Frontul Plugarilor, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1388-1412)

1949-10-14 / nr. 1397

Fag«'.. La Gospodăria Agrico­l Colectivă „Drumul lui Lenin” din Livedea-Ilfov, im ridicat mimate construcții pentru folosința obștească Cum intri In satul Livedea, județul Ilfov, te întâmpină un șantier, care-ți amintește îndată de furnicarul de pe șosea,­­ unde in momentul de fa­ță sute de muncitori lucrează la asfaltarea drumului, Bucur­ești-Călărași lasat zeci de ani de zile in părăsire. •Aci, la Livedea, membrii Gospodăriei Agricole Co­lective „Drumul lui nin”, au adus 300.000 de­de cărămizi, nisip și var cu care vor ridica grajdurile necesare colectivului. Mem­brii celor 69 de familii care au intrat în gospodărie (in tot satul Livedea nu sunt decât 82 de gospodării), au muncit spornic de la înfiin­țare până acum. Dovadă sunt printre altele și cele două clădiri pentru folosin­ța obștească ridicate pe te­renul de 700 metri pătrați, împrejmuit cu gard nou,— una destinată cooperati­vei și având patru odăi, iar cealaltă Căminului cultu­ral, care a și început să funcționeze, montându-se o scenă încăpătoare și o bibliotecă, la care țăranii muncitori și elevii vin un mare număr. Deasemeni, până a­cum, membrii colec­­­tivului, dela 5 Octom­brie, de când a fost terminată recoltarea porumbului, la care s’a muncit și ziua și noaptea, au început însămân­țatul. Ei mun­cesc cu râvnă ca să termine la vreme în sămânță­rile. Lucrând după metodele sovietice și cu mașinile obținem o recoltă cu mult mai mare decât muncind după obișnuințele vechi — Munca noastră este sp«arni­că și suntem siguri că vom culege roade bune — ne spune țăranul muncitor petre Melinton, membru al colectivului. Noi am vă­zut că lucrând după meto­dele agriculturii sovietice, cu mașinile, obținem o re­coltă cu mult mai mare de­cât aceea pe care o dobân­­­­deam muncind cu vitele,­­ după obiceiurile moștenite din bătrâni. Am văzut de pildă la porumb, anul a­­cesta. Cei care au semănat în Aprilie și au urmat sfa­turile agronomilor, făcând prășitul la vreme au scos recolte cu mult mai bune, decât cei care au muncit după cum apucaseră. La fel, cei care au folosit ma­șinile S.M.T.-ului, au avut o producție la hectar cu mult mai bună decât cei care au muncit numai cu vitele și au prășit porum­bul, la întâmplare. Eu ca și aproape toți cei din co­lectiv am muncit ani dea­­rândul pe la moșieri ca Ste­lian Calimachi, Costin Du­­mitrescu, colonelul Socrate și alții. Munceam de ne speream și nu ne alegeam mai cu nimic. Nu apucam să ne vedem de pământul nostru decât târziu, după ce împlineam munca la bo­ier. De multe ori ne apuca și iarna tăind la coceni, când zăpada era de două­­trei palme. Asta numai din cauză că până atunci tră­iam pentru hambarele mo­șierului. Iată de ce suntem azi fericiți că muncim lao­laltă, și că ni se deschide drum luminos, spre o nouă viață. Și iată de ce în afară de noi, — cele 69 de fami­lii intrate in colectiv, — ni se alătură pe zi ce trece și ceilalți țărani muncitori din satul nostru. Așa sunt: Dumitru Bogaciu, Stan Bo­­gaciu, Ion Căldăraru și Florea Costică, Manole, cari au fost primiți în colectiv după constituire. Firește, Tudor Zamfir, chiaburul din satul nostru, cel cu 40 d­e pogoane, cu cazan de țiucă, cu semănătoare și vite multe, nu vede cu ochi buni munca noastră. Noi însă mergem înainte, con­vinși fiind că ne vom în­tări gospodăria tot mai mult și ne vom croi un traiu din ce în ce mai bun. Gospodăria Agricolă de Stat Măineasca ajută colectivul cu grâu selecționat pentru sămânță ! Membrii Gospodăriei A­­­gricole Colective „Drumul lui Lenin” din Livedea-Il­fov, s’au constituit in trei brigăzi de muncă, a câte 35 de oameni fiecare. Șe­fii celor trei brigăzi sunt: Tudor Tache, Stan Bogaciu și Petre Năstase. Brigăzile muncesc acum prin rotație la ridicarea grajdurilor și la munca însămânțărilor de toamnă. Grâul selecțio­nat și saramurat pentru însămânțat a fost adus de la Gospodăria Agricolă de Stat Măineasca. In primăvară, membrii colectivului vor pune vie pe zece hectare și au dea­semeni în proect organiza­rea unei grădini de zarza­vat de 15 hectare. Dease­meni, până la ridicarea grajdurilor colectivul a de­legat pe Gheorghe Iorda­­che, Niculae Iordache, Con­stantin I. Petre și Dobre Gh. Savache, să îngrijeas­că de creșterea păsărilor și vitelor gospodăriei, cărora le-a fost repartizate graj­duri speciale. 1. Gospodă­ria de Stat din Cătrune­­ști, întregul colectiv, în frun­te cu Tudor Tache, Tudor Stanciu, Vica Achim, Vasi­le Mincu și Niculae Năsta­se muncesc din zori și pâ­nă în noapte, ca să termi­ne muncile de însămânțări și totodată grajdurile,­­ astfel încât munca gospo­dăriei să se desfășoare rodnic și în interior,în tim­pul iernii, pregătind con­dițiile necesare prosperării Gospodăriei lor Agricole Colective. Ion Pruncu In ograda încăpătoare a Gospodăriei Agricole Colective ,,Drumul lui Lenin” din Li­­vedea-Ilfov, camioanele au descărcat sămânța selecționată de la Gospodăria Agrico­lă de Stat Cătrănești, pentru a dobândi rod bogat în vara viitoare. Țăranii muncitori și elevii citesc cu interes gazeta de stradă a Gospodăriei Agri­cole Colective,, Drumul lui Lenin”, așezată chiar în fața căminului cultural ȚĂRANII DIN SATUL AU REPARAT LOCALUL Comitetul Provizoriu din comuna Răzoare, județul Someș, in grija de a spri­jini ridicarea stării sani­tare a țăranilor muncitori localnici și din împrejurimi, a repartizat un local pentru dispensarul medical din sa­tul Văleni-Răzoare. Pentru a se asigura func­ționarea in bune condițiuni a muncii sanitare, localul a fost reparat și curățit In întregime. Harnicii țărani muncitori din satul Văleni nu au pre­ MUNCITORI VALENI-SOMEȘ DISPENSARULUI MEDICAL cu pețit nimic și la propune­rea făcută de organizația de bază P.M.R., au venit cu toții să ajute la curățirea și repararea dispensarului. La acest dispensar, au fost repartizați un medic două moașe. Pe lângă dis­și­pensarul medical din vă­leni, va funcționa casa de nașteri și căminul de zi, cu un centru de distribuire a laptelui pentru copii. Ioan Petruțiu corespondent Frontul Plugarilor Societatea pentru Răspândi­rea Științei și Culturii a pornit la lărgirea activității sale Societatea pentru Răs­pândirea Științei și Cultu­rii, indeplinindu-și marele și patrioticul său rost a organizat o serie de confe­­­rințe în principalele între­prinderi din Capitală. In acelaș timp, a trecut la înființarea filialelor în țară. Astfel, zilele trecute a avut loc la Iași constituirea filialei Societății pentru Răspândirea Științei și Cul­turii. Comitetul de condu­cere al filialei este format din fruntașii vieții tifice și culturale din știin­ța și, precum și din reprezen­tanți ai organizațiilor de mase. Până la sfârșitul anului, Societatea va organiza un număr de 500 de conferin­țe în toată țara. Ele vor fi însoțite de filme și alte­ materiale documentare. Tot odată se vor ține la radio conferințe, în fiecare săptămână. Peste puțin timp, Socie­tatea va scoate o revistă și va tipări 10 broșuri de popularizare a științei și a problemelor culturale și politice. Iar peste timp, în București, se puțin va deschide Biblioteca Socie­tății. Ea va avea două săli mari de lectură pentru pu­blic. Pe lângă această Bi­bliotecă, se va înființa un serviciu special de docu­mi mentare pentru cei ce do­resc să studieze și să cerce­teze anumite probleme de specialitate. Acest serviciu va da în acelaș timp răs­punsuri celor din provincie, prin poștă. Pentru a veni și mai mult în ajutorul maselor munci­toare, Societatea a hotărît să organizeze două mari Expoziții cu subiectele: „O­­riginea vieții pe pământ“ și „Două sisteme economi­ce — două feluri de viață a popoarelor“. Se va da mare atenție a­­dâncirii legăturilor cu „A­­sociația Unională pentru Răspândirea Cunoștințelor Politice și Științifice“ din Uniunea Sovietică. Până acum, Societatea a­­re în București cam 250 membri activi, însă numă­rul lor crește mereu. Pen­tru ca Societatea să-și poa­tă împlini rostul, ea trebue să fie puternic sprijinită. Fiecare Intelectual, om de știință și de artă legat de lupta și de năzuințele poporului muncitor, trebue să devină un membru ac­tiv al Societății și să ia parte la munca ce o duce. N. Sizov .Lupta pentru cărbune“ (Editura Tineretului) Cartea lui N. Sizov. ..Lup­ta pen­tru cărbune“, de cu­rând apărută în Editura Ti­neretului, vine să aducă un prețios spijin in munca ti­nerilor muncitori din țara noastră in general și a ti­nerilor mineri, in special. „Lupta pentru cărbune“, prezintă sforțările mărețe depuse de tineretul comso­­molist din bazinul carboni­fer al Moscovei, pentru re­facerea și desvoltarea mi­nelor de cărbuni din re­giune, distruse în timpul războiului de către hoardele hitleriste. Arătând cum încă din primele zile de la isgonirea dușmanului din regiunea Moscovei — De­cembrie 1941 — tineretul comsomolist a dat cel din­tâi exemplu, organizând detașamentele de recon­strucție a minerilor care au antrenat apoi întreg tine­retul din regiune, autorul descrie metodele de lucru prin care tinerii mineri au reușit nu numai să refacă intr’un timp scurt minele distruse, dar și să ridice producția de cărbuni. Adu­când numeroase exemple din martfa neobosită a com­­somoliștilor, prezentând da­te concrete in legătură cu participarea la întrecerile socialiste, la munca de ridi­care a nivelului profesional și i­d­e­o­lo­g­i­c. N. Sizov subliniază că, succesele obținute în producție de tinerii mineri din bazinul carbonifer al Mos­covei, sunt roadele unei or­ganizări temeinice a muncii educative și politice duse de organizațiile comsomoliste, sunt roadele priceperii, combativității și perseve­renței în a organiza și mo­biliza tineretul, sunt roa­dele efortului susținut pen­tru sistematizarea muncii de refacere a minelor. Or­ganizațiile comsomoliste și-au însușit treptat aceste calități, învățând de la or­ganizațiile de Partid, cele mai bune metode în munca politică și organizatorică de masse Cărți no­­i G­rija pentru sănătatea animalelor și păsărilor Acțiunea pentru preveni­rea și combaterea boalelor molipsitoare la animale și păsări se duce din ce în ce mai mult în întreaga țară de către medicii veterinari. Astfel, planul de muncă pe trimestrul III a fost în întregime îndeplinit. In numeroase județe, planul a fost chiar depășit. In județul Brașov, medi­cii veterinari, dr. Eșeanu Teodor, Nikloș Francisc, Păsculescu și alții, lucrând în grele condițiuni pe te­ren, au reușit să stingă bolile la păsări din județ. In județul Vaslui, s’a combătut pesta la păsări, care infectase 18 comune, depunându-se eforturi mari pentru stingerea boa­lei. S’a evidențiat medicul veterinar dr. Bogdanescu din plasa Codrești, un ele­­­ment tânăr care a reușit­­ cel dîntâiu să stingă boala j plasa sa. Deasemeni a fosti evidențiat agentul veteri­­­nar Ocneanu, care neți­­­­nând seama de oboseală, a­ parcurs pe orice timp, zecii 00 kilometri zilnic, 1 Până în 1955, vor fi redate agriculturii, prin asanare, un milion de hectare pământ, unde astăzi sunt numai mlaștini și râpe, ce nu se pot folosi. Având un milion de hectare în plus față de astăzi, țara noastră va aduna tot mai multe grâne, orez, bumbac și alte recolte, cari vor îmbunătăți traiul oamenilor muncii de la orașe și sate. Muncind cu hotărire pentru secarea mlaștinilor și pentru pune­rea în valoare a terenurilor neproductive, țărănimea muncitoare va dobândi pământ mai mult de muncă. Toate acestea nu se pot asigura decât în timp de pace. De aceea, să luptăm cu toată hotărirea, pentru apărarea păcii, împotriva ațâțătorilor la un nou războiu. Numai așa vom dobândi o viață mai bună, numai așa luptăm pentru viață și fericire. Au început școlile. In fie­ce dimineață, în orașe, sa­te și cătune se văd iar co­pii de toate vârstele, mer­gând la școală spre a-și lumina mințile cu învăță­tura cărții. Prin știința de carte ti­nerii de astăzi își însușesc pregătirea care să facă din ei oameni pricepuți zi­ditori ai socialismului în țara noastră. In Republica Populară, sarcina noastră școalei nu este numai de a răspân­di cultura. Sarcina școalei este și aceea de a ocroti să­nătatea tinerelor vlăstare ce-i sunt încredințate. Sub regimul burghezo­­moșieresc preocuparea de sănătatea școlarilor aproa­pe că nu exista. Regimul care făcea din poporul muncitor carne pentru tun, nu prețuia să­nătatea vlăstarelor popo­rului muncitor. Deseori, după deschide­rea școlilor, isbucneau epi­demii greu de stăvilit și să­nătatea elevilor era mereu primejduită. Medicul școlar încasa doar leafa iar pe la școală se arăta din an în paște. Higiena era o materie că­reia nu i se acorda nici o atenție. Tuberculoza se lua nes­tânjenit dela un elev la al­tul. In regimul nostru de de­mocrație populară, grija Partidului și a Guvernului s’a îndreptat în primul rând spre tineret. Prima măsură a organelor sani­tare ale Comitetului Provi­zoriu, în strânsă colabora­re cu direcțiile școalelor, a fost aceea de a se asigura higiena localurilor de școa­lă. Datorită măsurilor lu­ate anul școlar a început în toată țara cu clase cu­rate, nou văruite, cu bănci potrivite și bine întreținu­te. S’a dat cuvenita atenție stării higienice a fântâni­lor și latrinelor. O măsu­ră menită să repare greșe­lile din trecut este contro­lul sănătății la începerea anului școlar. Acest con­trol s’a făcut atât învăță­torilor, personalului admi­nistrativ, oamenilor de s­er­­viciu cât și elevilor. Nici un elev nu a fost primit la cursuri fără certificat de sănătate. Astfel se iau chiar la începutul anului, măsuri de prevenire a boli­lor. Atât învățătorii cât și elevii vor fi tot anul sub supravegherea medicului școlar și a casei școalelor. Datorită acestei supra­vegheri, bolile, îndeosebi cele molipsitoare vor fi de­scoperite la timp și răspân­direa lor va fi împiedica­tă. Tot în scopul de a se a­­păra sănătatea elevilor se vor face la timpul potrivit vaccinările împotriva boli­lor infecțioase ale copilă­riei. Anul acesta au luat fiin­ță în mai multe orașe, cen­tre de județ, policlinici șco­lare unde se va da elevi­lor îngrijiri de specialitate. Deasemeni, au luat ființă în multe școli, clinici medi­cale, grupe și secții de Cru­ce Roșie. Numărul acestora va fi mult sporit în anii următori. Prezența surorei școlare, a colțului sanitar și a gru­pei de Cruce Roșie de cla­să, va contribui la educația sanitară a elevilor și la popularizarea cunoștințe­lor de higienă. Prin bunele sfaturi și ex­emple căpătate în școală, elevii vor răspândi apoi cu­noștințele sanitare în fa­miliile lor și vor ajuta ast­fel la ridicarea nivelului sanitar la sate. Astfel, în Populară Română, Republica școala va deveni nu numai an iz­­vor de cultură ci și de să­nătate. Dr. M. Stoica Radio a intrat temeinic în viața de toate zilele a oamenilor sovietici de la țară Vorbește postul de radio al sovhozului „Sturm“ să ia liniștea serii se revar­sunete minunate. Se transmite la radio un con­cert de la Moscova. In case­le muncitorilor, în Piața Roșie și în grădina sovho­zului „Sturm“ răsună mu­zica minunată a lui Ceai­­covski. Grădina sovhozului, să­dită cu grijă de mâinile gospodinelor, e plină de flori. Aici își petrec de multe ori ceasurile lor de odihnă muncitorii din sov­hoz. In mijlocul lor, Vasili Chirilovici Pogrebnov, rectorul sovhozului, se di­a­­mintește oamenilor că a­­cum s’au adeverit spusele marelui Lenin că „toată Rusia va auzi ziarul citit la Moscova“. Emisiunea de radio de la Moscova s’a terminat. Ur­mează o scurtă pauză, după care o voce puternică a­­nunță: — Atențiune! Atențiune! Vorbește postul de radio al sovhozului „Sturm“. To­varăși, la microfon este to­varășul Boslov, secretarul organizației de Partid. În sovhozul „Sturm“ au fost instalate megafoane de radio (aparate de asculta­re) în 100 de locuințe. Teh­nicianul sovhozului, Nicolai Berezin, specialist in radio, are necontenit grijă ca a­­paratele și rețeaua de transmisiune să fie întot­deauna în bună stare. Muncitorii din sovhoz pot asculta în fiecare zi emi­siunile postului de radio al sovhozului : de dimineață până la ora 9, apoi în pau­za din timpul prânzului și apoi după terminarea lu­crului, până noaptea târ­ziu. In fiecare casă e instalat câte un aparat de radio. Emisiunile postului de ra­dio al sovhozului „Sturm“ cuprind foarte adeseori cu­vântări despre îndeplinirea angajamentelor față de Stat, despre pregătirile in vederea sădirii de perdele împădurite pentru ocroti­rea ogoarelor, despre planul de trei ani pentru desvolta­­rea creșterii vitelor, despre desfășurarea întrecerilor socialiste și altele. Aceste cuvântări sunt ți­nute fie de specialiști, fie de fruntați din sovhoz, fie de conferențiari veniți de­la orașe. Adeseori, de asemeni, prin postul local de radio al sov­hozului „Sturm“ sunt lă­muriți muncitorii din sov­hoz privitor la experiența fruntașilor în producție , a combatdierului Ivan Gusev, a crescătoarei de porci Ra­ia Potapova, a mulgătoarei Ana Dașchina și a altora. Cercurile de artiști ama­tori și orchestra de amatori a sovhozului se produc de­­asemenea adeseori la radio. Prin postul de radio trans­misiune din sovhozul „Șturm“ se mai transmit din Moscova și alte orașe ale țării sovietice: concerte, emisiuni teatrale, cuvântări asupra situației internațio­­­nale, discuții asupra pro­blemelor legate de științele naturale și altele. Când treci prin sovhozul „Sturm“ uiți că ești depar­te de oraș. Fiecare casă are lumină electrică, megafoa­­nele răspândesc peste tot glasul Moscovei. In fiecare casă se poate vedea, la loc de cinste, portretul aceluia care a condus și îndrumat poporul sovietic spre cree­­rea acestei vieți plină de bucurii, Iosif Visarionovici Stalin. Ciobanii din colhozurile din Uniunea Sovietică, chiar atunci când se găsesc cu vitele la pășunile depărtate, sunt în legături cu colhozul lor, prin radio. In fotografie, pe pășunile din H.S.S. A. Cabardină, un cioban stând de vorbă prin radio cu conducerea colho­zului care se află și o depărtare de aproape 200 kilometri. <9

Next