Frontul Plugarilor, iunie 1948 (Anul 4, nr. 979-1002)

1948-06-10 / nr. 986

COMEMORAREA A 100 DE ANI­­ A REVOLUȚIEI DE L­A 1848 MARILE SERBĂRI DE LA ISLAZ $1 BUCUREȘTI IN CAPITALA SE ORGANIZEAZĂ O MARE ÎNTRECERE A CÂNTECULUI ȘI DANSULUI NAȚIONAL, CU PARTI­­CIPAREA ECHIPELOR DE ȚARA CU Marie Bsafcsifi organizate cu pistolul aniversării anuloui cevatuiteno r 1046 con­tinuă în tot cursul banei lunii, după um­ătorul progra­m­: 8 IUNIE: „Proclamația de la Islaz“, la Ateneul Român, conferen­­țiar d. prof. P. Constanti­­nescu-Iași, prim vice-preșe­­dinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. 9 IUNIE: Adunarea fes­tivă de la Islaz, organizată la Consiliul Frontului județean al Democrației Populare, împreună cu au­­toritățile locale ale județe­lor Romanați și Teleorman (Islaz se găsete la hotarul acestor județe), cu partici­parea unei delegații guver­namentale și a Consiliului F­r­o­n­țilu­­i Demmocrației Populare. La această recultare ▼or lua cuvântul CMX partea Prezidiului, ci pj»î­­P* Constantin tiscu - Iași, prim vice-președinte al Prezidiu­lui Marii­­ Adunări Naționa­le, din partea guvernului; 3. prof. Traian Săvulescu, vice-președinte »1 Consiliu­­lui de Mini­j din partea CL C. al PM. R.î­n L Emil Bodnăraș, ministrul Apără­rii Nationale. După discursuri va urma un program de cântece și dansuri populare­face o expunerie de prin ministru dr. Petru Groza. Cuvântarea va fi urmată de un scurt program artis­tic și cultural. 11 IUNIE: La București: Dimineața: concursuri spor­tive interșcolare. După a­­m­iază: inaugurarea Așeză­tortatea poporului român“. Cu această ocazie va lua cu­vântul d. Teohari George­­scu, ministrul Afacerilor Interne, președinte de onoa­re al acestui așezământ cul­tural La aceeași festivitate se vor prezenta cele cinci machete comandate pentru un monument „Bălcescu“ la București In aceeași zi vor avea loc festivități în toată țara, în legătură cu mișcarea revo­­luționară din principate. 16 IUNIE : Gală cinema­tografică cu filmele: „Re­voluția de la 1848“ și docu­mentarul „Cu fruntea in soare“ (APACA). 18 IUNIE: Conferința: „Nicolae Bălcescu“ la Athe­neul Român. Conferențiar d. N. Popescu Doreanu, vi­­ce-președinte al ARLUS­ 25, 28 și 27 IUNIE» Mare concurs al cântecului și dansului național, cu parti­ciparea echipelor muncito­rești, țărănești, școlare «1 ale U.SJ­ S.Z.-ului. Cuvântarea de Conferința S­mântului Cultural „N. Băl­ 1 ”. Octav Livezeanu, mini­­cescu" și a muzeului „Me­­strul Artelor și Informa­­mente din lupta pentru li­țiilor. Bilin si sim IflîSliii «in­ linii __ da 7 Imite­­m apărat deciziile, prin care un fate* • însemnată adycar« in per­­somlai tostento al Sfitator»*­­isi AgricultoriL Da ÎHssB»snt numite «• in­gineri asTcawmi au T»*i mu­tați In serviciu« agriccol« și ocoala cipriMla­di» diferit« Județ«. S'au dat indiAtoarele de so­­sața de conducere a laaffkec­­toratelor Agricole Regionale: A I. M&rgirtanu la Inspec­toratul Regional Agricol Cluj; d. Martin Caradvan- Bchi­la Inspectoratul Bucu­rești; d. V. Gavrilescu la In­spectoratul Constanța; d. Oh. Zuca la Inspectoratul Bihor și d. N. Popescu la inspec­toratul gihls. Organ de luptă al plugărimii muncitoare DIRECTOR GHEORGHE NECHID ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Țărani, Muncitori, Intelectuali 1 l­ai 100 tei 3 l­ai 300 M Abonamentele se fac numai cu plata anticipat, prin CJî.C. 1388 sau mandat poștal. Autorități, societăți și instituții lei 6.000 anual. Abonamentele Încep la 1 și 15 ai­ fiecărei inul. REDACȚIA gir. OTETELEȘANTO­­,«*.! AD­ȚIA Str. STAVEOPOJLEO8 Nr. 3, «t. XL TELEFOANE ! Direcțiunea 5.34.39 Administrația 3.66.95 Secretariatul 5.04.39 6.50.87 SktuețU jam«. Tipografia 3A0.16 Redactor responsabil ȘERBAN NEDELCU mmm i. p. s. s. bleu mmm. nm si u­n­kb­m CITITI DB­L P. S. MB9PCUT HMM CECTITSCU1 SUTA $i INDUSTRIA IN U­ R­ S.S. AU SARCINA DE A ÎNZESTRA AGRICULTURA CU CELE MAI NOUI MAȘINI . ..­­ ';'T“ .. . •..­ .­­ . Ifonea­r&fajSpe 4» swftai W un«ft« eu ear« «*t« *«*••*» »cr­*«Imi« tggpgid, •­­M» creată <2« *a«xwift, tod­ent ft ecu­­s frac­tori tovfeäel Mt *Mt*»t ft mn«In­ *uitf fabricate ie ueketic sovietice. 8 . Rol de frypta­nt /a oferea planurilor <*• noui tipuri de m­asini agricole intim­ed­es&mA surstrut­ului un­attai d* MIMtAn ftüujl#**« in domeniul «oaetraefiat de morful ap Woal­e­­zarea grandiosului program de industrializare și reccor strucție a întregii ca»me naționale a URSS­Acest important așeză­mânt științific al pz& a apă­rut în 192â, atjutod efect po­norul sovietic a început, sub cond­ucerea lui Stalin, reali-0 SARCIZA SUSESCÎĂ PEN­RU OAMENII DE Srînîa Guvernul serh­otk a pus atunci în fața aavtiț­hwi , inginerilor și constructorilor­­ din «rinul acestui institut » de L. PAN­UKOV sarcină urgentă, aceea de a creia construcții de nădejde de mașini agricole sovietice, care să corespundă pe de­plin necesităților marii a­­griculturi socialiste. Din acea clipă în nume­roasele laboratorii, sălile ex­perimentale și birourile de construcția ale institutului ți din diferita uzine sa des­fășoară o activitate încor­dată schatreruptă. Numai in decurisul primului deceniu al esosteniței sale Institutul a dat agriculturii țării peste 50 de tipuri originale de anașkd și unelte pentru trac­țiune mecanică-Pe ogoarele țării lucrează fgh­eraiee pluguri cu «teci braxde. «emieătoaff* cu o mare rază de cuprindere, cultivatoare de afânat, com­binele „Kommunar“ și „.Sta­­lin­eț“, mașini de smuls inul, diferite tipuri de mașini de treerat, etc­ In zilele noastre Institutul de construcție a mașinilor agricole, creat cu 20 de tal în m­etri de academiciaaud (Continua*® în P*g, M Plata salariilor și pensiilor pe luna Iunie înaltul Presk&w­m «remfiad Decretul, prin care auto­riză Mlîtate«â­teanțeze, să mdmmnțme plata sala­­riitor și pensifer pe luna Iunie 1948. Totemul genei­ I al satorilor lecnntează 1A4F173^H­­tei. Prici­neaîaș «tacit, MidatenH Freanței er­a acord­at aieawaf'i OueI SeW' de PemeSu­l­­ si Casei­l O. V. IL, mn mm& teisl­ de m0B6^09 Ni ^ peaaHef nm fm&pp la 38 «si. T—D Psan Ferkinte Părinte al Jm* 2b eeeesti menwnebilft șl ai a înscăunării Voa­­nts9 9» tronul patriarhi caoc al Bbecidi «riades» române, b­ Dunele întregii bituli ortodox« din Rusia și al meu imi îndrept gându­ri!* cu felicitări frățești că­tre t P. S- Voastră, *apri­­mându-vă sincerile mele urări, ca înalta slujire Casei Lui Dumnezeu, la care sun­teți chemat, se fie cât mai rodnică și mântuitoare atât pentru I­­P. S. Voastră cât și pentru Biserica română, în­credințată cârmei L P. S. Voastre. In virtutea legăturilor de strânsă prietenie spirituală, legături cami de multă vreme eu existat între bisericile noa­s­tre și cari s’au întărit și mai mult în timpul din urmă, în virtutea a câtor legături pen­tru noi și biserica noastră, nu pot remâne indiferente nici durerile și nici bucuriile Bi­sericii Ortodoxe Române. Așadar, cu multă durere am retrăit evenimentul trist — încetarea din viață al­ P­S. S- fostul Patriarh Nicodim, cu care am fost uniți prin lanțul puternic al dragostei curate, datorită legăturilor stabilite atât prin vizita fos­tului Patriarh la Moscova, cât și prin vizita mea în Romă­nia. Lucrările lui de vastă cul­tură teologică, cărora s’a de­votat până’n ultimele clipe ale vieții sale, l-au situat în rândul celor mai recunoscuți și de seamă (autorizați) teo­logi, pe care l-a cultivat și dăruit Bisericii ortodoxe școala noastră teologică rusă. Plecarea lui, a unui cârmaci înțelept și iscusit, a unui câr­maci cu multă experiență este o mare și dureroasă pier­dere nu numai pentru bise­rica română ci pentru întrea­ga biserică ortodoxă de pre­tutindeni. Și noi cu pioasă smerenie și frumoasă amin­tire în rugăciunile noastre îi vom pomeni numele lui De altă parte, vestea alege­rii I. P. S. Voastre în scaunul văduvit de Patriarh al Bise­ricii române, ne-a prilejuit momente de adevărată bucu­rie duhovnicească­ Și noi, îm­preună cu Biserica română smerit ne închinăm, rugând pe bunul Dumnezeu, ce a binecuvântat alegerea Prea Fericirii Voastre, să-și rever­se mila și binecuvântarea sa divină și asupra lucrării vii­toare și a slujirii înalt Prea Sfinției Voastre. Cred și sunt convins că I P. S. Voastră veți binevoi a onora cu prezența în fruntea delegației bisericii române, solemnitatea noastră biseri­cească cu ocazia aniversării a 160 ani de autocefalie a Bi­sericii ortodoxe ruse, cum și a lua parte la lucrările con­­gresului, tei chestiuni biseri­cești, ca va avea loc în luna Iulie a. c. Uniți în rugăciuni comune ți cu gh­jduri de sinceră și «arată prietenie să se întă­rească și să se cimenteze cu ««le mai strânse și so­l de le­gături unirea noastră fră­țească și spirituală, care să fie atât pentru binele și pros­peritatea bisericilor noastre cât și pentru binele la folosul popoarelor noastre. AT.F.X&l Patriarhul Moscovei și al Ședința solemnă s’a desfășu­rat in prezența d-lor; Prof. Dr. C. X. Portion Președintele Pre­­zidiu­­ui Ma­rii Adunări Națio­nale prof. P. Carks Ia­niinescu­­lași,­ prim viea președinte, Mi­hail Sadoveacu «1 Ion Niculi, vie­-președinți. »»creat Marin Florea Ionescu și Anton Alexan­­drescu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale. In banca ministerială au luat loc mentorii guvernului în frun­te cu d-nli: dr. Petru Groza­, președintele Consiliului de Mi­niștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vice-președinte, prof. Traian Săr­vulescu, al doilea vice-pre­ședin­te ,A Dona­liului de Miniștri, Teohari Georgescu, ministrul A­­facerilor Interne. Deasemena au participat mem­brii corpului diplomatic. Erau prezenți membrii dele­gației Biseritii Ortodoxe Ruse în frunte cu I.P.­. Nicolae Cru­­titschi, delegația Bisericii Orto­doxe Bulgare era reprezentată prin: P.S. Mitropolitul Chiril al Hordorului iar Biserica Orto­doxă Română era reprezentată prin I.P.S. Patriarhul Justinian Marina, I.P.S. Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului, împreu­nă cu toți ceilalți înalți slujitori, ai b­iericii. Ședința festivă a început la ora 10,20. D- Stanciu Stoian, ministrul Cultelor, a cetit Decretul de confirmare de către Prezidiu­l alegerii I. P. S. Patriarh Jus­tinian. I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului a predat d-lui prof. dr. C. I. Parhon, preșe­­dintele Prezidiului, cârja Pa­triarhală care a înmânat'o I. P. S. Patriarh Justinian, ros­tind următoarele: înalt Prea Sfințite Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. In numele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republi­­cii Populare Române, vă ra­­mânez cârja de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Un­­gro-Vlahiei și Patriarh al Bi­­sericii Ortodoxe Române. Vă urez si «ăst­ori­ți la pace și pentru hipeU poporului și al bisericii. Să trăiți! După primire» cârjel­e I. P. S. Patriarh Justinian, in cuvânta­re» reptitA • vn­setate» te toile« Primessc cu încredere de­săvârșită din mâna Domniei Vanatr* oátrja patriarhală, porviciw fiind că mi-o­lc^re­­dințați «a tanlft d­ragostea, prețuirea și dorirea de bine pentru Biterica Ortodoxă Română. Astăzi, mai mult decăt oricârud, viața politică și viața religioasă a poporului nostru drept credincios, sunt Biserica Națională Română și Statul democrat român, sunt le­gate indisolubil, pent­ru că fiii credinciloși ai Bisericii noas­tre sunt cetățenii Statului, iar cârmuitorii Republicii lare Române sunt cei cu a­ otitorn­­al «intartote. Ortodoxă cuvântarea de răspuns a­­l d-lui prof. dr. C. L Parhon Am ascultat cu o deose­bită mulțumire cuvântarea înțeleaptă a Prea Sfinției Voastre și ni s’a umplut su­fletul de bucurie văzând drumul luminat și sănătos pe care voiți să îndrumați Biserica Ortodoxă din țara noastră. Prezidiul Marei Adunări Naționale a R. P. R" vă mul­țumește pentru încrederea ce­i arătați și vă asigură de sincera afecțiune ce vă păs­trează și de toate speranțele ce își pune în modul cum înțelegeți să păstoriți pe credincioșii Bisericii ce con­duceți. Alegerea Prea Sfinției Voastre ca Patriarh a fost o mare sărbătoare nu numai pentru Biserică, ci și pentru Prezidiu. Guvern și întreaga (Continuare in pag. 2-a) Solemnitatea înscăunării I. P. S. S- Justinian ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Duminică 6 iunie, orele 10,20 dim. a avut loc în Casa Marii Adun­ari Naționale a Repu­­blicii Populare Mom­ă­ne solemnitatea înscă­unării 1. 1 P. S. S. dușii­nian Marina, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, zicii noastre-Acum, când poporul ro­mân, este chemat la o altă viață, Biserica trebue să fie aceea care, în primul rând, să priceapă năzuințele și de azi și de mâine ale lui, să le intareaisiva și să le sporească cu un com­­plet și desăvârșit patriotism. Apoi d. prof. dr. C. I. Parhotn, președintele Prezidiului Adunări Naționale a rostit Marii ur­mătoarea cuvântare de răspuns: «»«535­ mm» Popa to lisate «ftfimgm&L ■ Data stânga la dreapta: I­­P. S. S. Nixn*’*e, ; Macovei, L P. S. S. Patriarh Justinian și L P. Mitropolitul Mitro­polútul S. a. Vadea Banca ministerială în timpul ședinței solemne, în care s’a tomân­at L P. S. S. Justinian cârja de patriarh. Dela stânga la dreapta d-nli. Prim Ministru Dr. Petru Groza, Prim Vice Președinte al Consiliului de Miniștri Gh. Gheorghiu - Dej, Vio- Președinte al Consiliului Traian Săvulescu și Teohari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne TELEGRAMELE D-LUI N. M. SVERNIC adresate d-lui prof C. L Farkon și d-lui prim ministru dr. Petru Groza D. Prof. dr. C. I Perhon, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a U. S. a primit următoa­rea telegramă adresată de d. M M. Svernic, Președin­tele Prezidiumului Sovietul­ui Suprem al U. SS S. S.: D-itii Psdl CONST. PARKOK Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. Vă rog, Domnule Preșe­dinte, să primiți smtițumi­­rile mele pentru urările Dv. în legătură cu sum­e mea de naștere. SVERNIC niștri, a primit următoarea telegramă din partea d-lui N. M. Svernic, Președintele Prezidiumului Sovietului Su­prem al U.R.S.S.: D-lu* Dr. PETRU GROZA, Președintele Comisiulu­i de Miniștri ai Republicii Popu­lare Române București Primiți, A fi rog, Domnule Președinte, mulțumirile me­le pentru urările Dv. cu D- D. Dr. Petru Groza, Pre-1 caria in­ ei­nsej • de naștere, ședinței­ Consiliului de MI­ 1 SVERNIC CU OCAZIA IMPIMII VÂRSTEI DE 50 ? decorarea D-LUI VASILE LUCA­ra „ORDINUL im a I" leiegraffide de felicitare ümine & g»v«m, de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roma­n Federația ferm­asa a foștilor deținuți și deportat peßod fosile Jiuco, mi­ Finanțelor, a fost decorat cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, cu „Ordinul MuneU cl. I”. Decretul arată că d. racile Stuca este deco­rat pentru lupta înde­lungată și consecventă împotriva rebefbunii și fascismului, pentru contribuția la elibera­rea țării de sub jugul dictaturii fascisto-an­­tonesciene și pentru activitatea rodnică de­­pu­să ca ministru al Fin­­anțelor, contribuind prin însănătoșirea fi­nanțelor țării la opera de redresare economi­că și stabilizare mone­tară. Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale a Repu­blicii Populare Româ-D. DR. PETRU GROZA, PREȘEDINTE­­LE CONSILIULUI DE MINIȘTRI, A ACHE­ SAT D-LUI VASI­LE LUCA, MINISTRUL FI­­­NANȚELOR, URMĂTOAREA TELEGRAMA: Dom­nn­ul VASILI LUCA primiți Ministrul Finanțelor In numele guvernului și eu a­ meu perso­nal, vă rog să călduroase felicitări aniversării zilei (Continuare in pag. 4-a) București Scăderea prețurilor sporește puterea de cumpărare a plugarilor și muncitorilor­ cțiunea de redresat« r cot­­ornic­ă a țării pornită de Guvern din idf»e­l>a Partidului Muncitoresc Român, a început să-ți arate roadele. Zi de d, preșurile mărfurilor de tot felul, ale produselor in­dustriale, ale uneltelor agri­cole si materiilor prime înre­gistrează noi fi simțitoare scă­deri. In toate sectoarele econo­mice, care interesează deopo­trivă populația muncitoare de la orașe si sate, bătălia pen­tru înfrângerea speculei și îm­bunătățirea trainlui, dusă de muncitorii din uzine și de pl­ugoare. n ® In fruntea acestei lupte, se găsește Partidul Muncitoresc Român ți Frontul Plugarilor, care conduc in lupta clasa muncitoare si țărănimea mun­citoare, pentru mărirea pro­ducției. Intr'adevăr, analizând cauze­le care au dus la ieftinirea prețurilor, constatăm că facto­rul de căpetenie I­ constitue sporirea producției. Prin acele minunate întreceri în fabrici și uzine, muncitorii au izbutit să producă mai multe mărfuri, mai multe produse industriale și unelte agricole, reducând prin munca lor sporită prețul de s­purt al fabricației­ de HIE LEVEÄNT. Prin sforțările înzecite ale minerilor, de pildă, s’a scos în acelaș timp și cu aceiași chel­tuială, mai mult cărbune din fundul pământului, cărbune care pune in mișcare locomo­tive si dă viață uriașelor cup­toare din uzine. R­educându-se prețul de cost al cărbunelui. Statul a avut putința, la rân­dul său, să ieftinească trans­portul pe căile ferate. Această reducere a mers până la 20 la sută la mărfuri și 5 la sută pentru călători. Și la fel s’au angajat ta r (Continuare 3-a) n

Next