Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1889-05-04 / nr. 78
ANUL I ff* 79 ABONAMENTE. Pe au . . .14 lei. Pe 6 ludi . 7 » an Mo. IO banî, Joi 4 Jlaî 1S*9 ANUNCIURI. Pagina IV 20 b. rândul , III 30, , In secţiuni 51 reclam RSndul b. 50. 3?XjSiJEZ IXT3DX:X=EXTIDEI?T'T Apare Joia şi Duminica. Redacţia şi Administraţia la Tipografia Lucrătorilor Români Asociaţi Iaşi strada de Sus No. 16 8. întărirea prietinilor guvernelor personale şi la ţintuirea în loc a tuturor intereselor ţarei şi contra acestor două rele datori suntem a lupta cu toţii. Iaşi, In 5 Alai 1889. LUPTA INTRE ŢARA ŞI TROU De la căderea guvernului d-lui I. C. Brătianu ţara trece printr’o stare continuă de provizorate. Guvernului fiindu’i întipărit caracterul vremelniciei, natural că acelaş caracter trebuie să’l aibă şi tote ramurile de administraţie ce atârnă de el, aşa că ţara Intrega stă într’o stare de aşteptare dăunăt6re ei. Dar, lucrurile nu pot merge la infinit, astfel cum stau astă-(Ji-Cu sau fără voie, d. Lascar Catargiu va fi silit să puie un capăt acestui provizorat prea prelungit şi acesta pentru mai multe motive. In opoziţie, d. Lascar Catargiu, alăturea cu ceilalţi şefi liberali, a promis ţarei mulţime de reforme liberale şi bine-facătare pentru ea. Ei bine cu provizoratul actual, aceste reforme nu vor putea fi aduse la îndeplinire. Peste câteva zilile corpurile legiuire vor fi convocate şi guvernul, în mod fatal, se va împedeca de urmăre dilemă , sau să ţărmuască tot activitatea parlamentară în votarea udgetelor - lucru ce de altmintreleaimeni nu se gândeşte a i’l refusa — şi în urmă să închidă Camerile şi să relungescă actuala situaţiune pană la omnă , sau să se decidă a intra într’periodâ de activitate, în care cas o schimbare a situaţiunei, o remaniare ministerială e inevitabilă. In adevăr, cu voturile de cari guvernul dispune astă-i în Parlament, nu pote risca nici o chestiune mai seroasa. D. Lascar Catargiu cunoște fare bine acesta, d-sa știe că, fără olianță cu unul din grupurile mai numeros representate în Cameri, nu poe schimba în realitate nici una din îmbunătăţirile promise în mod solemn grei. Pentru aceia chiar de la che□area sa la putere, n’a încetat un sinur momemt a lucra pentru ajungerea o alianţă cu liberalii disidenţi, şi dacă pană astă-ţii acest resultat n’a fost tins, causa e numai palatul, care nu o oboseşte a urzi tot soiul de intrigi entru a impedeca stabolirea unui guern tare, independent de palat şi dator numai de binele şi de propăşirea ărei. CândJicem că lupta între ţară şi tron s’a declarat, n’am spus de cât purul adever şi dovada o avem în faptele ce (Jilnic se petrec şi cam zilnic ne arată că acestă luptă continuă încă. M. S. Regele s’a îndulcit din plăcerea de a comanda şi de a vedea petrecându-se lucrurile după capriciul şi bunul său plac. Guvernul colectivist ca şi guvernul junimist, au făcut pe M. S. să guste prea mult din fructul oprit al absolutismului pentru ca astă-zi Regele să renunţe, fără nici o opunere, la guvernul personal. Şi dovadă e faptul că M. S. nu a cruţat şi nu cruţă nimic pentru a ţinea într’o stare continuă de slăbăciune pe cei ce-a fost nevoit a’i chema la putere contra voinţei sale şi din cari ştie bine că nu va isbuti a constitui nici o dată un guvern care să fie sluga plecată a palatului şi care va asculte de ordinile sale cu o supunere orbă, fără a discuta. Acesta’i causa pentru care M. S. n’a voit să audă vorbindu-se despre un guvern de coaliţie, despre un guvern care, compus fiind din elemente şi liberale şi conservatore, ar fi avut totă trăinicia necesară pentru a lucra numai în interesul ţarei şi nu în interesul străinilor; acesta’i causa pentru care M. S. a făcut tot ce l î-a stat prin putinţă a vârâ în noul minister doue codiţi junimiste pe d-nii Al. Lahovari şi general Manu cari nu se obosesc, după îndemmnul palatului, a face tot soiul de intrigi şi a se opune din tote puterile contra alianţei cu liberalii desidenţi. Ţara însă, sătulă de atâtea intrigi şi tripotage, sătulă de a vedea tote interesele ei paralisate, sătulă de a se vedea ţinută în loc pe calea progresului şi a desvoltărei sale, aşteptă de la d. Lascar Catargiu—pe care s’a deprins a’l considera de om consequent— să curme odată cu aceste intrigi şi ambiţiuni. Cu sau fără consimţimentul d-lor Lahovari şi general Manu, d. Lascar Catargiu e dator să-şi întărescă posiţiunea ce a ocupat-o în urma atâtor lupte, încheiând o alianţă echitabilă şi durabilă cu liberalii, aşa ca să potă procede la îmbunătăţirile şi reformele promise ţarei. Continuarea actualei stări de lucruri nu pote duce la alt resultat decât la Asasinatul de la gimnasiul din Peatra. In numărul trecut arătând crima comisă la gimnasiul din Piatra de directorul Vişinescu, am arătat şi causa morţei elevului N. Manoliu provenită din răceala contractată in carcera şcolei, unde a fost uitat de inchizitorul director timp de peste 6 ore. Şi deşi corcisiunea medicală, care a făcut autopsia cadavrului, declarase verbal, faţă cu mai mulţi asistenţi, că copilul a murit din răceală, după ce ajung însă la parchet unde trebuia să redacteze* Visum et repertum, sub ochii procuro- rului, în dispreţul ştiinţei şi al jurământului prestat că’şi vor da avisul în conştiinţă, denaturează causa adevărată a morţei, atribuind’o unei endopericardite blenoragice ! Aurliţi pănă unde merg nenorociţii slugarnici ! Pentru a scăpa pe criminalul director de pedeapsa meritată pentru o aşa climă monstruosa, îndrăsnesc de a arunca o uriciosă calomnie asupra defunctului copil, crescut sub cea mai strictă privighere a părinţilor sei. Dar pentru ce am mai insista asupra unor invective josnice când vedem că comisiunea medicală era compusă din d-nii St. Fredescu, cumulare a 5 funcţiuni, şi prin urmare dispus în orice moment a se pune la disposiţia cârmuiturilor chilei, israelitul Leon Stein, destituit de mai mult timp din funcţiunea de medic de plasă al acestui judeţ şi deci cu poftă areletpre a căpăta din nou slujba, şi Dumbrăvianu de la Bacău iarăşi un afiliat al guvernului. La asemenea omeni a făcut apel representante ministerului public din judeţul Neamţ, pentru ca să potă reuşi a mistifica şi învălui cu întuneric crima de la gimnasiu, şi numai astfel a crestut slugarnicul proteguitor al nelegiuiţilor că va putea feri pe ucigaşul Vişinescu de asprimea legilor. Şi acum, ne permitem a întreba pe d-nii d-ni Cantemir şi Apostolicii, medicii curanţi ai copilului, pentru ce n’au voit să asiste şi d-lor la autopsia cadavrului, şi dacă n’au făcut acesta, pentru ce tac şi permit ca în numele lor să se profaneze ştiinţa, suferind în acelaşi timp a fi taxaţi de incapabili în faţa unei boli ca blenoragia, dacă este să dăm crezare raportului medical? Ori pete au fost nevoiţi să se plece şi ei insistenţilor celor puternici şi să persiste într’un mutism inesplicabil faţă cu versiunele defavorabile ce circulă pe comptul d-lor sale? Aşteptăm cu nerăbdare să ne respundă fără şovăire la provocările nostre. Şi fiind că procurorul Cugler a pus la dosar atât petiţiunea d-lui A. Manoliu, părintele victimei, cât şi raportul medicilor, repetăm din nou cererea cătră d. ministru de justiţie a ordona anchetarea faptelor cu alţi medici, şi acesta cât mai urgent, pentru ca nu descompunerea definitivă a cadavrului să facă imposibilă descoperirea adevărului. întrebăm pe d. ministru al instrucţiunei, dacă a dat curs petiţiunei adresată acelui minister de d. A. Manoliu, care aşteaptă cu nerăbdare soluţiunea ei, cu tote ameninţările ce zilnic a primit şi primeşte din partea rudelor sale, astă-zi puternicii zilei, şi care, cu risicul de a remăne fără funcţiune, este hotărât a merge înainte. Convocarea Camnilor Intr’uni consiliu de miniştri ţinut mai filele trecute s’a hotărât, în mod definitiv, să se convoce Camerile pentru Ziua de 9 mai curent. Faptul acesta presintă o îndoită importanţă: pe lângă că va trebui sa se voteze budgetile, rămase atât de mult în întârziere şi alte legi ce-şi aştepta deslegarea, prăfuite prin cartenele Camerei sau ale Senatului, viitorea sessiune extraordinară a Parlamentului va face să se limpezească situaţiunea într’un sens sau în altul, ne va arăta dacă starea de provizorat în care se găseşte ţara de mai bine de un an de zile, va avea să mai continue încă, sau îşi va lua sfârşitul. Toţi representanţii diferitelor grupuri politice din Parlament au fost rugaţi să nu lipsească de la primele şedinţi ale viitorei sessiuni, în care desigur situaţiunea va fi limpezită.