Fotbal, iulie-decembrie 1972 (Anul 7, nr. 319-344)

1972-07-05 / nr. 319

A AHT CREATOR­ propierea marelui eveniment politic din viata po­porului nostru — Conferinţa Naţionala a partidu­lui — catalizează eforturile, iniţiativele, spiritul de abnegaţie şi entuziasmul cu care întreaga clasă mun­citoare întîmpina înaltul forum al comuniştilor, chemat să dezbată probleme de stringentă actualitate, modul cum au fost înfăptuite hotărîrile Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului, să sta­bilească măsurile de perfecţionare, în continuare, a con­ducerii şi planificării activităţii economico-sociale, de dezvoltare a democraţiei socialiste. Asistăm la un uriaş cvînt creator care a cuprins toate compartimentele economiei naţionale şi care s-a cristali­zat în hotărîrea fermă, de nezdruncinat, a muncitorimii române : CINCINALUL D­IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE ! De pretutindeni sosesc veşti care arată cu cită res­ponsabilitate privesc muncitorii, inginerii, tehnicienii, lu­crătorii din construcţii, transporturi, economie, cercetare ştiinţifică, oamenii ogoarelor patriei acest angajament îndrăzneţ, de loc uşor, dar de o înaltă semnificaţie pa­triotică. Cincinalul în patru ani şi jumătate reprezintă un mare examen al potenţialului poporului nostru, harnic şi ta­lentat, şi există de pe acum premise certe că el va fi trecut cu deplin succes. Pulsează viu, ca niciodată mai puternic întrecerea so­cialistă pornită la începutul acestui an. In această com­petiţie pasionantă a omului cu timpul, cu cifrele, cu nor­mele de plan şi, în ultimă instanţă, cu sine însuşi, sîntem — de asemenea — martorii unor fapte vrednice, demne de toată admiraţia, capabile să ne insufle un sentiment adine de mîndrie naţională. Recentele conferinţe extraordinare ale organizaţiilor ju­deţene de partid, adunări cu un pronunţat caracter de lucru, străbătute, ca de un fir roşu, de spiritul exigenţei şi al principialităţii comuniste, au raportat Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, suplimentări masive ale angajamentelor iniţiale luate in cadrul întrecerii socialiste. Ele vor însuma, pină la sfîr­­şitul anului, pe întreg ansamblul economiei naţionale, cifre impresionante, concretizate în producț­ie-marfă de ordinul multor miliarde de lei, în economii substanțiale de materie primă și la utilaje, in darea înainte de ter­men a unor obiective de mare însemnătate din planul de investiții, în produse de calitate superioară, competi­tive pe plan mondial, ceea ce va face viaţa materială şi spirituală a poporului nostru şi mai îmbelşugată. Conferinţele judeţene au ales, totodată, delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului, din rîndul celor mai de seamă cetăţeni ai patriei, muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, români, maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi, care prin activitatea lor fac cinste colectivelor în care muncesc, sînt stimaţi, admiraţi, li se urmează exemplul. Printre cei chemaţi să-i reprezinte pe comuniştii ţării la Conferinţa Naţionala a partidului se află numeroşi oameni iubitori ai exerciţiului fizic, animatori şi spriji­nitori ai mişcării sportive, activişti de partid şi de stat, directori de mari combinate şi întreprinderi, profesori universitari, preşedinţi de cooperative agricole de pro­ducţie şi alţii care, deopotrivă cu activitatea rodnică ce o depun, găsesc timp pentru a pune umărul la dezvolta­rea mişcării de educaţie fizică şi sport din judeţul, ora­şul, unitatea de producţie, universitatea sau şcoala unde îşi desfăşoara munca Pentru că astăzi sportul a încetat să mai fie o sim­plă chestiune de agrement, intrînd ferm în circuitul vieţii sociale, şi jucînd un rol recunoscut în opera de făurire a cetăţeanului complet, multilateral pregătit, de mare integritate spirituală, pe care îl reclamă societatea socia­listă și comunistă. 5 iMSKWN­A K ^5? s Aa »um l\'ii r­d­inala Cupei României a f­­5 încheiat, practic, sezonul fotbalistic, dar activitatea oficială are încă o... coadă, poa­te mai puţin importantă pe pla­nul competiţional naţional dar pasionantă pentru mii de iubi­tori ai balonului rotund din cî­­teva centre fotbalistice care îşi susţin, în aceste zile, candida­tura ia un loc în al doilea eşa­lon valoric al ţării : barajul pen­tru Divizia B. Concurenţa e mare : cite trei pe un loc! Şi — din păcate — destul de supusă hazardului, pentru că se rezumă la numai cite două meciuri, destul de pu­ţin pentru ca „verdictul" — de­­pinzînd, poate, de un gol, de un penalty ratat sau de o mică neatenţie de arbitraj — să poa­tă fi absolut just şi inapelabil... Ceea ce ne face să regretăm că duminică, opt echipe care au luptat un an întreg pentru su­­pr­emaţie în seria de „C", şi pe care au şi obţinut-o, bucurindu-se fi­resc, vor parasi cîmpul de joc de la Bucureşti, Hunedoara, Plo­ieşti şi Bra. Vilcea, copleşite de decepţie şi întoreîndu-se în ora­şul lor în postura unei echipe — de acum, oarecare — de Di­vizia C. Visuri de un an, spulberate în 4—5 zile... Cruzimea unui astfel de ba­­­raj nu e cu nimic mai prejos decit cea a unor prevederi re­gulamentare care, într-o vreme, scoteau din Cupa României o echipă pentru că suma vîrstelor jucătorilor săi era mai mare cu cîteva zile decît cea a adversa­rilor... mai veche discuţie asupra * li criteriilor de calificare in Cupe României este pe punctul de a se reactualiza. A­­ceste criterii sînt actualmente atit de diferite şi de schimbă­toare de la o fază la alta încît nu ştim dacă cineva le-ar putea enunţa fără a avea în mină re­gulamentul. Cînd primează cri­teriul deplasării, cînd cel al cate­goriei echipelor, cînd cel al lo­viturilor de la 11 metri, cînd cel al rejucării. Mai mult: cînd se joacă pe terenul uneia din formaţii, cînd pe teren neutru, cînd e meci simplu, cînd e meci dublu (ba, uneori, ca în acest an, se mai schimbă criteriile chiar în timpul competiţiei...­) Dar asta nu e totul­­ prin trage­rile la sorţi dirijate (un princi­piu nesportiv !) se creează situa­ţii avantajoase pentru unele e­­chipe, ajungîndu-se chiar ca — în cadrul aceleiaşi etape — cri­teriile de calificare să fie dife­rite de la un meci la altul ! De ce nu se ajunge şi la noi, de ani de zile, de cînd tot per­sistă nemulţumirile la o sim­plificare, la o SPORTI­VIZARE, a Cupei României T­oată lumea s-a minunat de „performanţa“ Corvi­­nului Hunedoara care, în ultima etapă a Diviziei B, con­dusă la pauză, în deplasare la Satu Mare, cu 1-0, de către O­­limpia, a marcat in ultimele 45 de minute ale campionatului şase goluri şi a scăpat de retro­gradare. Minuni de-astea au mai" • OPT CÎSTIGATORI VOR FI TRISTI... • LABIRINTUL CUPE! • „CATELUS CU PARUL CREŢ..." • CHIAR­ FARA OBLEMENCO ! • SE CREEAZA „BILETE IN PLUS" PENTRU C. M. • JUCĂTORII VOR SA CAM STEA PE LA CA­SELE LOR... fost si la Sebes sau la Turda sau prin alte locuri. Federaţia a chemat la Bucureşti pe delega­ţii echipelor încriminate, spe­­rînd, probabil, că aceştia vor declara că meciurile rău miro­sitoare au fost „aranjate“. Toţi însă au susţinut sus şi tare că nu ştiu nimic, că s-a jucat normal. Unii s-au şi jurat şi... cum să nu crezi în jurăminte ? ! Drept care, vom reproduce aici o frumoasă poezie, pe care o vom dialoga ad-hoc, modifi­­cind, faţă de original, doar semnul de punctuaţie de la sfîr­­şitul ultimului vers : LUMEA (revoltată): „Căţeluş cu părul creţ Fură faţa din coteţ. El se jură că nu fură F.R.F. (ridicînd din umeri). Dar... l-am prins cu raţa-n gură?“ B­ ună idee, în fine. Se a­­nunţă pentru la toamnă programarea meciului Ro­mânia — Austria (reprezenta­tive A) la Craiova. Chiar dacă nu vor juca în echipa noastră Oblemenco şi Marcu, n-avem de ce să ne temem că numărul spectatorilor va fi mai mic de­cît cel înregistrat la Bucureşti la meciul cu Franţa, de exem­­plu.­­ . Iar publicul din Capitală se poate consola : are totuşi o e­­ch­ipă în Cupele europene... a­rgentina propune ca 1® turneu] final al Campio­natului Mondial din 1978, pe care-l va organiza, să se ca­lifice 20 de echipe şi nu 16 ea pînă acum. Preşedintele F.I.F.A., Stanley Rous se arată favorabil acestei idei, mai mult chiar, pre­cizează, într-o conferinţă de presă, că opoziţia faţă de spori­rea numărului echipelor finaliste vine din partea U.E.F.A. In o­­pere ziare europene se ex­­­primă însă părerea că de r­elanaţia preşedintelui F.I.F.A. este legată de dorinţa sa de a-şi asigura simpatia şi adeziunea unor influente cercuri fotbalis­tice sud-americane, acum cînd se apropie alegerea preşedinte­lui forului european, post la care şi-a anunţat candidatura J şi brazilianul Joao Havelange. Cum, la rîndul său, U.E.F.A. 11 n-are interes ca fotoliul prezi- 11 denţial să părăsească bătrînul 11 continent, nu e exclus ca pînă la urmă­, să cîştige propunerea cu 20 de echipe în turneul final, pe care forul european va în­ceta, probabil, de a o mai com­bate. L­­a 1 iulie a început peri­oada de transferări. La ghişeele federaţiei nu e nici un fel de îmbulzeală, în­seamnă, oare, că jucătorii nu prea sunt dispuşi să circule ? Sau că „bombele“ sunt lăsate pentru ultimele zile ? Vom ve­dea. Un singur lucru îl putem da ca cert­­ internaţionalul repidist Dumitru nu vrea să-şi părăseas­că echipa, mai ales acum cînd feroviarii au de apărat presti­giul fotbalului românesc In­­Cupa cupelor“. El ne-a dat re­cent un telefon la redacţie, ru­­gîndu-ne să facem publică a­ceastă declaraţie. Ceea ce mă facem. In rest... Radu URZICEANU . Q060300 Nr. 319 ACUM, FIINDCĂ A VENIT VACANȚA.. Duminică seara, cînd reflectoarele de pe stadionul „23 August“ s-au stins, momentul a reprezentat, simbolic, și­­stingerea“ sezonului 1971-72 al fotba­lului românesc. Din toamnă pină în vară, cum se fixează — calendaristic — anul fotbalului, echipele româneşti (de club şi­ reprezentative) n-au lipsit de la nici una dintre marile competi­ţii internaţionale. Se poate spune că în momentul de faţă soecerul nostru a atins parametrii marilor mişcări fot­balistice, pentru că se prezintă pe toate fronturile întrecerilor devenite oficiale şi o face cu destul succes. Nu avem însă intenţia de a proceda la o analiză a sezonului internaţional şi intern care s-a terminat duminică. Am vrea să ne oprim doar asupra implicaţiilor pentru vacanţa care a început, determinate tocmai de apa­riţia plenară a fotbalului nostru în arena internaţională, şi asupra obli­gaţiilor care revin, se înţelege, întii pe plan intern şi ca repercusiune di­rectă­­— pe acela internaţional pentru formaţiile noastre. Din trecute sezoane ştim că, din păcate, vacanţa care se acordă compe­tiţiei molipseşte şi celulele care nu au dreptul la odihnă în aceste săptămîni, fiindcă repausul lor va­ însemna nu­mai rău şi prejudiciu pentru cluburile noastre. Zilele acestea s-au dovedit, în plină perioadă competiţională, mai preţioase şi mai importante decit pe­rioada de activitate propriu-zisă, sub aspectul muncii de organizare, de pre­gătire a noului sezon. Iată să luăm doar acest aspect al definitivării loturilor. Atitea şi atîtea exemple ne-au de­monstrat că cei mai harnici, mai ne­obosiţi, au reuşit să realizeze — pe lîngă promovările din propria grădi­nă — transferări de elemente talen­tate din categoriile inferioare sau chiar egale de mare utilitate. Obser­văm că, în general, intre cluburile şi asociaţiile noastre fruntaşe nu există o colaborare permanentă şi reală care ar rezolva multe ieşiri din situaţii grele in privinţa completării loturilor, pe cale amiabilă, prin înţelegere­a tuturor părţilor — cluburi sau asocia­ţii şi jucători. Faptul că o echipă are — să zicem — prea mulţi fundaşi şi alta prea puţini, în schimb una du­­cînd lipsa atacanţilor, iar alta fiind în prisos cu asemenea specialitate de jucători ar putea duce la o îmbunătă­ţire a situaţiei pentru ambele, dacă fiecare ar judeca chibzuit lucrurile şi ar înţelege să facă şi concesii şi nu să alerge numai după avantaje. E un aspect, şi nu dintre cele din urmă, al muncii din zilele de vacanţă. Săptămânile acestea de odihnă a competiţiilor mari, fiindcă cele mici — constatăm doar — nu au răgaz (vezi „Cupa de vară“, turneele de ba­raj, splendida revărsare de tinereţe de pe gazon a atîtor campionate şco­lare, zilele tumultuoase din taberele de juniori, zilele­ de pregătire ale Campionatului european al studenţi­lor), ne îndeamnă şi la alte reflecţii. O­­bligaţia onoarei impune să vorbim pu­ţin de... onoarea întrecerilor, uneori uitată, alteori chiar călcată în picioare. Nici in acest sezon n-am fost scutiţi de apariţia scorurilor astronomice ; ele au venit, iarăşi, semnal al inter­venţiei necinstei sau neglijenţei în apărarea culorilor echipei. Nu ştim cit de mulţumiţi, cit de împăcaţi cu propria lor conştiinţă sunt acei care au falsificat, în mai mare sau mai mică măsură unele rezultate din Diviziile B şi C Ştim însă că ei ar trebui să înţeleagă că asemenea lucruri nu le fac onoare. După cum socotim că ar fi cazul ca F.R.F. să iasă, în sfîrşit, de sub atitudinea neutrală, mai cu­ seamă după ce a avertizat de la în­ceputul sezonului că a devenit dispu­să să sancţioneze — chiar şi în lipsa probelor materiale — acele rezultate care, prin proporţia lor, săvirşesc mi­nunile salvărilor de la retrogradare sau ale obţinerii locurilor de onoare — le mai putem oare denumi aşa ? — şi care se înregistrează, vai, ce coin­cidenţă, numai în ultimele etape ! Reflectind la asemenea momente triste pentru fotbal să ne întoarcem privirile şi spre alte sarcini de vacan­ţă , credem câ „ofensiva reparaţiilor şi amenajărilor“ nu îşi găseşte un mo­ment mai bine plasat ca acum. Şi, sla­vă domnului, stadioanele şi instala­ţiile lor, sediile cluburilor, echipamen­tul şi materialele sportive, aşteaptă în multe locuri mîna gospodarilor. Unele formaţii de prima divizie şi foarte multe din Divizia B, ca să nu mai vorbim de cele de C apar, la ca­pitolul „gospodărire“, la un nivel di­rect dezonorant faţă de nivelul com­petiţiei. Şi asta numai şi numai pen­tru că spiritul acesta al bunei rîndu­­ieli a lucrurilor, niţică hărnicie şi gri­jă, un pic de ambiţie in plus pentru a se realiza minimele operaţiuni fi­nind de întreţinerea bazelor şi echi­pamentului lipsesc adeseori. Să spe­răm că tot vacanţa, cu eliberarea de sub grijile, de sub provara campiona­tului, va face pe cei ce au răspunde­rea bunei gospodăriri a cluburilor şi asociaţiilor din eşalonul performanţei fotbalistice să-şi aducă aminte de a­­ceste îndatoriri care sunt ale lor şi numai ale lor. Eftimie IONESCU Tov. Anghel Alexe, preşedintele Consiliului naţional pentru educaţie fizică şi sport, inmînează Cupa României căpitanului echipei Rapid, Nicolae Lupescu Foto : S. BAKCSY Pag. 3

Next