Slujba va începe la ora 9.30, după care la Căminul Cultural va avea loc o agapă frăţească şi un program cultural. Odată cu acest eveniment, la Otlaca va fi sărbătorită şi Ziua românilor din această localitate. A.B. "Din fototeca, de 60 de omc a, dii contraejtc Părerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacţiei. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Foaia românească aparţine autorilor. Foaia românească nu garantează publicarea textelor nesolicitate de redacţie. Pe copertă: Cursurile de limba română la Micherechi (foto: Rita Pătcaş) Părintele Ioan Olah cu credincioşii din Micherechi, în anul 1941