Foaia românească, 2015 (Anul 65, nr. 1-52)

2015-01-02 / nr. 1

2 IANUARIE 2015 Minoritățile din județul Bichiș au fost sărbătorite la Micherechi Premiu județean pentru etnograful Emilia Martin Cu ocazia Zilei Naționalităților, minoritățile din județul Bichiș au fost sărbătorite pe 18 decembrie la Micherechi. în cadrul festivității au fost decernate premiile „Pentru naționalitățile din județul Bichiș". Din rândul comunității românești din Ungaria a fost distinsă doamna Emilia Martin, muzeolog, etnograf; în cadrul eve­nimentului solemn au fost înmânate pentru tinerii dansatori din Micherechi cos­tumele populare, oferite de către Guvernul României, prin Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni. Ca o recunoaștere a co­munității noastre, Guver­nul României a hotărât să doneze pentru dansatorii din Micherechi 15 seturi de costume pentru fete și băieți. Fiindcă pe la mij­locul lunii decembrie, în România s-a format un nou guvern, schimbându-se și ministrul responsabil cu românii de pretutindeni, sarcina de a reprezenta Gu­vernul României i-a revenit domnului Victor Micuța, Ambasadorul României la Budapesta, care a înmânat în mod simbolic un costum de băiat și de fată reprezen­tanților echipei de dansuri, Vasile Pap și Odeta Roșu, urându-le multe succese în continuare și dorindu-le să aducă multe bucurii în inimile spectatorilor pe sce­nele din județ, din Ungaria și din toată lumea. După programul echipei gazde a urmat programul cultural al școlii și grădiniței din Bătania, care a inter­pretat cântece sârbești. La încheierea programului cultural, au urcat pe scena Casei de Cultură „Gheor­­ghe Durău"din Micherechi dansatorii talentați ai Școlii de Artă„Harruckern János" din Jula. Din partea românilor din Ungaria a fost distinsă cu premiul județean doamna Emilia Martin, muzeolog și etnograf. Doamna Mar­tin a fost propusă pentru acest premiu de către au­toguvernările românești din Micherechi și cea a județului Bichiș. Premiul a fost înmânat de către Zalai Mihály, președintele Consiliului Județean Bichiș și Margareta Tót, primarul satului Micherechi. Pe lângă români au fost distinși reprezentanți ai germanilor, rromilor și slo­vacilor.­­ Nu sunt sigură că am meritat pe deplin acest premiu, fiindcă eu cred că omul nu poate fi mulțumit niciodată cu ceea ce face. Sunt mulțumită însă că am făcut cercetări în fiecare localitate, unde trăiesc ro­mâni. Sunt mulțumită cu acele multe publicații, pe care împreună cu colegii mei le-am editat ca să ră­mână ceva în urma noastră despre cultura, limba româ­nilor de aici. Sunt mulțumi­tă că s-a realizat expoziția permanentă din colecția bisericii ortodoxe. Ceea ce mă bucură foarte mult este faptul că această distincție am primit-o chiar aici, la evenimentul organizat la Micherechi, în satul meu natal, și am fost propusă de micherechenii mei și de autoguvernarea româneas­că din județul Bichiș, unde patru ani am activat, ne-a mărturisit Emilia Martin. La eveniment au ono­rat cu prezența Ioan Fo­­doreanu, consul general al României la Seghedin, Florin Vasi­loni, consul ge­neral al României la Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Zalai Mihály, președintele Consiliului Județean Bichiș, Tiberiu Juhász, președintele AȚRU și alte oficialități din rândul diferitelor naționalități. A.C. WÊÊSÉÊÊÊtÊÊÊ FOAIA românească "rr’WM Nicolae Labișj început de an „Să stăpânim durerea care pe om supune"­­Așa cânta odată la început de an Poetul dus pe gânduri. Și vânt de-amărăciune îi viscolea al frunții înalt și pal troian; Mai bine de o sută de-atunci trecură anii, Și doarme azi poetul sub lespedea de scrum, Și zgribuliți în iarnă mai clatină castanii Spre dânsul ramuri fine și triste și acum. Dar dusă-i acea vreme pe care o urâse Și nu-i mai otrăvește și somnul lui tăcut. De-aceea am să caut în gânduri și în vise Și-n vremea asta nouă alt vers de început. Nu stăpâniți, prieteni, zburdălnicia voastră. Lăsați să sune râsul și cântecul vioi în înserarea asta înaltă și albastră, Când noul an își mână toți solii către noi, Un iepure, întâiul, a răsărit în goană, Lovește cu urechea prin aer fulgii mici, Și-n limba lui îmi spune umflându-se în blană:­­ Sosește! Miezul nopții îl va afla aici! Apoi, alai de jocuri, cu urși ce veseli saltă, Cu sclipitoare capre și cu­mpărați bărboși Vin în vârtej de sunet de tobă, laolaltă, Cu datinile noastre rămase din strămoși. Iar brazii, doamne, brazii din cer furară stele în crengi și le­ agă țară și-au coborât din munți Să stea la noi prin case uitându-ne cu ele Și luminând cu ele a noastre albe frunți. Iar mesele întinse și-i vin pe ele­­ oricine. Cât de sărac, găsește în ziua asta vin. Râd plinele pahare cu glasuri cristaline Și chiar cei mici au voie să bea câte puțin. Și totuși, ziua asta nu-i numai desfătare. Un an mănos în muncă și pace a trecut. Dar gândesc părinții la ziua viitoare. Ne-amenință primejdii și-s multe de făcut. Furtuna mai mocnește în fundurile zării Și-ncearcă să-și pornească din nou smintitul foc Luând bărbații-n lupte și-n loc mâncând puzderii de păsări vuitoare cu moarte și cu foc. Eu mă mai văd alături de mama-n noaptea rece, în satul orb, când nimeni la geamuri nu era. Căci duși erau flăcăii - nu mai puteau petrece - Și dus­era și tata departe, undeva. De-aceea, deodată din mână las paharul Și mă gândesc la toate acele câte-au fost Și-i văd și pe copiii care-și plângeau amarul Sub poduri, rupți și palizi și fără adăpost. Dar nu, destul cu asta, doar azi e sărbătoare. Să salutăm, prieteni, voioși acest nou an Ce trece cu ninsoarea lui albă, roditoare Printre Carpații veșnici și peste Bărăgan. Și auziți? îmi pare, ori vântul se frământă Și glasuri subțirele din vânturi se desprind. La ora asta-n lume copiii lumii cântă Colindul cald al Păcii, cel mai frumos colind.

Next