Fotbal, iulie-decembrie 1972 (Anul 7, nr. 319-344)
1972-07-05 / nr. 319
A AHT CREATOR propierea marelui eveniment politic din viata poporului nostru — Conferinţa Naţionala a partidului — catalizează eforturile, iniţiativele, spiritul de abnegaţie şi entuziasmul cu care întreaga clasă muncitoare întîmpina înaltul forum al comuniştilor, chemat să dezbată probleme de stringentă actualitate, modul cum au fost înfăptuite hotărîrile Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului, să stabilească măsurile de perfecţionare, în continuare, a conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, de dezvoltare a democraţiei socialiste. Asistăm la un uriaş cvînt creator care a cuprins toate compartimentele economiei naţionale şi care s-a cristalizat în hotărîrea fermă, de nezdruncinat, a muncitorimii române : CINCINALUL DIN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE ! De pretutindeni sosesc veşti care arată cu cită responsabilitate privesc muncitorii, inginerii, tehnicienii, lucrătorii din construcţii, transporturi, economie, cercetare ştiinţifică, oamenii ogoarelor patriei acest angajament îndrăzneţ, de loc uşor, dar de o înaltă semnificaţie patriotică. Cincinalul în patru ani şi jumătate reprezintă un mare examen al potenţialului poporului nostru, harnic şi talentat, şi există de pe acum premise certe că el va fi trecut cu deplin succes. Pulsează viu, ca niciodată mai puternic întrecerea socialistă pornită la începutul acestui an. In această competiţie pasionantă a omului cu timpul, cu cifrele, cu normele de plan şi, în ultimă instanţă, cu sine însuşi, sîntem — de asemenea — martorii unor fapte vrednice, demne de toată admiraţia, capabile să ne insufle un sentiment adine de mîndrie naţională. Recentele conferinţe extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid, adunări cu un pronunţat caracter de lucru, străbătute, ca de un fir roşu, de spiritul exigenţei şi al principialităţii comuniste, au raportat Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, suplimentări masive ale angajamentelor iniţiale luate in cadrul întrecerii socialiste. Ele vor însuma, pină la sfîrşitul anului, pe întreg ansamblul economiei naţionale, cifre impresionante, concretizate în producție-marfă de ordinul multor miliarde de lei, în economii substanțiale de materie primă și la utilaje, in darea înainte de termen a unor obiective de mare însemnătate din planul de investiții, în produse de calitate superioară, competitive pe plan mondial, ceea ce va face viaţa materială şi spirituală a poporului nostru şi mai îmbelşugată. Conferinţele judeţene au ales, totodată, delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului, din rîndul celor mai de seamă cetăţeni ai patriei, muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care prin activitatea lor fac cinste colectivelor în care muncesc, sînt stimaţi, admiraţi, li se urmează exemplul. Printre cei chemaţi să-i reprezinte pe comuniştii ţării la Conferinţa Naţionala a partidului se află numeroşi oameni iubitori ai exerciţiului fizic, animatori şi sprijinitori ai mişcării sportive, activişti de partid şi de stat, directori de mari combinate şi întreprinderi, profesori universitari, preşedinţi de cooperative agricole de producţie şi alţii care, deopotrivă cu activitatea rodnică ce o depun, găsesc timp pentru a pune umărul la dezvoltarea mişcării de educaţie fizică şi sport din judeţul, oraşul, unitatea de producţie, universitatea sau şcoala unde îşi desfăşoara munca Pentru că astăzi sportul a încetat să mai fie o simplă chestiune de agrement, intrînd ferm în circuitul vieţii sociale, şi jucînd un rol recunoscut în opera de făurire a cetăţeanului complet, multilateral pregătit, de mare integritate spirituală, pe care îl reclamă societatea socialistă și comunistă. 5 iMSKWNA K ^5? s Aa »um l\'ii rdinala Cupei României a f5 încheiat, practic, sezonul fotbalistic, dar activitatea oficială are încă o... coadă, poate mai puţin importantă pe planul competiţional naţional dar pasionantă pentru mii de iubitori ai balonului rotund din cîteva centre fotbalistice care îşi susţin, în aceste zile, candidatura ia un loc în al doilea eşalon valoric al ţării : barajul pentru Divizia B. Concurenţa e mare : cite trei pe un loc! Şi — din păcate — destul de supusă hazardului, pentru că se rezumă la numai cite două meciuri, destul de puţin pentru ca „verdictul" — depinzînd, poate, de un gol, de un penalty ratat sau de o mică neatenţie de arbitraj — să poată fi absolut just şi inapelabil... Ceea ce ne face să regretăm că duminică, opt echipe care au luptat un an întreg pentru supremaţie în seria de „C", şi pe care au şi obţinut-o, bucurindu-se firesc, vor parasi cîmpul de joc de la Bucureşti, Hunedoara, Ploieşti şi Bra. Vilcea, copleşite de decepţie şi întoreîndu-se în oraşul lor în postura unei echipe — de acum, oarecare — de Divizia C. Visuri de un an, spulberate în 4—5 zile... Cruzimea unui astfel de baraj nu e cu nimic mai prejos decit cea a unor prevederi regulamentare care, într-o vreme, scoteau din Cupa României o echipă pentru că suma vîrstelor jucătorilor săi era mai mare cu cîteva zile decît cea a adversarilor... mai veche discuţie asupra * li criteriilor de calificare in Cupe României este pe punctul de a se reactualiza. Aceste criterii sînt actualmente atit de diferite şi de schimbătoare de la o fază la alta încît nu ştim dacă cineva le-ar putea enunţa fără a avea în mină regulamentul. Cînd primează criteriul deplasării, cînd cel al categoriei echipelor, cînd cel al loviturilor de la 11 metri, cînd cel al rejucării. Mai mult: cînd se joacă pe terenul uneia din formaţii, cînd pe teren neutru, cînd e meci simplu, cînd e meci dublu (ba, uneori, ca în acest an, se mai schimbă criteriile chiar în timpul competiţiei...) Dar asta nu e totul prin tragerile la sorţi dirijate (un principiu nesportiv !) se creează situaţii avantajoase pentru unele echipe, ajungîndu-se chiar ca — în cadrul aceleiaşi etape — criteriile de calificare să fie diferite de la un meci la altul ! De ce nu se ajunge şi la noi, de ani de zile, de cînd tot persistă nemulţumirile la o simplificare, la o SPORTIVIZARE, a Cupei României Toată lumea s-a minunat de „performanţa“ Corvinului Hunedoara care, în ultima etapă a Diviziei B, condusă la pauză, în deplasare la Satu Mare, cu 1-0, de către Olimpia, a marcat in ultimele 45 de minute ale campionatului şase goluri şi a scăpat de retrogradare. Minuni de-astea au mai" • OPT CÎSTIGATORI VOR FI TRISTI... • LABIRINTUL CUPE! • „CATELUS CU PARUL CREŢ..." • CHIAR FARA OBLEMENCO ! • SE CREEAZA „BILETE IN PLUS" PENTRU C. M. • JUCĂTORII VOR SA CAM STEA PE LA CASELE LOR... fost si la Sebes sau la Turda sau prin alte locuri. Federaţia a chemat la Bucureşti pe delegaţii echipelor încriminate, sperînd, probabil, că aceştia vor declara că meciurile rău mirositoare au fost „aranjate“. Toţi însă au susţinut sus şi tare că nu ştiu nimic, că s-a jucat normal. Unii s-au şi jurat şi... cum să nu crezi în jurăminte ? ! Drept care, vom reproduce aici o frumoasă poezie, pe care o vom dialoga ad-hoc, modificind, faţă de original, doar semnul de punctuaţie de la sfîrşitul ultimului vers : LUMEA (revoltată): „Căţeluş cu părul creţ Fură faţa din coteţ. El se jură că nu fură F.R.F. (ridicînd din umeri). Dar... l-am prins cu raţa-n gură?“ B ună idee, în fine. Se anunţă pentru la toamnă programarea meciului România — Austria (reprezentative A) la Craiova. Chiar dacă nu vor juca în echipa noastră Oblemenco şi Marcu, n-avem de ce să ne temem că numărul spectatorilor va fi mai mic decît cel înregistrat la Bucureşti la meciul cu Franţa, de exemplu. . Iar publicul din Capitală se poate consola : are totuşi o echipă în Cupele europene... argentina propune ca 1® turneu] final al Campionatului Mondial din 1978, pe care-l va organiza, să se califice 20 de echipe şi nu 16 ea pînă acum. Preşedintele F.I.F.A., Stanley Rous se arată favorabil acestei idei, mai mult chiar, precizează, într-o conferinţă de presă, că opoziţia faţă de sporirea numărului echipelor finaliste vine din partea U.E.F.A. In opere ziare europene se exprimă însă părerea că de relanaţia preşedintelui F.I.F.A. este legată de dorinţa sa de a-şi asigura simpatia şi adeziunea unor influente cercuri fotbalistice sud-americane, acum cînd se apropie alegerea preşedintelui forului european, post la care şi-a anunţat candidatura J şi brazilianul Joao Havelange. Cum, la rîndul său, U.E.F.A. 11 n-are interes ca fotoliul prezi- 11 denţial să părăsească bătrînul 11 continent, nu e exclus ca pînă la urmă, să cîştige propunerea cu 20 de echipe în turneul final, pe care forul european va înceta, probabil, de a o mai combate. La 1 iulie a început perioada de transferări. La ghişeele federaţiei nu e nici un fel de îmbulzeală, înseamnă, oare, că jucătorii nu prea sunt dispuşi să circule ? Sau că „bombele“ sunt lăsate pentru ultimele zile ? Vom vedea. Un singur lucru îl putem da ca cert internaţionalul repidist Dumitru nu vrea să-şi părăsească echipa, mai ales acum cînd feroviarii au de apărat prestigiul fotbalului românesc InCupa cupelor“. El ne-a dat recent un telefon la redacţie, rugîndu-ne să facem publică această declaraţie. Ceea ce mă facem. In rest... Radu URZICEANU . Q060300 Nr. 319 ACUM, FIINDCĂ A VENIT VACANȚA.. Duminică seara, cînd reflectoarele de pe stadionul „23 August“ s-au stins, momentul a reprezentat, simbolic, șistingerea“ sezonului 1971-72 al fotbalului românesc. Din toamnă pină în vară, cum se fixează — calendaristic — anul fotbalului, echipele româneşti (de club şi reprezentative) n-au lipsit de la nici una dintre marile competiţii internaţionale. Se poate spune că în momentul de faţă soecerul nostru a atins parametrii marilor mişcări fotbalistice, pentru că se prezintă pe toate fronturile întrecerilor devenite oficiale şi o face cu destul succes. Nu avem însă intenţia de a proceda la o analiză a sezonului internaţional şi intern care s-a terminat duminică. Am vrea să ne oprim doar asupra implicaţiilor pentru vacanţa care a început, determinate tocmai de apariţia plenară a fotbalului nostru în arena internaţională, şi asupra obligaţiilor care revin, se înţelege, întii pe plan intern şi ca repercusiune directă— pe acela internaţional pentru formaţiile noastre. Din trecute sezoane ştim că, din păcate, vacanţa care se acordă competiţiei molipseşte şi celulele care nu au dreptul la odihnă în aceste săptămîni, fiindcă repausul lor va însemna numai rău şi prejudiciu pentru cluburile noastre. Zilele acestea s-au dovedit, în plină perioadă competiţională, mai preţioase şi mai importante decit perioada de activitate propriu-zisă, sub aspectul muncii de organizare, de pregătire a noului sezon. Iată să luăm doar acest aspect al definitivării loturilor. Atitea şi atîtea exemple ne-au demonstrat că cei mai harnici, mai neobosiţi, au reuşit să realizeze — pe lîngă promovările din propria grădină — transferări de elemente talentate din categoriile inferioare sau chiar egale de mare utilitate. Observăm că, în general, intre cluburile şi asociaţiile noastre fruntaşe nu există o colaborare permanentă şi reală care ar rezolva multe ieşiri din situaţii grele in privinţa completării loturilor, pe cale amiabilă, prin înţelegerea tuturor părţilor — cluburi sau asociaţii şi jucători. Faptul că o echipă are — să zicem — prea mulţi fundaşi şi alta prea puţini, în schimb una ducînd lipsa atacanţilor, iar alta fiind în prisos cu asemenea specialitate de jucători ar putea duce la o îmbunătăţire a situaţiei pentru ambele, dacă fiecare ar judeca chibzuit lucrurile şi ar înţelege să facă şi concesii şi nu să alerge numai după avantaje. E un aspect, şi nu dintre cele din urmă, al muncii din zilele de vacanţă. Săptămânile acestea de odihnă a competiţiilor mari, fiindcă cele mici — constatăm doar — nu au răgaz (vezi „Cupa de vară“, turneele de baraj, splendida revărsare de tinereţe de pe gazon a atîtor campionate şcolare, zilele tumultuoase din taberele de juniori, zilele de pregătire ale Campionatului european al studenţilor), ne îndeamnă şi la alte reflecţii. Obligaţia onoarei impune să vorbim puţin de... onoarea întrecerilor, uneori uitată, alteori chiar călcată în picioare. Nici in acest sezon n-am fost scutiţi de apariţia scorurilor astronomice ; ele au venit, iarăşi, semnal al intervenţiei necinstei sau neglijenţei în apărarea culorilor echipei. Nu ştim cit de mulţumiţi, cit de împăcaţi cu propria lor conştiinţă sunt acei care au falsificat, în mai mare sau mai mică măsură unele rezultate din Diviziile B şi C Ştim însă că ei ar trebui să înţeleagă că asemenea lucruri nu le fac onoare. După cum socotim că ar fi cazul ca F.R.F. să iasă, în sfîrşit, de sub atitudinea neutrală, mai cu seamă după ce a avertizat de la începutul sezonului că a devenit dispusă să sancţioneze — chiar şi în lipsa probelor materiale — acele rezultate care, prin proporţia lor, săvirşesc minunile salvărilor de la retrogradare sau ale obţinerii locurilor de onoare — le mai putem oare denumi aşa ? — şi care se înregistrează, vai, ce coincidenţă, numai în ultimele etape ! Reflectind la asemenea momente triste pentru fotbal să ne întoarcem privirile şi spre alte sarcini de vacanţă , credem câ „ofensiva reparaţiilor şi amenajărilor“ nu îşi găseşte un moment mai bine plasat ca acum. Şi, slavă domnului, stadioanele şi instalaţiile lor, sediile cluburilor, echipamentul şi materialele sportive, aşteaptă în multe locuri mîna gospodarilor. Unele formaţii de prima divizie şi foarte multe din Divizia B, ca să nu mai vorbim de cele de C apar, la capitolul „gospodărire“, la un nivel direct dezonorant faţă de nivelul competiţiei. Şi asta numai şi numai pentru că spiritul acesta al bunei rînduieli a lucrurilor, niţică hărnicie şi grijă, un pic de ambiţie in plus pentru a se realiza minimele operaţiuni finind de întreţinerea bazelor şi echipamentului lipsesc adeseori. Să sperăm că tot vacanţa, cu eliberarea de sub grijile, de sub provara campionatului, va face pe cei ce au răspunderea bunei gospodăriri a cluburilor şi asociaţiilor din eşalonul performanţei fotbalistice să-şi aducă aminte de aceste îndatoriri care sunt ale lor şi numai ale lor. Eftimie IONESCU Tov. Anghel Alexe, preşedintele Consiliului naţional pentru educaţie fizică şi sport, inmînează Cupa României căpitanului echipei Rapid, Nicolae Lupescu Foto : S. BAKCSY Pag. 3