Foaia românească, 2014 (Anul 64, nr. 1-52)
2014-01-03 / nr. 1
FOAIA românească 3 IANUARIE 2014 în Iordan botezându-Te Tu, Doamne... în suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Bobotează (Botezul Domnului), ținută în fiecare an, în ziua a șasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani, întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Descoperirea Cuvântului întrupat, încă din sec. 3, poate și mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în „Constituțiile Apostolice" Bobotează figura deja printre sărbătorile creștine, alături de Crăciun și de Paști. Evenimentul Botezului este descris de către toți evangheliștii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza loan Botezătorul, cerând să fie și el botezat, loan i-a zis: „Eu am trebuință să fiu botezat de tine și tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, a fost botezat în cele din urmă de către loan. Bobotează (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul său. Bobotează (6 Ianuarie) și cu Sfântul Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. în ajun, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, sunând din clopoței și deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunțarea româneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluiește). Pe lângă Troparul Bobotezei, copii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui lisus). în ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă. Despre sfințirea casei în Ajunul Botezului Domnului există obiceiul ca preotul să meargă în parohie, la enoriași acasă pentru a sfinți casele stropindu-le cu apă sfințită. Folosirea apei nu este întâmplătoare. Apa, ca element fundamental al creației, fiindcă se folosește la spălarea și curățirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociată și lucrării de curățire spirituală, de spălare a urmelor lăsate de păcatele și fărădelegile oamenilor. Apa sfințită de preot poartă în ea puterea curățitoare și sfințitoare a harului dumnezeiesc. Când face sfințirea apei preotul se roagă pentru ca: "apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh, pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire", „pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnică" și pentru ca prin gustarea și stropirea cu apa sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea patimilor" Nu Dumnezeu are nevoie de apă sau de alte elemente materiale pentru a-și trimite binecuvântarea și sfințenia Sa, ci omul are nevoie de ea pentru a primi lucrarea lui Dumnezeu. Pentru că este trup și suflet, pentru că are o constituție psihosomatică cum spunem (psihi = suflet, soma = trup), omul are nevoie de această îngemănare a spiritului cu a materialul, are nevoie de semne materiale care să indice prezența și lucrarea harului dumnezeiesc. De aceea Dumnezeu a rânduit ca omul să se împărtășească de harul și puterea dumnezeiască, de Dumnezeu însuși prin intermediu unor elemente componente ale lumii noastre materiale. Astfel, ne împărtășim de Trup și Sângele lui Hristos prin pâine și vinul euharistie, primi lucrarea harului Duhului Sfânt prin gustarea sau stropirea cu apă sfințită sau prin untdelemn sfințit etc. Biserica a stabilit ca sfințirea caselor credincioșilor să se facă prin două rânduieli de slujbă distincte care nu se exclud una pe alta, ci se complectează reciproc. Prima rânduială este stropirea caselor cu agheazmă mare în ajunul Bobotezei. La fel de importantă este cea de a doua rânduială și anume slujba sfeștaniei sau agheasmei mici care se săvârșește la mutarea în casă nouă și apoi se repetă în fiecare an sau chiar mai des atunci când lucrarea răului se face simțită în vreun fel în casă. Prin sfințirea casei, așezăm casa sub oblăduirea lui Dumnezeu. Casa nesfințită ca și omul nebotezat, sunt vulnerabili lucrării răului, în casa sfințită sunt ocrotiți în fața tuturor relelor, dacă ei însăși nu aduc răul în casă prin săvârșirea lui. Sfaturi duhovnicești „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu." Domnul Iisus Hristos „Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni" Sfântul Apostol Petru (1 67) „Omul desăvârșit este acela care primește cu o egală stare a duhului și cu mulțumire, din mâinile Domnului, schimbările vieții sale, atât pe cele fericite, cât și pe cele nefericite." Sfântul Vasile cel Mare (330-379) „Lăcomia stomacului este fățărnicia pântecelui. Săturat, strigă că e lipsit și ghiftuit și plesnit de sătul, țipă că îi e foame. Lăcomia pântecelui e bucătar iscusit, născocind tot felul de mâncări gustoase. Astupându-se un canal, se deschide altul, închizându-l pe acesta, se cască un altul. Lăcomia pântecelui este o amăgire a ochilor, care înghițind puține, dorește să se înghită pe toate." Sfântul loan Scărarul (57-649) „Iată ce să faci: ești ocărât - nu ocări, ești prigonit - rabdă. Osândește-te singur, și atunci Dumnezeu nu te va osândi; supune-ți voia voii Domnului." Sfântul Serafim de Sarov (1759-1833) „Sufletul, când se roagă pentru lume, știe mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul, știe și care sunt nevoile oamenilor, și îl doare pentru ei. Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre întâmplări, și nici aia adevărat; ele aduc tulburare minții și adevărul tot nu-l vei afla din ele; dar rugăciunea curăță mintea și ea vede mai bine totul." Sfântul Siluan Athonitul (1866-1938) „Să te mărturisești regulat, că dacă mături casa mai des, și-i drag să stai în ea. Dacă speli cămașa, și-i drag s-o îmbraci. Căci dacă se face mult gunoi în casă, este mai greu de scos afară. Să te mărturisești mai des — dacă nu în fiecare săptămână, măcar în fiecare lună." Părintele Paisie Olaru (1897-1990) „Cel care vrea să se împărtășească în fiecare duminică la Sfânta Liturghie trebuie să ducă o viață corectă, nu trebuie să se pregătească în mod special pentru asta, pentru că împărtășirea cu Sfintele Taine nu-i o recompensă, ci e un ajutor. Și atunci, dacă duci o viață corectă, te poți împărtăși, cu binecuvântarea duhovnicului, de câte ori vrei să te împărtășești sau de câte ori îți dă duhovnicul voie să te împărtășești. Liturghia e făcută ca oamenii să se împărtășească, nu ca să nu se împărtășească." Părintele Teofil Pârăian (1929-2009) „Oamenii se roagă lui Dumnezeu să-i scape de necazuri, iar Dumnezeu se roagă de oameni să părăsească păcatul. Acum judecați, care și de cine să asculte întâi: Dumnezeu de oameni sau oamenii de Dumnezeu?" Părintele Arsenie Boca (1910-1989) „Nu judecați ca să nu fiți judecați. Căci cu judecata cu care judecați, veți fi judecați, și cu măsura cu care măsurați, vi se va măsura." Domnul Iisus Hristos