Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1888-12-04 / nr. 42
ASCL I No. 42. TJn TV o. ÎO 4>anï. npi-AJK I3-TIDE^E^TIDEIxrT. Apare Joia şi Diiiiiinica. Administraţia la Tipografia Lucrătorilor Români Asociaţi laşi Duminică 4 Decembre 1888. . ANUNClURI. Pagina IV 20 b rândul „ III , 30 „ Inseefihni şi redom. 0.?. Iaşi, în 3 deceembre 1888. Junimiştii trebue să dispară. ► Invata după venirea la putere a junimiştilor, ei au declarat că, având încrederea Regelui, pe acea a Naţiunei vor câştiga-o în urmă. Pentru a capata simpatiele, fiecare ministru junimist a presentat câte un proiect de lege, în puterea căruia a declarat că vrea să căpite încrederea Naţiunei. Le-au publicat chiar prin „Monitorul Oficial“ spre a le pune în cunoştinţa celui mai de pe urmă notar de comună rurală. Fâcându-se alegerile şi fiind nevoiţi să primească în cabinet trei miniştri pur conservatori iar ceilalţi junimişti să fie titluiţi de conservatori, aceasta a făcut ca, încetul cu încetul, să li se deschidă mormântul. Le trebuea numai o voltă ca să cadă în gropă unde, de voc, n’ar fi voit să se arunce. Puţinii conservatori intraţi în minister au luat proiectile de legi junimiste, le-au modificat şi schilodit aşa ca să nu le mai recunosca nici chiar autorii lor cari, în cele din urmă, să prefere mai bine a renunţa la ele, decât să fie presentate în asemenea stare spre a fi votate. Putem darorice astăzii că nu mai există nici unul din proiectile de legi junimiste. Lipsind aceste preciose lucrări, junimiştii nu mai au cu ce să se mânţie la putere sau a spera să capite încrederea Naţiunei. Dispărând basole, edificiul trebue să cadă. 1 )-nii P. P. Carp, Al. Marghiloman şi ceilalţi, ce mai caută la guvern ? Cu cine şi în puterea cărui drept se mai menţin ? Acum, când nimic nu mai leagă guvernul de Naţiune, să vedem cum linguşitorii palatului se vor mânţinea numai de mantia regală. Să ne fie permis a ţiice că, dacă un guvern ajunge a fi expresiunea puterei executive, fără a avea cea mai mică simpatie sau legătură cu [Naţiunea apoi trebue a’l considera în agonie, a’i prevedea sfârşitul şi a ne gândi pe cine trebue să aducem la cârma Statului. Oricine ar veni, numai junimişti să nu fie, căci e destul de când omeni ca Th. Rosetti, P. P. Carp şi tot neamul lor îndrăznesc a sta acolo unde nu li se şade. La păscut mai bine, de cât la guvernat Naţiunea românească. Cine împinge la răsvrătire? In ori ce ocasiuni, în alegeri ca şi în timpul resboiului, s’a proms sătenilor păment şi iar păment. Naivi stăteni ! Credend că aceste promisiuni sunt sincere şi pernite din dorul pentru binele lor, creştend că stăpânitorii mai au şi alte griji de cât de a’şi umplea pungile şi stomachul s’au legănat în speranţa de a fi pe mâne că va veni o dată stiua când aceste promisiuni vor deveni o realitate şi pentru ei. Aşteaptă aţii, aşteaptă mâni, dar oricâtă bună voinţă ai avea să aştepţi până la infinit, stomahul şi nevoiele nu vor să te îngădue. In acest timp de aşteptare, ei nu s’au obosit, prin nenumărate petiţiuni adresate la tote autorităţile constituite, de la primar până la Rege, a cere să li se deie mult făgăduitul pământ la care aveau un drept încă mai mult câştigat prin sângele lor, a copiilor şi a fraţilor lor cu care s’au udat câmpile Bulgariei, cimentând independenţa ţărei şi transformând scaunul domnesc în tron regal. Zadarnice le-au fost petiţiunile, după cum zadarnică le-a fost şi aşteptarea. Faţă cu această rea voinţă ce sătenii au întâlnit-o în mod constant din partea stăpânitorilor, faţă mai ales cu mizeria în care şi-a cufundat anul trecut — un an agricol din cei mai rei— şi cu abusurile şi îaipilurile administraţiei pe de o parte, a arendaşului şi proprietarului răpitor pe de altă parte, răbdarea lor ’şi-a ajuns capătul şi satele s’au răsculat în masse pentru a cere pămănturi, o administraţie mai buna şi o mai mare solicitudine pentru nenorocita lor sortă. Şi, ca orice mişcare populară, resvrătirea de astă-primăvară s’a întins cu furie. Ea nu s’a făcut într’un mod liniştit. Sătenii au apucat calea faptelor, lăsănd pe cea a suplicaţiunilor care nu’i dusese la nici un resultat. Orice guvern cu dor de ţară, compus din omeni apţi şi demni a guverna, ar fi căutat să potolească răscola pe cale pacifică, dând dreptate justelor pretenţiuni ale sătenilor. Guvernul palatului însă n’a procedat astfel. A concentrat trupe şi le-a trăiais contra sătenilor răsculaţi. Mulţi din ei au primitîn adevăr păment şi guvernul palatului e prea sigur că ei vor remânea mulţumiţi cu pământul ce li s’a dat şi nu vor mai cere altul în vecie. Pentru cei cari scria a vrut să nu primăscă păment, guvernul s’a arătat forte indurator şi milostiv şi, pentru le lua orice griji şi nevoi, i-a internat prin temniţi şi prin spitaluri. Armata trămisă de guvernul jouimist contra sătenilor răsvrătiţi, în multe localităţi, sedice, s’a dedat la cele mai sălbatice acte. Nu s’au mulţumit cu împuşcarea, maltratarea şi schingiuirea răsvrătiţilor, li s’au jăfuit, avutul şi li s’au necinstit femeiele. Pressa nesgardată întreagă s’a rădicat, contra acestor atrocităţi, contra acestor acte sălbatice de vandalism, cerănd anchetarea seriasă a fapteor. Guvernul însă a tăcut ca pământul. Ba ne înşălăm, primul- ministru a declarat că întrevede o mână străină în afacerea răscălelor săteşti. Deputatul sătenilor din Argeş, d. CC. Dobrescu, creţind că cel puţin vocea unui membru al Parlamentului va fi ascultată, a cerut o anquetă parlamentară care să cerceteze căuşele răscolei, nelegiuirile administraţiei căt şi modul barbar în care ea a ştiut să reprime acesta răscolă. Ei bine, guvernul s’a opus categoric la acăstă cerere de anquetă şi servila sa majoritate s’a grăbit a’l ajuta şi a răspinge propunerea de anquetă. Da»’, dacă guvernul se crede cu fruntea imaculată, pentru ce fuge de lumină? De ce refusa ca o anquetă imparţială să arate cum s’au petrecut lucrurile, în tărăroiciunea lor? De ce nu urmăreşte misteriosa mână străină ce pretinde că întrevede iu răsvrâtirea sătenilor pentru a ajunge la corpu ce-o portă ? Pentru ce guvernul se opune cu atâta putere şi refusa cu atâta obstinaţiune ca marele necunoscut al acestei nenorocite probleme să fie discoperit? Şi, pe când se refusă lumina în această chestiune, nenorociţii săteni cărora în loc de pane guvernul le-a dat glonţe şi baionete, în loc de ogdre, morminte, zac prin închisori şi vor fi trimişi înaintea justiţiei spre a fi pedepsiţi, în urma unei instrucţiuni făcută de poruncială, aşa cum îi convenea guvernului. Refusaţi ca lumina să se facă pe deplin în această nenorocită chestiune, vă temeţi a se cerceta mai de aproape căuşele cari au provocat răsvrătirea şi modul infam în care aţireprimat-o, cel puţin fiţi consequenţi şi plecaţi o ureche bine-voitore la glasul celor ce vă cer amnestia nenorociţilor săteni. Aşa cum procedaţi, ţara întreagă e în tot dreptul a se râdica şi a vei întreba : Cine împinge la răsvrătire dacă nu promisiunile vostre false, incapacitatea de a guverna şi abusul ce-l faceţi de puterea ce-aţi acaparat-o prin intrigi de ante-cameră şi prin înjosite prosternări pe treptele tronului ? Asaltul ciocoilor la comuna laşi. Ast ■ tomna, când s’a dat banchetul funcţio a alor Comunei, spuneam în acest diar că, prea multe linguşiri am observat din partea funcţionarilor la adressa ciocoilor ca Pogor, Grecianu şi alţii, cari stăteau în capul mesei. Cu părere de rău vedem realizate prevederile nostre. Atunci era înaintea alegerilor , acum suntem după alegeri. Ei bine, cele petrecute alaltăieri la Comună sunt acte revoltătore, îndreptate pe nedreptul contra unor vechi şi nebănuiţi funcţionari, încă din săptămâna trecută ciocoii consilieri începuse a căuta să’şi pue în aplicaţie dorinţa de a îndepărta pe cea mai mareparte din funcţionarii Comunei şi a’i înlocui cu boieri scapataţi cari, perţlendu’şi averile lor, se năpustesc ca nişte disperaţi asupra bietului budget comunal. In şedinţa de joi, după cum am anunţat mai dinainte, ajutorul de primar căpitanul Mavrodi a citit consiliului un lung raport, prin care î i cerea să destitue deocamdată pe doi funcţionari superiori: d. Alfred Bogusch inginer şi d. Al. Velciu cassier Toţi cuconaşii veniseră în per la consiliu. Chiar şi tenorul Al. Cantacuzin Paşcalul