Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)

1889-05-04 / nr. 78

ANUL I ff* 79 ABONAMENTE. Pe au . . .14 lei. Pe 6 ludi . 7 » an M­o. IO banî, Joi 4 Jlaî 1S*9 ANUNCIURI. Pagina IV 20 b. rândul , III 30, , In secţiuni 51 reclam RSndul b. 50. 3?XjSiJEZ IXT3DX:X=EXTIDEI?T'T Apare Joia şi Du­m­inica. Redacţia şi Administraţia la Tipografia Lucrătorilor Români Asociaţi Iaşi strada de Sus No. 16 8. întărirea prietinilor guvernelor perso­­n­ale şi la ţintuirea în loc a tuturor in­tereselor ţarei şi contra acestor două rele datori suntem a lupta cu toţii. Iaşi, In 5 Alai 1889. LUPTA INTRE ŢARA ŞI TROU De la căderea guvernului d-lui I. C. Brătianu ţara trece printr’o stare con­tinuă de provizorate. Guvernului fiindu’i întipărit carac­terul vremelniciei, natural că acelaş caracter trebuie să’l aibă şi tote ra­murile de administraţie ce atârnă de el, aşa că ţara Intrega stă într’o stare de aşteptare dăunăt6re ei. Dar, lucrurile nu pot merge la infi­nit, ast­fel cum stau astă-(Ji-Cu sau fără voie, d. Lascar Catar­­giu va fi silit să puie un capăt aces­tui provizorat prea prelungit şi aces­ta pentru mai multe motive. In opoziţie, d. Lascar Catargiu, ală­turea cu cei­lalţi şefi liberali, a pro­mis ţarei mulţime de reforme liberale şi bine-facătare pentru ea. Ei bine cu provizoratul actual, aceste reforme nu vor putea fi aduse la îndeplinire. Peste câte­va zilile corpurile legiui­­­re vor fi convocate şi guvernul, în mod fatal, se va împedeca de urmă­­­re dilemă , sau să ţărmuască tot a­ctivitatea parlamentară în votarea udgetelor - lucru ce de altmintrelea­imeni nu se gândeşte a i’l refusa — şi în urmă să închidă Camerile şi să relungescă actuala situaţiune pană la omnă , sau să se decidă a intra într’p­eriodâ de activitate, în care cas o s­chimbare a situaţiunei, o remaniare ministerială e inevitabilă. In adevăr, cu voturile de cari gu­vernul dispune astă-­­i în Parlament, nu pote risca nici o chestiune mai se­­roasa. D. Lascar Catargiu cunoște far­­e bine acesta, d-sa știe că, fără o­l­­ianță cu unul din grupurile mai nu­­meros representate în Cameri, nu po­­e schimba în realitate nici una din îmbunătăţirile promise în mod solemn grei. Pentru aceia chiar de la che­­□area sa la putere, n’a încetat un sin­­ur momemt a lucra pentru ajungerea o alianţă cu liberalii disidenţi, şi d­acă pană astă-ţii acest resultat n’a fost tins, causa e numai palatul, care nu o oboseşte a urzi tot soiul de intrigi entru a impedeca stabolirea unui gu­­ern tare, independent de palat şi da­­tor numai de binele şi de propăşirea ărei. Când­­Jicem că lupta între ţară şi tron s’a declarat, n’am spus de cât pu­rul adever şi dovada o avem în fap­tele ce (Jilnic se petrec şi cam­ zilnic ne arată că acestă luptă continuă încă. M. S. Regele s’a îndulcit din plă­cerea de a comanda şi de a vedea pe­­trecându-se lucrurile după capriciul şi bunul său plac. Guvernul colectivist ca şi guvernul junimist, au făcut pe M. S. să guste prea mult din fructul oprit al absolutismului pentru ca as­­tă-z­i Regele să renunţe, fără nici o o­­punere, la guvernul personal. Şi dovadă e faptul că M. S. nu a cruţat şi nu cruţă nimic pentru a ţi­nea într’o stare continuă de slăbăciune pe cei ce-a fost nevoit a’i chema la putere contra voinţei sale şi din cari ştie bine că nu va isbuti a constitui nici o dată un guvern care să fie slu­ga plecată a palatului şi care va as­culte de ordinile sale cu o supunere orbă, fără a discuta. Acesta’i causa pentru care M. S. n’a voit să audă vorbindu-se despre un guvern de coaliţie, despre un guvern care, compus fiind din elemente şi li­berale şi conservatore, ar fi avut totă trăinicia necesară pentru a lucra nu­mai în interesul ţarei şi nu în intere­sul străinilor; acesta’i causa pentru care M. S. a făcut tot ce l î-a stat prin putinţă a vârâ în noul minister doue codiţi junimiste pe d-nii Al. Lahovari şi general Manu cari nu se obosesc, după îndemmnul palatului, a face tot so­iul de intrigi şi a se opune din tote puterile contra alianţei cu liberalii de­sidenţi.­­ Ţara însă, sătulă de atâtea intrigi şi tripotage, sătulă de a vedea tote in­teresele ei paralisate, sătulă de a se vedea ţinută în loc pe calea progre­sului şi a desvoltărei sale, aşteptă de la d. Lascar Catargiu—pe care s’a de­prins a’l considera de om consequent— să curme odată cu aceste intrigi şi am­biţiuni. Cu sau fără consimţimentul d-lor Lahovari şi general Manu, d. Lascar Catargiu e dator să-şi întărescă posi­­ţiunea ce­ a ocupat-o în urma atâtor lupte, încheiând­ o alianţă echitabilă şi durabilă cu liberalii, aşa ca să potă procede la îmbunătăţirile şi reformele promise ţarei. Continuarea actualei stări de lucruri nu pote duce la alt resultat de­cât la Asasinatul de la gimnasiul din Peatra. In numărul trecut arătând crima co­misă la gimnasiul din Piatra de direc­torul Vişinescu, am arătat şi causa morţei elevului N. Manoliu provenită din răceala contractată in carcera şco­­lei, unde a fost uitat de inchizitorul director timp de peste 6 ore. Şi deşi corcisiunea medicală, care a făcut au­topsia cadavrului, declarase verbal, faţă cu mai mulţi asistenţi, că copilul a murit din răceală, după ce ajung însă la parchet unde trebuia să redacteze* Visum et repertum, sub ochii procuro- ru­lui, în dispreţul ştiinţei şi al jură­mântului prestat că’şi vor da avisul în conştiinţă, denaturează causa adevă­rată a morţei, atribuind’o unei endo­­pericardite blenoragice ! Aurliţi pănă unde merg nenorociţii slugarnici ! Pentru a scăpa pe criminalul direc­tor de pedeapsa meritată pentru o aşa climă monstruosa, îndrăsnesc de a a­­runca o uriciosă calomnie asupra de­functului copil, crescut sub cea mai strictă privigh­ere a părinţilor sei. Dar pentru ce am mai insista asupra unor invective josnice când vedem că comi­­siunea medicală era compusă din d-nii St. Fredescu, cumulare a 5 funcţiuni, şi prin urmare dispus în ori­ce mo­ment a se pune la disposiţia cârmui­turi­lor chilei, israelitul Leon Stein, des­tituit de mai mult timp din funcţiu­nea de medic de plasă al acestui ju­deţ şi deci cu poftă areletpre a căpăta din nou slujba, şi Dumbrăvianu de la Bacău iarăşi un afiliat al guvernului. La asemenea omeni a făcut apel re­presentante ministerului public din ju­deţul Neamţ, pentru ca să potă reuşi a mistifica şi învălui cu întuneric cri­ma de la gimnasiu, şi numai ast­fel a crestut slugarnicul proteguitor al ne­legiuiţilor că va putea feri pe ucigaşul Vişinescu de asprimea legilor. Şi acum, ne permitem a întreba pe d-nii d-ni Cantemir şi Apostolicii, me­dicii curanţi ai copilului, pentru ce n’au voit să asiste şi d-lor la autopsia ca­davrului, şi dacă n’au făcut acesta, pen­tru ce tac şi permit ca în numele lor să se profaneze ştiinţa, suferind în a­­celaşi timp a fi taxaţi de incapabili în faţa unei boli ca blenoragia, dacă este să dăm crezare raportului medical? Ori pete au fost nevoiţi să se plece şi ei insistenţilor celor puternici şi să persiste într’un mutism inesplicabil faţă cu versiunele defavorabile ce circulă pe comptul d-lor­ sale? Aşteptăm cu nerăbdare să ne respundă fără şovăire la provocările nostre. Şi fiind că procurorul Cugler a pus la dosar atât petiţiunea d-lu­i A. Ma­noliu, părintele victimei, cât şi rapor­tul medicilor, repetăm din nou cererea cătră d. ministru de justiţie a ordona anchetarea faptelor cu alţi medici, şi acesta cât mai urgent, pentru ca nu descompunerea definitivă a cadavrului să facă imposibilă descoperirea adevă­rului. întrebăm pe d. ministru al ins­­trucţiunei, dacă a dat curs petiţiunei adresată acelui minister de d. A. Ma­noliu, care aşteaptă cu nerăbdare so­­luţiunea ei, cu tote ameninţările ce zil­­nic a primit şi primeşte din partea ru­delor sale, astă-zi puternicii zilei, şi care, cu risicul de a remăne fără func­ţiune, este hotărât a merge înainte. Convocarea Cam­n­ilor Intr’uni consiliu de miniştri ţinut mai filele trecute s’a hotărât, în mod de­finitiv, să se convoce Camerile pentru Ziua de 9 mai curent. Faptul acesta presintă o îndoită im­­portanţă: pe lângă că va trebui sa se voteze budgetile, rămase atât de mult în întârziere şi alte legi ce-şi aştepta deslegarea, prăfuite prin cartenele Ca­merei sau ale Senatului, viitorea sessi­­une extraordinară a Parlamentului va face să se limpezească situaţiunea în­­tr’un sens sau în altul, ne va arăta dacă starea de provizorat în care se găseşte ţara de mai bine de un an de zile, va avea să mai continue încă, sau îşi va lua sfârşitul. Toţi representanţii diferitelor gru­puri politice din Parlament au fost ru­gaţi să nu lipsească de la primele şe­­dinţi ale viitorei sessiuni, în care de­sigur situaţiunea va fi limpezită.

Next