Frontul Plugarilor, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1388-1412)
1949-10-14 / nr. 1397
Fag«'.. La Gospodăria Agricol Colectivă „Drumul lui Lenin” din Livedea-Ilfov, im ridicat mimate construcții pentru folosința obștească Cum intri In satul Livedea, județul Ilfov, te întâmpină un șantier, care-ți amintește îndată de furnicarul de pe șosea, unde in momentul de față sute de muncitori lucrează la asfaltarea drumului, București-Călărași lasat zeci de ani de zile in părăsire. •Aci, la Livedea, membrii Gospodăriei Agricole Colective „Drumul lui nin”, au adus 300.000 dede cărămizi, nisip și var cu care vor ridica grajdurile necesare colectivului. Membrii celor 69 de familii care au intrat în gospodărie (in tot satul Livedea nu sunt decât 82 de gospodării), au muncit spornic de la înființare până acum. Dovadă sunt printre altele și cele două clădiri pentru folosința obștească ridicate pe terenul de 700 metri pătrați, împrejmuit cu gard nou,— una destinată cooperativei și având patru odăi, iar cealaltă Căminului cultural, care a și început să funcționeze, montându-se o scenă încăpătoare și o bibliotecă, la care țăranii muncitori și elevii vin un mare număr. Deasemeni, până acum, membrii colectivului, dela 5 Octombrie, de când a fost terminată recoltarea porumbului, la care s’a muncit și ziua și noaptea, au început însămânțatul. Ei muncesc cu râvnă ca să termine la vreme în sămânțările. Lucrând după metodele sovietice și cu mașinile obținem o recoltă cu mult mai mare decât muncind după obișnuințele vechi — Munca noastră este sp«arnică și suntem siguri că vom culege roade bune — ne spune țăranul muncitor petre Melinton, membru al colectivului. Noi am văzut că lucrând după metodele agriculturii sovietice, cu mașinile, obținem o recoltă cu mult mai mare decât aceea pe care o dobândeam muncind cu vitele, după obiceiurile moștenite din bătrâni. Am văzut de pildă la porumb, anul acesta. Cei care au semănat în Aprilie și au urmat sfaturile agronomilor, făcând prășitul la vreme au scos recolte cu mult mai bune, decât cei care au muncit după cum apucaseră. La fel, cei care au folosit mașinile S.M.T.-ului, au avut o producție la hectar cu mult mai bună decât cei care au muncit numai cu vitele și au prășit porumbul, la întâmplare. Eu ca și aproape toți cei din colectiv am muncit ani dearândul pe la moșieri ca Stelian Calimachi, Costin Dumitrescu, colonelul Socrate și alții. Munceam de ne speream și nu ne alegeam mai cu nimic. Nu apucam să ne vedem de pământul nostru decât târziu, după ce împlineam munca la boier. De multe ori ne apuca și iarna tăind la coceni, când zăpada era de douătrei palme. Asta numai din cauză că până atunci trăiam pentru hambarele moșierului. Iată de ce suntem azi fericiți că muncim laolaltă, și că ni se deschide drum luminos, spre o nouă viață. Și iată de ce în afară de noi, — cele 69 de familii intrate in colectiv, — ni se alătură pe zi ce trece și ceilalți țărani muncitori din satul nostru. Așa sunt: Dumitru Bogaciu, Stan Bogaciu, Ion Căldăraru și Florea Costică, Manole, cari au fost primiți în colectiv după constituire. Firește, Tudor Zamfir, chiaburul din satul nostru, cel cu 40 de pogoane, cu cazan de țiucă, cu semănătoare și vite multe, nu vede cu ochi buni munca noastră. Noi însă mergem înainte, convinși fiind că ne vom întări gospodăria tot mai mult și ne vom croi un traiu din ce în ce mai bun. Gospodăria Agricolă de Stat Măineasca ajută colectivul cu grâu selecționat pentru sămânță ! Membrii Gospodăriei Agricole Colective „Drumul lui Lenin” din Livedea-Ilfov, s’au constituit in trei brigăzi de muncă, a câte 35 de oameni fiecare. Șefii celor trei brigăzi sunt: Tudor Tache, Stan Bogaciu și Petre Năstase. Brigăzile muncesc acum prin rotație la ridicarea grajdurilor și la munca însămânțărilor de toamnă. Grâul selecționat și saramurat pentru însămânțat a fost adus de la Gospodăria Agricolă de Stat Măineasca. In primăvară, membrii colectivului vor pune vie pe zece hectare și au deasemeni în proect organizarea unei grădini de zarzavat de 15 hectare. Deasemeni, până la ridicarea grajdurilor colectivul a delegat pe Gheorghe Iordache, Niculae Iordache, Constantin I. Petre și Dobre Gh. Savache, să îngrijească de creșterea păsărilor și vitelor gospodăriei, cărora le-a fost repartizate grajduri speciale. 1. Gospodăria de Stat din Cătrunești, întregul colectiv, în frunte cu Tudor Tache, Tudor Stanciu, Vica Achim, Vasile Mincu și Niculae Năstase muncesc din zori și până în noapte, ca să termine muncile de însămânțări și totodată grajdurile, astfel încât munca gospodăriei să se desfășoare rodnic și în interior,în timpul iernii, pregătind condițiile necesare prosperării Gospodăriei lor Agricole Colective. Ion Pruncu In ograda încăpătoare a Gospodăriei Agricole Colective ,,Drumul lui Lenin” din Livedea-Ilfov, camioanele au descărcat sămânța selecționată de la Gospodăria Agricolă de Stat Cătrănești, pentru a dobândi rod bogat în vara viitoare. Țăranii muncitori și elevii citesc cu interes gazeta de stradă a Gospodăriei Agricole Colective,, Drumul lui Lenin”, așezată chiar în fața căminului cultural ȚĂRANII DIN SATUL AU REPARAT LOCALUL Comitetul Provizoriu din comuna Răzoare, județul Someș, in grija de a sprijini ridicarea stării sanitare a țăranilor muncitori localnici și din împrejurimi, a repartizat un local pentru dispensarul medical din satul Văleni-Răzoare. Pentru a se asigura funcționarea in bune condițiuni a muncii sanitare, localul a fost reparat și curățit In întregime. Harnicii țărani muncitori din satul Văleni nu au pre MUNCITORI VALENI-SOMEȘ DISPENSARULUI MEDICAL cu pețit nimic și la propunerea făcută de organizația de bază P.M.R., au venit cu toții să ajute la curățirea și repararea dispensarului. La acest dispensar, au fost repartizați un medic două moașe. Pe lângă disșipensarul medical din văleni, va funcționa casa de nașteri și căminul de zi, cu un centru de distribuire a laptelui pentru copii. Ioan Petruțiu corespondent Frontul Plugarilor Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii a pornit la lărgirea activității sale Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii, indeplinindu-și marele și patrioticul său rost a organizat o serie de conferințe în principalele întreprinderi din Capitală. In acelaș timp, a trecut la înființarea filialelor în țară. Astfel, zilele trecute a avut loc la Iași constituirea filialei Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii. Comitetul de conducere al filialei este format din fruntașii vieții tifice și culturale din știința și, precum și din reprezentanți ai organizațiilor de mase. Până la sfârșitul anului, Societatea va organiza un număr de 500 de conferințe în toată țara. Ele vor fi însoțite de filme și alte materiale documentare. Tot odată se vor ține la radio conferințe, în fiecare săptămână. Peste puțin timp, Societatea va scoate o revistă și va tipări 10 broșuri de popularizare a științei și a problemelor culturale și politice. Iar peste timp, în București, se puțin va deschide Biblioteca Societății. Ea va avea două săli mari de lectură pentru public. Pe lângă această Bibliotecă, se va înființa un serviciu special de documi mentare pentru cei ce doresc să studieze și să cerceteze anumite probleme de specialitate. Acest serviciu va da în acelaș timp răspunsuri celor din provincie, prin poștă. Pentru a veni și mai mult în ajutorul maselor muncitoare, Societatea a hotărît să organizeze două mari Expoziții cu subiectele: „Originea vieții pe pământ“ și „Două sisteme economice — două feluri de viață a popoarelor“. Se va da mare atenție adâncirii legăturilor cu „Asociația Unională pentru Răspândirea Cunoștințelor Politice și Științifice“ din Uniunea Sovietică. Până acum, Societatea are în București cam 250 membri activi, însă numărul lor crește mereu. Pentru ca Societatea să-și poată împlini rostul, ea trebue să fie puternic sprijinită. Fiecare Intelectual, om de știință și de artă legat de lupta și de năzuințele poporului muncitor, trebue să devină un membru activ al Societății și să ia parte la munca ce o duce. N. Sizov .Lupta pentru cărbune“ (Editura Tineretului) Cartea lui N. Sizov. ..Lupta pentru cărbune“, de curând apărută în Editura Tineretului, vine să aducă un prețios spijin in munca tinerilor muncitori din țara noastră in general și a tinerilor mineri, in special. „Lupta pentru cărbune“, prezintă sforțările mărețe depuse de tineretul comsomolist din bazinul carbonifer al Moscovei, pentru refacerea și desvoltarea minelor de cărbuni din regiune, distruse în timpul războiului de către hoardele hitleriste. Arătând cum încă din primele zile de la isgonirea dușmanului din regiunea Moscovei — Decembrie 1941 — tineretul comsomolist a dat cel dintâi exemplu, organizând detașamentele de reconstrucție a minerilor care au antrenat apoi întreg tineretul din regiune, autorul descrie metodele de lucru prin care tinerii mineri au reușit nu numai să refacă intr’un timp scurt minele distruse, dar și să ridice producția de cărbuni. Aducând numeroase exemple din martfa neobosită a comsomoliștilor, prezentând date concrete in legătură cu participarea la întrecerile socialiste, la munca de ridicare a nivelului profesional și ideologic. N. Sizov subliniază că, succesele obținute în producție de tinerii mineri din bazinul carbonifer al Moscovei, sunt roadele unei organizări temeinice a muncii educative și politice duse de organizațiile comsomoliste, sunt roadele priceperii, combativității și perseverenței în a organiza și mobiliza tineretul, sunt roadele efortului susținut pentru sistematizarea muncii de refacere a minelor. Organizațiile comsomoliste și-au însușit treptat aceste calități, învățând de la organizațiile de Partid, cele mai bune metode în munca politică și organizatorică de masse Cărți noi Grija pentru sănătatea animalelor și păsărilor Acțiunea pentru prevenirea și combaterea boalelor molipsitoare la animale și păsări se duce din ce în ce mai mult în întreaga țară de către medicii veterinari. Astfel, planul de muncă pe trimestrul III a fost în întregime îndeplinit. In numeroase județe, planul a fost chiar depășit. In județul Brașov, medicii veterinari, dr. Eșeanu Teodor, Nikloș Francisc, Păsculescu și alții, lucrând în grele condițiuni pe teren, au reușit să stingă bolile la păsări din județ. In județul Vaslui, s’a combătut pesta la păsări, care infectase 18 comune, depunându-se eforturi mari pentru stingerea boalei. S’a evidențiat medicul veterinar dr. Bogdanescu din plasa Codrești, un element tânăr care a reușit cel dîntâiu să stingă boala j plasa sa. Deasemeni a fosti evidențiat agentul veterinar Ocneanu, care neținând seama de oboseală, a parcurs pe orice timp, zecii 00 kilometri zilnic, 1 Până în 1955, vor fi redate agriculturii, prin asanare, un milion de hectare pământ, unde astăzi sunt numai mlaștini și râpe, ce nu se pot folosi. Având un milion de hectare în plus față de astăzi, țara noastră va aduna tot mai multe grâne, orez, bumbac și alte recolte, cari vor îmbunătăți traiul oamenilor muncii de la orașe și sate. Muncind cu hotărire pentru secarea mlaștinilor și pentru punerea în valoare a terenurilor neproductive, țărănimea muncitoare va dobândi pământ mai mult de muncă. Toate acestea nu se pot asigura decât în timp de pace. De aceea, să luptăm cu toată hotărirea, pentru apărarea păcii, împotriva ațâțătorilor la un nou războiu. Numai așa vom dobândi o viață mai bună, numai așa luptăm pentru viață și fericire. Au început școlile. In fiece dimineață, în orașe, sate și cătune se văd iar copii de toate vârstele, mergând la școală spre a-și lumina mințile cu învățătura cărții. Prin știința de carte tinerii de astăzi își însușesc pregătirea care să facă din ei oameni pricepuți ziditori ai socialismului în țara noastră. In Republica Populară, sarcina noastră școalei nu este numai de a răspândi cultura. Sarcina școalei este și aceea de a ocroti sănătatea tinerelor vlăstare ce-i sunt încredințate. Sub regimul burghezomoșieresc preocuparea de sănătatea școlarilor aproape că nu exista. Regimul care făcea din poporul muncitor carne pentru tun, nu prețuia sănătatea vlăstarelor poporului muncitor. Deseori, după deschiderea școlilor, isbucneau epidemii greu de stăvilit și sănătatea elevilor era mereu primejduită. Medicul școlar încasa doar leafa iar pe la școală se arăta din an în paște. Higiena era o materie căreia nu i se acorda nici o atenție. Tuberculoza se lua nestânjenit dela un elev la altul. In regimul nostru de democrație populară, grija Partidului și a Guvernului s’a îndreptat în primul rând spre tineret. Prima măsură a organelor sanitare ale Comitetului Provizoriu, în strânsă colaborare cu direcțiile școalelor, a fost aceea de a se asigura higiena localurilor de școală. Datorită măsurilor luate anul școlar a început în toată țara cu clase curate, nou văruite, cu bănci potrivite și bine întreținute. S’a dat cuvenita atenție stării higienice a fântânilor și latrinelor. O măsură menită să repare greșelile din trecut este controlul sănătății la începerea anului școlar. Acest control s’a făcut atât învățătorilor, personalului administrativ, oamenilor de serviciu cât și elevilor. Nici un elev nu a fost primit la cursuri fără certificat de sănătate. Astfel se iau chiar la începutul anului, măsuri de prevenire a bolilor. Atât învățătorii cât și elevii vor fi tot anul sub supravegherea medicului școlar și a casei școalelor. Datorită acestei supravegheri, bolile, îndeosebi cele molipsitoare vor fi descoperite la timp și răspândirea lor va fi împiedicată. Tot în scopul de a se apăra sănătatea elevilor se vor face la timpul potrivit vaccinările împotriva bolilor infecțioase ale copilăriei. Anul acesta au luat ființă în mai multe orașe, centre de județ, policlinici școlare unde se va da elevilor îngrijiri de specialitate. Deasemeni, au luat ființă în multe școli, clinici medicale, grupe și secții de Cruce Roșie. Numărul acestora va fi mult sporit în anii următori. Prezența surorei școlare, a colțului sanitar și a grupei de Cruce Roșie de clasă, va contribui la educația sanitară a elevilor și la popularizarea cunoștințelor de higienă. Prin bunele sfaturi și exemple căpătate în școală, elevii vor răspândi apoi cunoștințele sanitare în familiile lor și vor ajuta astfel la ridicarea nivelului sanitar la sate. Astfel, în Populară Română, Republica școala va deveni nu numai an izvor de cultură ci și de sănătate. Dr. M. Stoica Radio a intrat temeinic în viața de toate zilele a oamenilor sovietici de la țară Vorbește postul de radio al sovhozului „Sturm“ să ia liniștea serii se revarsunete minunate. Se transmite la radio un concert de la Moscova. In casele muncitorilor, în Piața Roșie și în grădina sovhozului „Sturm“ răsună muzica minunată a lui Ceaicovski. Grădina sovhozului, sădită cu grijă de mâinile gospodinelor, e plină de flori. Aici își petrec de multe ori ceasurile lor de odihnă muncitorii din sovhoz. In mijlocul lor, Vasili Chirilovici Pogrebnov, rectorul sovhozului, se diamintește oamenilor că acum s’au adeverit spusele marelui Lenin că „toată Rusia va auzi ziarul citit la Moscova“. Emisiunea de radio de la Moscova s’a terminat. Urmează o scurtă pauză, după care o voce puternică anunță: — Atențiune! Atențiune! Vorbește postul de radio al sovhozului „Sturm“. Tovarăși, la microfon este tovarășul Boslov, secretarul organizației de Partid. În sovhozul „Sturm“ au fost instalate megafoane de radio (aparate de ascultare) în 100 de locuințe. Tehnicianul sovhozului, Nicolai Berezin, specialist in radio, are necontenit grijă ca aparatele și rețeaua de transmisiune să fie întotdeauna în bună stare. Muncitorii din sovhoz pot asculta în fiecare zi emisiunile postului de radio al sovhozului : de dimineață până la ora 9, apoi în pauza din timpul prânzului și apoi după terminarea lucrului, până noaptea târziu. In fiecare casă e instalat câte un aparat de radio. Emisiunile postului de radio al sovhozului „Sturm“ cuprind foarte adeseori cuvântări despre îndeplinirea angajamentelor față de Stat, despre pregătirile in vederea sădirii de perdele împădurite pentru ocrotirea ogoarelor, despre planul de trei ani pentru desvoltarea creșterii vitelor, despre desfășurarea întrecerilor socialiste și altele. Aceste cuvântări sunt ținute fie de specialiști, fie de fruntați din sovhoz, fie de conferențiari veniți dela orașe. Adeseori, de asemeni, prin postul local de radio al sovhozului „Sturm“ sunt lămuriți muncitorii din sovhoz privitor la experiența fruntașilor în producție , a combatdierului Ivan Gusev, a crescătoarei de porci Raia Potapova, a mulgătoarei Ana Dașchina și a altora. Cercurile de artiști amatori și orchestra de amatori a sovhozului se produc deasemenea adeseori la radio. Prin postul de radio transmisiune din sovhozul „Șturm“ se mai transmit din Moscova și alte orașe ale țării sovietice: concerte, emisiuni teatrale, cuvântări asupra situației internaționale, discuții asupra problemelor legate de științele naturale și altele. Când treci prin sovhozul „Sturm“ uiți că ești departe de oraș. Fiecare casă are lumină electrică, megafoanele răspândesc peste tot glasul Moscovei. In fiecare casă se poate vedea, la loc de cinste, portretul aceluia care a condus și îndrumat poporul sovietic spre creerea acestei vieți plină de bucurii, Iosif Visarionovici Stalin. Ciobanii din colhozurile din Uniunea Sovietică, chiar atunci când se găsesc cu vitele la pășunile depărtate, sunt în legături cu colhozul lor, prin radio. In fotografie, pe pășunile din H.S.S. A. Cabardină, un cioban stând de vorbă prin radio cu conducerea colhozului care se află și o depărtare de aproape 200 kilometri. <9