Frontul Plugarilor, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1003-1029)
1948-07-22 / nr. 1021
w să sprijinim colectările DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR COMUNALE munca noastra ALE TINERETULUI SĂTESC ! Colectările din anul acesta, se deosebesc de toate colectările făcute în anii trecuți. Prin felul cum sunt așezate cotețe de cereale ce trebuesc date la colectare, sunt apărați plugarii săraci, cu pământ puțin, și lacei cari își muncesc singuri pământul. Greul este lăsat să apese pe spinarea bogătașilor satului, cu zeci de hectare de pământ ! Și drept este să fie așa. Știm cu toții că în trecut, greul era dus tot de £ t cei săraci, tot de cei lipsiți. Moșierii și chiaburii satenilor, nu numai că erau scutiți de dări și obligații către I Itat, dar erau folosiți de moșierii și bancherii din fruntea Statului, pentru a stoarce și ultima vlagă din ț X țăranul sărăcit de dări, de nevoi ! Astăzi, avem în țara noastră un regim de democrație populara. f Cei mai buni fii ai poporului muncitor de la orașe și sate, conduc treburile Statului, spre folosul și bunăstarea celor ce muncesc. ♦ Democrația, puterea poporului, s’a întărit atât pe tărâm politic, prin înlăturarea monarhiei și proclama țarea Republicii Populare Române, prin sdrobirea principalelor forțe ale reacțiunii, cât și pe tărâm economic, + X prin toate reformele înfăptuite în folosul poporului I * muncitor, încununate cu succesul obținut de clasaX muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român XX — naționalizarea întreprinderilor industriale (fabricit și uzine), bancare, miniere, de transporturi și a socie- 4tăților de asigurări. X x S’au obținut succese importante care vin să întă ♦ frească regimul de democrație populară din țara noas-tatră. X . Dar, victoriile obținute de regimul nostru de de ♦mocrație populară, în fruntea căruia a stat și stă cu ♦ cinste Partidul Muncitoresc Român, nu trebue să ne țe facă să ne călcăm pe laurii victoriilor câștigate prin ♦ luptă, nu trebuie să ne facă să credem că nu mai avem [UNK] ♦ dușmani, că nu mai are cine să lovească în curceriru. ” X democratice, obținute cu atâtea jertfe. jr ♦ Vigilența noastră de tineri conștienți, trebuie să ne ! mereu trează. + Dușmanii noștri, bogătașii satelor, cari trebuie săinerii săteni s’au angajat cu aj vânt în muncile agricole și de folos obștesc. Ei au pornit cu râvnă la refa icerea satelor, la construirea de drumuri, precum și la repararea I și construirea de localuri publice, cum ar fi primările, școlile și la căminele culturale. Deasemeni, tinerii săteni duca muncă de ridicare a nivelului lor cultural, activând în cadrul căminelor culturale. Munca pe ogoare nu este neglijată. Tinerii, încadrați în organizația noastră, ajută pe cei lipsiți, la munca de strângere a recoltei. I LA AIUDUL DE SUS SSAU REPARAT 4 KM. DE ȘOSEA Organizația Tineretului Sătesc din Aiudul de Sus, județul Alba, a mobilizat pentru munca voluntară, 65 de tineri. Aceștia au lucrat la repararea și pietruirea șoselei, pe o porțiune de 4 km. A fost săpat și un șanț pe marginea drumului pe aceiași distanță. In dorința lor de a face un lucru cât mai frumos, tinerii săteni au plantat pe marginea șoselei 365 duzi, cari vor fi de un mare folos satea celor pentru creșterea viermilor de mătase. Pe porțiunea de șosea, a fost necesar să se construiască 11 podețe. IN COMUNA CERNA ȘI MACIN, TINERII FAC SPORT In comunele Cerna și Macin, tinerii săteni și muncitori au înțeles ca in timpul liber să facă un sport. In ambele comune, tinerii săteni și muncitori și-au creiat echipe sportive. Duminica trecută, s'a organizat un joc de foot-ball între echipa sportivă din Macin care este a U.T.M. și echipa Tineretului Sătesc din Cerna. Tinerii U. T. Miști au Învins echipa din Cerna cu 2—1. Intre tinerii din Macin și tinerii din Cerna s’a legat o strânsă prietenie. Activitatea cultural-artistică și sportul sunt astăzi folosite din plin de tineretul satelor, care se bucură de libertăți depline în Republica noastră Populară. Zi de zi, tineretul satelor țării noastră se trezește la o viață nouă, dându-și contribuția la Întărirea regimului de democrație populară din țara noastră ! MUNCA TINERETULUI SĂTESC IN JUDEȚUL TULCEA selo!, pe o lungime de 2 km. Șoseaua a fost așternută cu piatră, iar pe margine sau săpat șanțuri pentru scurgerea apei. O altă echipă de tineri, au curățat o fântână, care fiind părăsită de mult timp, se umpluse cu pământ. In comuna Praporgescu, 30 de flăcăi și fete, au ieșit la muncă, pentru a prăși porumbul de pe locul școalei, prestând 150 ore voluntare de muncă Recolta de pe pământul școlii va fi folosită pentru cantină, unde iau masa copiii sătenilor nevoiași. Deasemenea s-au lucrat 140 m. șanț, cărându-se piatră și nivelând drumul pe această distanță. Tinerii săteni din această comună, au mai dat o serbare iar banii rezultați i-au întrebuințat pentru înfrumusețarea sediului Tineretului Sătesc din comună și Înzestrarea lui cu cărți folositoare, care vor lumina tineretul din această comună. S’au evidențiat cu ocazia seribăirii și a muncii voluntare, tinerii: Gheorghe Păunaș, Marin Bercea, Tăsică Ghiță și Vasilică Ghineț. Organizația Tineretului Sătesc din comuna Pisica, a prestat 175 ore de muncă voluntară, in care I timp au cărat 150 care de pământ, pentru construirea unui dig. Luând exemplu de la muncitorii din fabrici, care lucrează neobosiți la ridicarea producției, istorie greul colectărilor, ne urăsc pe noi, ei urăsc fregul popor și cuceririle noastre democratice și de fea vor căuta să lovească în noi pe toate căile- Datoria noastră este să veghem la toate încercările f I , să-i demascăm în fața poporului, să sesizăm orașele statului pentru a lua măsuri contra lor. I Si vor încerca să se sustragă dela colectări, să se fievrajbă și minciuni și să facă orice pentru a sa Xa măsurile guvernului. Aici, avem datoria de a sta treji, de a veghia asupra , de a-i împiedica să-și pună în practică planurile mârșave, Cntribuind prin vigilența noastră la demascarea taționarilor din sate, ne vom face datoria de fripți, vom lovi în exploatatori, vom cotribui la sărirea și înflorirea Patriei noastre dragi — Ret îpublica Populară Română! 4 X Savin Stelian | ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]444 Echipe de artiști și orchestre vizitează marile șantiere naționale. In fotografie brigadierii de pe Șantierul Național Bumbești-Livezeni, ascultând cu mult interes orchestra Filarmonicei București (Urmare din pag. l a) face parte din grupul celor mai mari patru bănci ale Americii. Ministrul Comerțului este W. A. Harriman (Erimen), care și el este bancher și coproprietarul marei bănci Brown, Harriman , Co. (Braun Erimen și compania). John Snyder (Gion Snaider) care ocupă funcția de ministru de finanțe, este vice-președintele Consiliului de Administrație al lui Național Bank of St. Louis (Banca Naională a orașului Saint Louis). Ministrul Afacerilor Economice este William Clayton (Wiliam Claiton), președintele marelui grup de industrii Andersen, Clayton , Co. (Endersen, Claiton și compania). Ministru adjunct în guvernul Statelor Unite este R A. Lovet (R A. Lovit), un mare bancher, care administrează National Bank of Commerce (Banca Națională a Comerțului. In fruntea ministerului de •nterne se găsește generalul 1.Marshall (Marșal). Acesta însă nu este decât un om de paie, in spatele căruia stă cu puteri depline în politica externă a Americii, marele industriaș Dulles (Dools). Aceștia sunt conducătorii politici ai Statelor Unite. Nu este o simplă întâmplare, că aceiași oameni sunt și conducătorii celor mai mari grupuri financiare și industriale. Marii bogătași americani, simțind șubrezenia regimului capitalist, au găsit nimerit să nu se mai mulțumească să înrâurească guvernul, ci să-l preia în mod nemijlocit. In felul acesta nimeni nu trebue să se mire că politica Statelor Unite este astăzi de fapt, politica cea mai reacționară din lume, înăuntrul țării, format din vârfurile guvernul, capitalismului monopolist, încearcă să supună prin teroare massera muncitoare, pentru a le exploata și mai sângeros. In afară, Statele Unite duc o politică imperialistă, care tinde la cucerirea de nouă piețe de desfacere pentru producția industrială americană. Aceste piețe însă nu pot fi cucerite decât prin răpirea independenței politice a altor țări și prin distrugerea vieții * lor economice Acestea sânt planurile imperialiștilor americani. Ia calea lor se ridică însă uriașul front al clasei muncitoare solidare, care în fruntea popoarelor, luptă cu putere crescândă pentru a zădărnici năvala imperialiștilor americani. Acest front luptă pentru a apăra suveranitatea deplină a popoarelor și pentru a recuceri independența țărilor, acolo unde politicenii trădători au izbutit s’o vândă. In fața voinței de pace și libertate a popoarelor nici propaganda, nici dolarii miniștrilorkamehezi americani nu mai pot face nimic. Aceasta o simt imperialiștii americani și slugile lor, de aceea ațâțarta lor războinică este pe cât de violentă pe atât de neputincioasă. Planurile lor sunt cunoscute iar popoarele, conduse de clasa lor muncitoare, știu să le zădărnicească. V. D. COMANEANU REALITATI AMERICANE MARII BANCHERI §1 INDUSTRIAȘI CONDUC IN MOD NEMIJLOCIT POLITICA STATELOR UNITE A. R. L. U. s. ARLUS, Filiala București, și Casa Prieteniei Sovieto-Române anunță conferința d-lui Costin Murgescu, ziarist, despre: „Naționalizările, pas pe drumul construirii socialismului“. Conferința va avea loc Joi 22 Iulie aug., orele 19, la Parcul de Cultură Casei Prieteniei și Odihnă a Sovieto-Ro- Frontul Plugarilor ■ • “ •M 4 ti ISti Zilnic ne vin știri privitoare la felul în care tinerii săteni iau parte la întrecerile sportive, orgnizate în cadrul ,,Cupei Unită ,i Tineretului". In comuna Afumați din plasa Brănești, Jud. Ilfov, s’a desfășurat Duminică 1 Iulie întrecerile sportive ale tinerelor săteni din întreg județul. Aceste manifestări au antrenat sute de săteni, dând prin aceasta un mare avânt sportului la sate. Fiecare tânăr era cuprins de dorința de a se prezenta tot mai bine. Rezultatele obținute sunt următoarele: 100 METRI 1. Sanda Gheorghe (plasa Buftea) 12 sec, 2 zecimi. 2. Podocea Spiridon (Brănești) 12 sec. 8 zecimi. 3. Ene Barbu (Pârlita) 13 sec. 800 METRI 1. Săftulescu Ioan (Domnești) 3 minute. 2. Cristache Petru (Domnești) 334 minute. 3. Tudor Alexandru (activist sud) 3,55 minute. 3000 METRI 1. Niculescu Ion (plasa Domnești) 8,50 minute. 2. Cristache Petre (plasa Domnești) 9,10 minute. 3. Bunea Ioan (Domnești) 9,13 minute. SĂRITURĂ IN LUNGIMEA 1. Sanda Gheorghe (Buftea) 5,70 m. 2 Ioan Marin (Pârlita)5,60 m. 3. Arapu loan (Vidra) 1,55 m. SĂRITURĂ IN ÎNĂLȚIME 1. Ioan Marin (Pârlita) 1,63 m. 2. Arapu loan (Vidra) 1,55 m. 3. Lambrache Nicolae Buftea 1,55 m. GREUTATE 1. Nicu Eugen (Buftea) 10,45 m. a. Aristide Cantacuz (Pârlita) 9,75 m. ARUNCAREA GRENADEI 1. Aurel D. Cristea (Bolentin) 62 m. 2. Aristide Cantacuz Pârlita) In comuna Hamcearca, 60 de , 58 m. tineri au lucrat la repararea sa- După desfășurarea întrecerilor 1a ** REZULTATUL ÎNTRECERILOR PENTRU „CUPA UNITĂȚII TINERETULUI“ DIN PASĂ BRĂNEȘTI JUDEȚUL ILFOV atletice au urmat match urbe de foot-ball, intre sectoarele din județ, selecționându-se următoarea echipă: Dida Stamate (Domnești), Contacuz Constantin (Pârlita, Gheorghe ). Gheorghe (Pârlita), Titi Enache (Vidra), Costică Ionescu (Pârlita), Argil Alexandru (Buftea), Costel Dumitrescu (Bolentin), Gheorghe Dincă (Pârlita), Gheorghe Stancu (Pârlita), Nicolae Zamfir (Pârlita), Marin Dumitru (Pârlita). Rezervă: Mihalache Constantin (Pârlita) și Popocea Spiridon (Brănești). La volley-ball (mingia peste plajă) s-a selecționat următoarea echipă Alexandrescu Virgil (Buftea), Ciurez Gheorghe (Brănești), Costache Vasile (Brănești), Grigoraș Gheorghe (Buftea), Niță Eugen (Buftea), Tăbârcă N. (Buftea). Iată că această uriașă manifestație sportivă, la care au participat zeci de mii de tiner, muncitori, țărani, elevi, studenți, a avut rezultate minunate în lumea satelor. Au fost sate și comune, în care mi se știa ce este sportul și care astăzi în urma manifestărilor organizate pentru „Cupa Tineretuli” și au creiat Unității echipe spoortive S’a văzut că tinerii din sate, sunt dornci de sport și știu sa organizeze activitatea sportivă în satul lor. Nu numai atât. Dar întrecerile organizate în cadrul .,Cupei Unității Tineretului”, au scos la iveală tineri sportivi cu caltăți foarte bune, din rândurile tineretului satelor, tineri cari nu avuseseră în trecut niciodată putința de a face sport. Astăzi, sportul nu mai este un privilegiu al celor îmbuibați, ci este un bun al întregului popor CHIRIAOOPOL GH, muncitor din țara noastră, este un bun al tineretului care muncește cu râvnă pentru înflorirea Republicii Populare Române, fe in fabrici, pe ogoare, in școli sau universități. 4«,ét I .jL » • triații • In cadrul acordului economic cu Uniunea Sovietică, au sosit o serie de medicamente, droguri și chimicale de primă necesitate pentru asigurații Casei Centrale. • In vederea studierii problemelor pentru electrificarea genrală a țării, la Direcția Industriei Electrice din Ministerul Industriei, se formează comisiuni centrale și regionale de electrificare. • Printr’o decizie a Comisiei Centrale fiscale, s’a stabilit modul de impunere pe exercițiul 1948/1949 al crescătorilor de animale, păsări, gândaci de mătase și stupine• Centrala industrială a *otelurilor vegetale, a stabilit 12 tipuri de produse pentru care s’au hotărât și prețurile. • In momentul de față se procedează la organizarea pe țară a colectărilor de piei și de oase. Operațiunea este condusă de Centrala Industrială a întreprinderilor chimice de sinteză și prelucrare. • In Monitorul Oficial au apărut unele modificări privitoare la actele de stare civilă. Astfel a fost suprimată înregistrarea confesiunii noilor născuți, precum și a acelor căsătoriți și morți. Extractele de stare civilă, care se vor elibera în viitor, nu vor cuprindmențiunea confesiunii. IN CADRUL CĂMINELOR CULTURALE impus lber cu folos, pentru a e lumina, pentru a învăța. Un om cu carte, luminat, și e mai bine să-și îngrijească pământul, mai bine să-și crească vitele, mai bine să-și orânduiască munca, și mai lesne își poate apăra interesele. Exploatatorii lacomi ai țărănimii muncitoare, văd cu ochi răi ridicarea acelora pe cari ei îi puteau jefui fără de milă. In loc ca să facă în sat o școală mai bună, ei împânzeau satele noastre cu cârciumi, ca să otrăvească sufletele și să poată trage profituri grase, de pe urma neștiinței. Acești dușmani periculoși ai țărănimii muncitoare, care se află încă destui în salele noastre, caută prin toate mijloacele să lovească în țărănimea muncioare, vârându-și coada în conducerile primăriilor, cooperativelor, etc. etc. Dar ei căutau să țină în mână și căminele culturale, ca să otrăvească prin propaganda reacționară, sufletul țăranilor muncitori și în special sufletele tinerilor. Sarcina noastră, este de a demasca pe aceste lipitori și a da ajutor pentru înlocuirea lor cu elemente sănătoase, din rândurile țărănimii muncitoare. Să facem din căminele culturale centre de cuttură, puse în slujba plugarilor muncitori-Activitatea Căminelor Culturale trebue îndrumată pe drumul lămuririi maselor asupra rolului mare pe care l-a avut clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, la înscăuarea regimului nostru de democrație populară la întărirea acestuia precum și asupra îndatoririlor ce revin tuturor organizațiilor de masă de a sprijini lupta Partidului Muncitoresc Român cheză^i a bunei stări, înfloririi Republicei noastre Populare. Căminele culturale, sunt vatra de lumină a satului, ai cărora noi trebue să le dăm tot sprijinul. In timpul liber, tinerii săteni se vor aduna în căminele culturale, unde vor găsi cărți, reviste și ziare, care-i vor îndruma în munca lor. Conducerile căminelor culturale, vor organiza conferințe care să arate plugarilor și tinerilor plugari cum trebue lucrat Pământul, cumrebue să-și crească vitele, cum trebue să-și organizeze timpul liber, pentru ca munca lot să fie rodnică. Tot în cadrul căminelor culturale vor organiza cursuri de alfabetizare, pentru ca niciun tânar sătean să nu rămână neștiutor de carte. Muncind pentru organizarea a cât mai multe echipe aristice, coruri, echipe sportive, pentru sprijinirea școlilor de alfabetizare, colaborând strâns cu căminele culturale, Tineretul Sătesc, trebue să contribue prin activitatea sa, ca starea culturală înapoiată dela sate, să fie lichidată cât mai rotnd. O muncă de mare importanță, către care trebue să se îndrepte o bună parte din activitatea Tineretului Sătesc, ese și colaborarea activă cu Căminele culturale în acțiunile pe care acestea la duc pe tărâm cultural. Tineretul Sătesc trebue să devie un element activ în munca de culturalizare a satelor, să activeze împreună cu căminele culturale în această direcție, pentru a alunga întunericul în care au stat în trecut cufundați sătenii. Tinerii săteni. Pe lângă muncile pe care le duc pe ogoare, penru a da cât mai multă pâine satelor și orașelor, trebue să știe să-și întrebuințeze E. CEDRU EUGEN F.^ >*♦+ ++++»+4*44+»»++++++++ 4-4VV4-V4-44 4 4 4 4 4 4» 4++4~444 4 M t 4 44+VV+V^ Mișcare in cadrele personalului superior sanitar Printr’o decizie semnată de d. l ministru-adjunct Leontin Sălăjjan, s'a făcut o mișcare in cadrele personalului superior al Ministerului Sănătății, atât în administrația centrală, cât și în serviciile exterioare. D. farmacist Roșianu a numit director al înzestrării, în locul d-lui dr. Polovrăgeanu, care-și reia postul de la institutul chimico-farmaceutic. D. dr. Leonida Grom, consilier tehnic în ministerul sănătății, a fost delegat inspector general al regiunii a V-a București, în locul d-lui dr. Ipolit Derevici, care trece în postul de consilier tehnic al ministerului D. dr. Vulpe Ștefan, medic șef al județului Buzău, a fost delegat inspector general sanitar al regiunii Craiova, în locul d-lui dr. Cosmuță, pensionat. D. dr. Gheorghiu Igor, șeful serviciului regional de asistență GFR Timișoara, a fost delegat inspector general sanitar al regiunii Timișoara în locul d-lui prof. Râmneamțu. Țara Sovietică își strânge recolta (Urmare din pag. l-a) Peste tot s’a desfășurat întrecerea socialistă. La întrecere iau parte milioane de plugari care socot îndeplinirea angajamentului dat lui Stalin și țării ca un lucru de onoare. In lupta lor pentru recolta anului 1948 țărănimea s’a sprijinit pe tehnica puternică a stațiunilor de mașini agricole de stat. Muncile agricole, îngrijirea semănăturilor, au fost făcute sub conducerea agronomilor. Au fost larg aplicate măsuri ca: îngrășarea semănăturilor de toamnă, polinizarea suplimentară artificială, etc. Și acum, când țara sovietică își strânge recolta, se văd și rezultatele muncii creatoare a țăranilor sovietici. In scrisoare către Stalin țăranii raionului Salsk din regiunea Rostov, și-au dat cuvântul să strângă de pe fiecare hectar câte 20 chintale grâu Pe o suprafață de 20 mii hectare. Recolta mijlocie pe raion depășește 20 chintale de hectar, iar satele „Bolșevic”, „Crasnâi Maiac” (Farul roșu), „Perecopski Boi" (Bătălia de la Perecop) strâng câte 30 chintale grâne de hectar. MAȘINILE AU ROL HOTĂRÂTOR La strângerea recoltei întocmai, ca și la însămânțările de primăvară, joacă un rol foarte mare stațiunile de mașini și tractoare cu numărul lor mare de combaine, care a fost complectat în mare măsură cu mașini noui, fabricata de industra socialistă la începutul sezonului de strângere a recoltei. Pe ogoare lucrează mașini de ultimă construcție — combaine cu un câmp larg de acțiune. Din primele zile de strângere a recoltei, combainerii sovietici au desfășurat întrecerea socialistă pentru a cosi cât mai mult. Ei au ajuns de acum la succese mari. In regiunea Rostov combainerul Limanski a strâns într’o singură zi cu combaina sa recolta de pe 24 hectare și a treerat 600 chintale grăunțe; combinerul Costeaev a cosit în timp de aproape trei zile de pe 100 hectare și a treerat 2.334 chintale grăunte. Combineruil Staroduhțev din ținutul Stavropol a strâns într’o singură zi cu două combine remorcate, grâul de pe 74 hectare. Au ajuns să strângă mult și combineri din Asia Centrală, Caucazul de Nord, Cuban, Ucraina. Munca spornică pe care o fac com hainele se datorește și marei măestrii a combainerilor și a condițiunilor prielnice pentru utilizarea mașinilor, create în rațională a economia agricolă socialistă cu întinderile ei imense de pământ, cu organizarea justă a muncii, cu sistemul ei de pregătire și perfecționare a cadrelor ei de mecanizatori. Combainerii sovietici lucrează astfel, ca să scoată din mașină tot ce poate ea da. Intr’o colaborare armonioasă plugarii ți personalul stațiunilor de mașini și tractoare — tractoriștii și combainerii — strâng o recoltă bogată. Munca lor es e însuflețită de acelaș gând, de aceeași năzuință — de a da țării sovietice, poporului sovietic, cu mai multă pâine. EXAMENUL PENTRU CALIFICAREA PRACTICIENILOR VITICOLI ȘI POMICOLI Ministerul Agriculturii (iar în ziua de 25,iulie 1948 examenul pentru calificarea practicienilor care au cel puțin cinci ani de activitate în întreprinderi viticole, pomicole, floricole și grădinărești. Acest examen d fi dreptul celor reușiți să conducă asemenea Întreprinderi, după cum se prevede în legea pentru organizarea și încurajarea agriculturii. Cererile pentru înscriere la examen se vor depune la Direcția Viticulturii din b-dul Domniței Nr. 1» până în seara zilei de 24 Iulie