Frontul Plugarilor, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1003-1029)

1948-07-22 / nr. 1021

w să sprijinim colectările DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR COMUNALE munca noastra ALE TINERETULUI SĂTESC ! Colectările din anul acesta, se deosebesc de toate­­ colectările făcute în anii trecuți. Prin felul cum sunt­­ așezate cotețe de cereale ce trebuesc date la colec­­­­tare, sunt apărați plugarii săraci, cu pământ puțin, și l­acei cari își muncesc singuri pământul. Greul este­­ lăsat să apese pe spinarea bogătașilor satului, cu zeci­­ de hectare de pământ ! Și drept este să fie așa.­­ Știm cu toții că în trecut, greul era dus tot de £ t cei săraci, tot de cei lipsiți. Moșierii și chiaburii sate­­n­i­lor, nu numai că erau scutiți de dări și obligații către I I­tat, dar erau folosiți de moșierii și bancherii din­­­­ fruntea Statului, pentru a stoarce și ultima vlagă din ț X țăranul sărăcit de dări, de nevoi­ ! Astăzi, avem în țara noastră un regim de democra­­­­ție populara. f Cei mai buni fii­ ai poporului muncitor de la orașe­­ și sate, conduc treburile Statului, spre folosul și bu­­­năstarea celor ce muncesc. ♦ Democrația, puterea poporului, s’a întărit atât pe­­ tărâm politic, prin înlăturarea monarhiei și proclama­ ț­area Republicii Populare Române, prin sd­robirea prin­­­­­cipalelor forțe ale reacțiunii, cât și pe tărâm economic, + X prin toate reformele înfăptuite în folosul poporului I * muncitor, încununate cu succesul obținut de clasa­­­X muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român X­X — naționalizarea întreprinderilor industriale (fabrici­­­t și uzine), bancare, miniere, de transporturi și a socie- 4­­­tăților de asigurări. X x S’au obținut succese importante care vin să întă­ ♦ f­rească regimul de democrație populară din țara noas-­t­a­tră. X . Dar, victoriile obținute de regimul nostru de de­ ♦­mocrație populară, în fruntea căruia a stat și stă cu ♦ cinste Partidul Muncitoresc Român, nu trebue să ne ț­e facă să ne călcăm pe laurii victoriilor câștigate prin­ ♦ luptă, nu trebuie să ne facă să credem că nu mai avem­­ [UNK] ♦ dușmani, că nu mai are cine să lovească în curceriru. ” X democratice, obținute cu atâtea jertfe. jr ♦ Vigilența noastră de tineri conștienți, trebuie să ne­­ !­ mereu trează. + Dușmanii noștri, bogătașii satelor, cari trebuie săi­­­nerii săteni s’au angajat cu a­­j vânt în muncile agricole și de­­ folos obștesc. Ei au pornit cu râvnă la refa­ i­cerea satelor, la construirea de­­ drumuri, precum și la repararea I și construirea de localuri publice,­­ cum ar fi primările, școlile și l­a căminele culturale. Deasemeni, tinerii săteni duc­­­a muncă de ridicare a nivelului lor cultural, activând în cadrul căminelor culturale. Munca pe ogoare nu este ne­glijată. Tinerii, încadrați în or­­­­ganizația noastră, ajută pe cei lipsiți, la munca de strângere a recoltei. I LA AIUDUL DE SUS SSAU REPARAT 4 KM. DE ȘOSEA Organizația Tineretului Sătesc din Aiudul de Sus, județul Alba, a mobilizat pentru munca volun­tară, 65 de tineri. Aceștia au lu­crat la repararea și pietruirea șoselei, pe o porțiune de 4 km. A fost săpat și un șanț pe mar­ginea drumului pe aceiași dis­tanță. In dorința lor de a face un lucru cât mai frumos, tinerii să­teni au plantat pe marginea șo­selei 365 duzi, cari vor fi de un mare folos satea celor pentru creșterea viermilor de mătase. Pe porțiunea de șosea, a fost necesar să se construiască 11 podețe. IN COMUNA CERNA ȘI MACIN, TINERII FAC SPORT In comunele Cerna și Macin, tinerii săteni și muncitori au în­țel­es ca in timpul liber să facă un sport. In ambele comune, tinerii să­teni și muncitori și-au creiat e­­chipe sportive. Duminica trecută, s'a organizat un joc de foot-ball între echipa sportivă din Macin care este a U.T.M. și echipa Tineretului Să­tesc din Cerna. Tinerii U. T. Miști au Învins echipa din Cerna cu 2—1. Intre tinerii din Macin și ti­nerii din Cerna s’a legat o strân­să prietenie. Activitatea cultural-artistică și sportul sunt astăzi folosite din plin de tineretul satelor, care se bucură de libertăți depline în Republica noastră Populară. Zi de zi, tineretul satelor țării noa­stră se trezește la o­ viață nouă, dându-și contribuția la Întărirea regimului de democrație populară din țara noastră ! MUNCA TINERETU­LUI SĂTESC IN JU­DEȚUL TULCEA selo!, pe o lungime de 2 km. Șo­seaua a fost așternută cu piatră, iar pe margine sau săpat șanțuri pentru scurgerea apei. O altă echipă de tineri, au curățat o fântână, care fiind părăsită de mult­ timp, se umpluse cu pă­mânt. In comuna Praporgescu, 30 de flăcăi și fete, au ieșit la muncă, pentru a prăși porumbul de pe locul școalei, prestând 150 ore voluntare de muncă Recolta de pe pământul școlii va fi folosită pentru cantină, unde iau masa copiii sătenilor nevoiași. Deasemenea s-au lucrat 140 m. șanț, cărându-se piatră și ni­velând drumul pe această dis­tanță. Tinerii săteni din această co­mună, au mai dat o serbare iar banii rezultați i-au întrebuințat pentru înfrumusețarea sediului Tineretului Sătesc din comună și Înzestrarea lui cu cărți folosi­toare, care vor lumina tineretul din această comună. S’au evidențiat cu ocazia ser­­i­băirii și a muncii voluntare, tine­­­­rii: Gheorghe Păunaș, Marin Ber­­­­cea, Tăsică Ghiță și Vasilică­­ Ghineț. Organizația Tineretului Sătesc din comuna Pisica, a prestat 175 ore de muncă voluntară, in care I timp au cărat 150 care de pă­­mânt, pentru construirea unui dig. Luând exemplu de la m­­uncito­­­­rii din fabrici, care lucrează neo­­­bosiți la ridicarea producției, is­torie greul colectărilor, ne urăsc pe noi, ei urăsc f­regul popor și cuceririle noastre democratice și de f­­ea vor căuta să lovească în noi pe toate căile- Datoria noastră este să veghem la toate încercările f I , să-i demascăm în fața poporului, să sesizăm or­­a­șele statului pentru a lua măsuri contra lor. I Si vor încerca să se sustragă dela colectări, să se­ f­ie­vrajbă și minciuni și să facă orice pentru a sa­ X­­a măsurile guvernului. A­ici, avem datoria de a sta treji, de a veghia asupra , de a-i împiedica să-și pună în practică planurile­­ mârșave, C­­ntribuind prin vigilența noastră la demascarea t­aționarilor din sate,­­ ne vom face datoria de f­ripți, vom lovi în­ exploatatori, vom cotribui la s­ărirea și înflorirea Patriei noastre dragi — Re­­t î­publica Populară Română! 4 X Savin Stelian | ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]444 Echipe de artiști și orchestre vizitează marile șantiere naționale. In fotografie brigadierii de pe Șantierul Național Bumbești-Livezeni, ascultând cu mult interes orchestra Filarmonicei București (Urmare din pag. l­ a) face parte din grupul celor mai mari patru bănci ale A­­mericii. Ministrul Comerțului este W. A. Harriman (Erimen), care și el este bancher și copro­prietarul marei bănci Brown, Harriman , Co. (Braun Eri­men și compania). John Snyder (Gion Snaider) care ocupă funcția de ministru de finanțe, este vice-președin­­tele Consiliului de Administra­ție al lui Național Bank of St. Louis (Banca Na­io­na­lă a orașului Saint Louis). Ministrul Afacerilor Econo­mice este William Clayton (Wiliam Claiton), președintele marelui grup de industrii An­dersen, Clayton , Co. (En­­dersen, Claiton și compania). Ministru adjunct în guver­nul Statelor Unite este R A. Lovet (R A. Lovit), un mare bancher, care administrează National Bank of Commerce (Banca Națională a Comerțu­lui. In fruntea ministerului de •n­terne se găsește generalul 1.M­arshall (Marșal). Acesta însă nu este decât un om de paie, in spatele căruia stă cu pu­teri­­ depline în politica externă a Americii, marele industriaș Dulles (Dools). Aceștia sunt conducătorii politici ai Statelor Unite. Nu este o simplă întâmplare, că aceiași oameni sunt și condu­cătorii celor mai mari grupuri financiare și industriale. Marii bogătași americani, simțind șubrezenia regimului capitalist, au găsit nimerit să nu se mai mulțumească să înrâurească guvernul, ci să-l preia în mod nemijlocit. In felul acesta nimeni nu trebue să se mire că politica Statelor Unite este astăzi de fapt, politica cea mai reacțio­nară din lume, înăuntrul țării, format din vârfurile guvernul, capita­lismului monopolist, încearcă să supună prin teroare masse­­ra muncitoare, pentru a le ex­ploata și mai sângeros. In afară, Statele Unite duc o politică imperialistă, care tinde la cucerirea de nouă piețe de desfacere pentru pro­ducția industrială americană.­­ Aceste piețe însă nu pot fi­­ cucerite decât prin răpirea in­­­­dependenței politice a altor­­ țări și prin distrugerea vieții­­ * lor economice Acestea sânt planurile impe­rialiștilor americani. Ia calea lor se ridică însă uriașul front al clasei muncitoare solidare, care în fruntea popoarelor, luptă cu putere crescândă pentru a ză­dărnici năvala imperialiștilor a­­mericani. Acest front luptă pen­tru a apăra suveranitatea de­plină a popoarelor și pentru a recuceri independența țărilor, acolo unde politicenii trădători au izbutit s’o vândă. In fața voinței de pace și li­bertate a popoarelor nici pro­­paganda, nici dolarii miniștrilor­­kamehezi americani nu mai pot face nimic. Aceasta o simt impe­rialiștii americani și slugile lor, d­e aceea ațâțarta­ lor războinică este pe cât de violentă pe atât de neputincioasă. Planurile lor sunt cunoscute iar popoarele, con­duse de clasa lor muncitoare, știu să le zădărnicească. V. D. COMANEANU REALITATI AMERICANE MARII BANCHERI §1 INDUSTRIAȘI CONDUC IN MOD NEMIJLOCIT POLITICA STATELOR UNITE A. R. L. U. s. ARLUS, Filiala București, și Casa Prieteniei Sovieto-Româ­ne anunță conferința d-lui Costin Murgescu, ziarist, des­pre: „Naționalizările, pas pe drumul construirii socialismu­lui“. Conferința va avea loc Joi 22 Iulie au­g., orele 19, la Par­cul de Cultură Casei Prieteniei și Odihnă a Sovieto-Ro- Frontul Plugarilor ­ ■ • “ •M 4 ti ISti Zilnic ne vin știri privitoare la felul în care tinerii săteni iau parte la întrecerile sportive, or­g­nizate în cadrul ,,Cupei Unită­­ ,­­­i Tineretului". I­­n comuna Afumați din plasa Brănești, Jud. Ilfov, s’a desfășu­rat Duminică 1 Iulie întrecerile sportive ale tinerelor săteni din întreg județul. Aceste manifestări au antrenat sute de săteni, dând prin aceasta un mare avânt sportului la sate. Fiecare tânăr era cuprins de do­rința de a se prezenta tot mai bine. Rezultatele obținute sunt ur­mătoarele: 100 METRI 1. Sanda Gheorghe (plasa Buf­tea) 12 sec, 2 zecimi. 2. Podocea Spiridon (Brănești) 12 sec. 8 zecimi. 3. Ene Barbu (Pârlita) 13 sec. 800 METRI 1. Săftulescu Ioan (Domnești) 3 minute. 2. Cristache Petru (Domnești) 334 minute. 3. Tudor Alexandru (activist sud) 3,55 minute. 3000 METRI 1. Nicul­escu Ion (plasa Dom­nești) 8,50 minute. 2. Cristache Petre (plasa Dom­nești) 9,10 minute. 3. Bunea Ioan (Domnești) 9,13 minute. SĂRITURĂ IN LUNGIME­A 1. Sanda Gheorghe (Buftea) 5,70 m. 2 Ioan Marin (Pârlita)­­5,60 m. 3. Arapu loan (Vidra) 1,55 m. SĂRITURĂ IN ÎNĂLȚIME 1. Ioan Marin (Pârlita) 1,63 m. 2. Arapu loan (Vidra) 1,55 m. 3. Lambrache Nicolae Buftea 1,55 m. GREUTATE 1. Nicu Eugen (Buftea) 10,45 m. a. Aristide Cantacuz (Pârlita) 9,75 m. ARUNCAREA GRENADEI 1. Aurel D. Cristea (Bolentin) 62 m. 2. Aristide Cantacuz Pârlita) In comuna Hamcearca, 60 de , 58 m. tineri au lucrat la repararea sa- După desfășurarea întrecerilor 1­a ** REZULTATUL ÎNTRECERILOR PENTRU „CUPA UNITĂȚII TINERETULUI“ DIN PASĂ BRĂNEȘTI JUDEȚ­UL ILFOV atletice au urmat match urbe de foot-ball, intre sectoarele din ju­deț, selecționându-se următoarea echipă: Dida Stamate (Domnești), Con­­tacuz Constantin (Pârlita, Gheor­­ghe ). Gheorghe (Pârlita), Titi Enache (Vidra), Costică Ion­escu (Pârlita), Argil Alexandru (Buf­tea), Costel Dumitrescu (Bolen­­tin), Gheorghe Dincă (Pârlita), Gheorghe Stancu (Pârlita), Ni­­colae Zamfir (Pârlita), Marin Dumitru (Pârlita). Rezervă: Mihalache Constantin (Pârlita) și Popocea Spiridon (Brănești). La volley-ball (min­­gia peste plajă) s-a selecționat următoarea echipă Alexandrescu Virgil (Buftea), Ciurez Gheorghe (Brănești), Costach­e Vasile (Bră­nești), Grigoraș Gheorghe (Buf­tea), Niță Eugen (Buftea), Tă­­bârcă N. (Buftea). Iată că această uriașă mani­festație sportivă, la care au par­ticipat zeci de mii de tiner, mun­citori, țărani, elevi, studenți, a avut rezultate minunate în lu­mea satelor. Au fost sate și comune, în care mi se știa ce este sportul și care astăzi în urma manifestărilor or­ganizate pentru „Cupa Tineretuli” și­ au creiat Unității echipe spoortive S’a văzut că tinerii din sate, sunt dornci de sport și știu sa organizeze activitatea sportivă în satul lor. Nu numai atât. Dar în­trecerile organizate în cadrul .,Cupei Unității Tineretului”, au scos la iveală tineri sportivi cu caltăți foarte bune, din rândurile tineretului satelor, tineri cari nu avuseseră în trecut niciodată putința de a face sport. Astăzi, sportul nu mai este un privilegiu al celor îmbuibați, ci este un bun al întregului popor CHIRIAOOPOL GH, muncitor din țara noastră, este un bun al tineretului care mun­­­­cește cu râvnă pentru înflorirea Republicii Populare Române, f­e in fabrici, pe ogoare, in școli sau universități. 4«,ét I .jL » • triații • In cadrul acordului eco­nomic cu Uniunea Sovietică, au sosit o serie de medicamen­te, droguri și chimicale de primă necesitate pentru asigu­rații Casei Centrale. • In vederea studierii pro­blemelor pentru electrificarea genrală a țării, la Direcția In­dustriei­­ Electrice din Minis­terul Industriei, se formează comisiuni centrale și regionale de electrificare. • Printr’o decizie a Comi­siei Centrale fiscale, s’a stabi­lit modul de impunere pe e­­xercițiul 1948/1949 al crescă­torilor de animale, păsări, gân­daci de mătase și stupine­• Centrala industrială a *o­telurilor vegetale, a stabilit 12 tipuri de produse pentru care s’au hotărât și prețurile. • In momentul de față se procedează la organizarea pe țară a colectărilor de piei și de oase. Operațiunea este con­dusă de Centrala Industrială a întreprinderilor chimice de sinteză și prelucrare. • In Monitorul Oficial au apărut unele modificări privi­toare la actele de stare civilă. Astfel a fost suprimată înregis­trarea confesiunii noilor năs­cuți, precum și a acelor căsă­toriți și morți. Extractele de stare civilă, care se vor elibe­ra în viitor, nu vor cuprind­­mențiunea confesiunii. IN CADRUL CĂMINELOR CULTURALE impus lber cu folos, pentru a e lumina, pentru a învăța. Un om cu carte, luminat, ș­i e mai bine să-și îngrijească pă­mântul, mai bine să-și crească vitele, mai bine să-și orân­­duiască munca, și mai lesne își poate apăra interesele. Exploatatorii lacomi ai ță­rănimii muncitoare, văd cu o­­chi răi ridicarea acelora pe cari ei îi puteau jefui fără de milă. In loc ca să facă în sat o școală mai bună, ei împân­zeau satele noastre cu câr­ciumi, ca să otrăvească sufle­tele și să poată trage profituri grase, de pe urma neștiinței. Acești dușmani periculoși ai țărănimii muncitoare, care se află încă destui în salele noa­stre, caută prin toate mijloa­cele să lovească în țărănimea m­uncioare, vârându-și coada în conducerile primăriilor, coo­perativelor, etc. etc. Dar ei căutau să țină în mână și că­minele culturale, ca să otră­vească prin propaganda reac­ționară, sufletul țăranilor mun­citori și în special sufletele tinerilor. Sarcina noastră, este de a demasca pe aceste lipitori și a da ajutor pentru înlocuirea lor cu elemente sănătoase, din rândurile țărănimii muncitoare. Să facem din căminele cultu­rale centre de cuttură, puse în slujba plugarilor muncitori-Activitatea Căminelor Cul­turale trebue îndrumată pe drumul­ lămuririi maselor a­­supra rolului mare pe care l-a avut clasa muncitoare în frun­te cu Partidul Muncitoresc Ro­mân, la înscăuarea regimului nostru de democrație populară la întărirea acestuia precum și asupra îndatoririlor ce revin tuturor organizațiilor de masă de a sprijini lupta Partidului Muncitoresc Român cheză^i a bunei stări, înfloririi Republi­cei noastre Populare. Căminele culturale, sunt va­tra de lumină a satului, ai că­rora noi trebue să le dăm tot sprijinul. In timpul liber, tinerii să­teni se vor aduna în căminele culturale, unde vor găsi cărți, reviste și ziare, care-i vor în­druma în munca lor. Conducerile căminelor cul­turale, vor organiza conferințe care să arate plugarilor și ti­nerilor plugari cum trebue lu­crat Pământul, cum­rebue să-și crească vitele, cum tre­bue să-și organizeze timpul li­ber, pentru ca munca lot să fie rodnică. Tot în cadrul căminelor cul­turale vor organiza cursuri de alfabetizare, pentru ca niciun tânar sătean să nu rămână neștiutor de carte. Muncind pentru organizarea a cât mai multe echipe ar­istice, coruri, echipe sportive, pentru sprijinirea școlilor de alfabe­tizare, colaborând strâns cu căminele culturale, Tineretul Sătesc, trebue să contribue prin activitatea sa, ca starea culturală înapoiată dela sate, să fie lichidată cât mai rot­nd. O muncă de mare importan­ță, către care trebue să se în­drepte o bună parte din acti­vitatea Tineretului Sătesc, es­e și colaborarea a­ctivă cu Cămi­nele culturale în acțiunile pe care acestea la duc pe tărâm cultural. Tineretul Sătesc trebue să devie un element activ în munca de culturalizare a sate­lor, să activeze împreună cu căminele culturale în această direcție, pentru a alunga întu­nericul în care au stat în tre­cut cufundați sătenii. Tinerii săteni. Pe lângă mun­cile pe care le duc pe ogoare, pen­ru a da cât mai multă pâine satelor și orașelor, tre­bue să știe să-și întrebuințeze E. CEDRU EUGEN F.^ >*♦+ ++++»+4*44+»»++++++++ 4-4VV4-V4-44 4 4 4 4 4 4» 4++4~444 4 M t 4 44+VV+V^ Mișcare in cadrele personalului su­perior sanitar Printr’o decizie semnată de d. l ministru-adjunct Leontin Sălă­­j­­­jan, s'a făcut o mișcare in ca­­­­drele personalului superior al Ministerului Sănătății, atât în­­ administrația centrală, cât și în serviciile exterioare. D. farmacist Roșianu a numit director al înzestrării, în­­ locul d-lui dr. Polovrăgeanu, ca­­­­re-și reia postul de la institutul­­ chimico-farmaceutic. D. dr. Leonida Grom, consilier teh­nic în ministerul sănătății, a fost delegat inspector general al regiunii a V-a București, în lo­cul d-lui dr. Ipolit Derevici, care trece în postul de consilier teh­­nic al ministerului D. dr. Vulpe Ștefan, medic șef al județului Buzău, a fost dele­gat inspector general sanitar al regiunii Craiova, în locul d-lui dr. Cosmuță, pensionat. D. dr. Gheorghiu Igor, șeful serviciului regional de asistență GFR Timișoara, a fost delegat inspector general sanitar al re­giunii Timișoara în locul d-lui prof. Râmneamțu. Țara Sovietică își strânge recolta (Urmare din pag. l-a) Peste tot s’a desfășurat în­trecerea socialistă. La între­cere iau parte milioane de plu­gari care socot îndeplinirea angajamentului dat lui Stalin și țării ca un lucru de onoare. In lupta lor pentru recolta anului 1948 țărănimea s’a spri­jinit pe tehnica puternică a stațiunilor de mașini agricole de stat. Muncile agricole, în­grijirea semănăturilor, au fost făcute sub conducerea agrono­milor. Au fost larg aplicate măsuri ca: îngrășarea semănă­turilor de toamnă, polinizarea suplimentară artificială, etc. Și acum, când țara sovietică își strânge recolta, se văd și rezultatele muncii creatoare a țăranilor sovietici. In scrisoa­re către Stalin țăranii raionu­lui Salsk din regiunea Rostov, și-au dat cuvântul să strângă de pe fiecare hectar câte 20 chintale grâu Pe o suprafață de 20 mii hectare. Recolta mijlo­cie pe raion depășește 20 chin­tale de hectar, iar satele „Bol­șevic”, „Crasnâi Maiac” (Farul roșu), „Perecopski Boi" (Bătă­lia de la Perecop) strâng câte 30 chintale grâne de hectar. MAȘINILE AU ROL HOTĂRÂTOR La strângerea recoltei întoc­mai, ca și la însămânțările de primăvară, joacă un rol foarte mare stațiunile de mașini și tractoare cu numărul lor mare de combaine, care a fost com­plectat în mare măsură cu mașini noui, fabricata de in­­dus­tra socialistă la începutul sezonului de strângere a re­coltei. Pe ogoare lucrează ma­șini de ultimă construcție — combaine cu un câmp larg de acțiune. Din primele zile de strângere a recoltei, combainerii sovie­tici au desfășurat întrecerea socialistă pentru a cosi cât mai mult. Ei au ajuns de acum la succese mari. In regiunea Ros­tov combainerul Limanski a strâns într’o singură zi cu com­­baina sa recolta de pe 24 hec­tare și a treerat 600 chintale grăunțe; com­binerul Costeaev a cosit în timp de aproape trei zile de pe 100 hectare și a tree­­rat 2.334 chintale grăunte. Combineruil Staroduhțev din ținutul Stavropol­ a strâns în­­tr’o singură zi cu două com­bine remorcate, grâul de pe 74 hectare. Au ajuns să strângă mult și combiner­i din Asia Centrală, Caucazul de Nord, Cuban, Ucraina. Munca spornică pe care o fac com­ hainele se datorește și marei măestrii a combaineri­­lor și a condițiunilor prielnice pentru utilizarea mașinilor, create în rațională a economia agricolă socialistă cu întinde­rile ei imense de pământ, cu organizarea justă a muncii, cu sistemul ei de pregătire și per­fecționare a cadrelor ei de me­canizatori. Combainerii sovie­tici lucrează astfel, ca să scoa­tă din mașină tot ce poate ea da. Intr’o colaborare armonioasă plugarii ți personalul stațiu­nilor de mașini și tractoare — tractoriștii și combainerii — strâng o recoltă bogată. Munca lor es e însuflețită de acelaș gând, de aceeași năzuință — de a da țării sovietice, poporu­lui sovietic, cu­ mai multă pâine. EXAMENUL PENTRU CALIFICAREA PRACTICIENILOR VITICOLI ȘI POMICOLI Ministerul Agriculturii (iar în ziua de 25,iulie 1948 examenul pentru calificarea practicienilor care au cel puțin cinci ani de activitate în întreprinderi viticole, po­micole, floricole și grădină­­rești. Acest examen d fi drep­tul celor reușiți să conducă asemenea Întreprinderi, după cum se prevede în legea pentru organizarea și încu­rajarea agriculturii. Cererile pentru înscriere la examen se vor depune la Direcția Viticulturii din b-dul Domniței Nr. 1» până în seara zilei de 24 Iulie

Next