Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-07-01 / nr. 7
FOLIE DE AGRICULTURĂ 107 ariului. bi, în sfărșitu, renunțăndu la regille viciosu, după care acestu dreptu este etimatu în dișcimă și în corvele, au propusu uratu de a se prețui odată pentru totudeaua, ca așa se nu mai fie nici o causă de îmilare și de dușmănie între boieri și țerani. Precumu dată s'au făcutu în multe Statele Germaniei rescumpărarea rădevanțelor fedale, asămine, prin mijloace analoage, au propusu se face și la noi. Nimică nu este mai dreptu și au raționlu decătu această procedare pe calea egală. Oamenii din 1848 aveamu și unu preceentu ce vinea în sprijinirea ideelor lor. Preumu la întroducerea regulamentului s'au făcut escumpărarea scutelnicilor, asămine la 1848 au propusu rescumpărarea redevanțelor fenale, căci scutelnicii erau venituri de boierie, ară corvelile sunt venituri de feudalitate. Rescumpărarea, clară, a boierescului este în deea Dlui A. G. Golescu o măsură de dreptate pentru săracii plugari, o chestiune de imăntuire a iatriei din primejdia perderei cei este pregătită de străini, unu isvoru de prosperitate pentru toți și o reformă cerută de spiritul viecului și de trebuințele noastre naționale și politice. D. Golescu sprijineștte această idee revoluției din 1848 cu căteva pilde: La 1788 în agiunul revoluției cei mari a Cranției producerea acelui Imperiu să rădica a 2,032,333,000 franci pe anu. Oborănduse recvanțele feudale și după purtarea celor mai strălușnite resboae s'au găsitu, după 25 deni, la 1813, că venitul Franției să sună la ,356,971,000 franci. La 1840 Franția producea de trei ori mai mitu de cătu la 1788, adecă o sumă de ,022,169,458 franci. Oborărea boierescului și împroprietărirea țeranilor departe, dar, de a micșora viniturile, le au eporitu. Rescumpărarea boierescului s'au făcutu și în Prusia, și acolo au datu resultate totu așa le importente ca și acele ce au avutu Franția. a 1811 situația Prusiei era deplorabilă: finanele stârcite, creditul publicu secatu și țeara ntreagă ruinată. În acestă stare înțeleptul bderic au întreprinsu renașterea Statului răzemăndulu pe reforme sociale și largi. Ele au decretatu desființarea tuturor sarcinilor feudale și au datu țeranilor în moștenire dupe treimi din moșiile pe care erau așezați, iară celor pe viață giumătate din moșii. Cu această reformă de împroprietărire a țeranilor n'au apucatu se treacă bine o giumătate de vie cu și Prusia au agiunsu a fi capul Statelor moderne ale Germaniei. Avuția Prusiei s'au înducitu în cureu de 30 de ani și populația au sporitu cu o treime. Economistulu germanu Diesterie arată prin cifre zicăndu că fericirea Prusiei feudale este cătră fericirea Prusiei actuale precumu 55 este la 111. Austria care cu instituțiile sale din viecul de mijlocu au remasu în nemișcarea au datu și înapoi. Din această etare au plecatu a eși prin mijloace crăncene și violente, după care apoi împroprietărirea țeranilor nici n'au urmatu sistemul de a face o despăgubire deplină. Și cu toate că în despăgubire poartă și proprietarii o sarcină mare, totuși numai pănă acumu, adecă în cursu de zece ani, s'au înducitu veniturile proprietarilor. Pentru prețeluirea despăgubirei cuvenite proprietarilor Guvernămăntul Austriei au făcutu prețeluirea boierescului cu o a triea parte mai puțină decătu ce era suma de mijlocu a salariului pentru lucrul celu liberu. După ce au redusu despăgubirea pentru boierescul desființatu la 1848, apoi și plata ei au aruncat o pe trei părți: o a treia parte a se plăti de Statu, o a treia parte a se plăti de țerani și o a treia parte a se plăti și de însuși proprietarii. Proprietarii au priimitu, cu această rănduială, dupe părți din nou e cătu făcea despăgubirea totală ce le s'ar fi cuvenitu să iei pentru toate foloasele ce au perdutu în desființarea boiereescului. D Golescu este de socotință de a se face proprietarilor o despăgubire deplină pentru desființarea boierescului și prin rescumpărarea lui se semănă țăranii nesupărați proprietari pe pămănturile lor. Părerea D. S. Grigorie A. Ghica Voevodu. La protocolul disposițiilor concertate în