Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)

1908-11-03 / nr. 1

? şi uneltele necesare, cari li se vor de pe preţuri moderate, fer­indu i speculaţiile la cari's expuşi în b­­ani. Dorim a vedea î­nfiinţăndu-se cat multe societăţi de asemenea natură, ci numai ast­fel va lua un avânt histria naţională şi mărfurile se ’ disface pe preţurile adevarate, iar după capriciul unor speculanţi grosişti, cum se face actualminte. --------------------­ FULGERUL Informaţii­ le zice că în localitate se va înfiinţa consulat al noului regat bulgar. ori a sosit în localitate întreg consiliul administraţie a Regiei M. S. însoţit de director general Kiriacescu şi de sub-director Paul Arion. La gară au fost întimpinaţi de d. ingi­­■ Teodorescu, directorul manufacturei de secretarul seu d. G. Grigoriu. Oaspeţii au vizitat cu de-amănuntul nufactura, felicitând pe d. Teodorescu progresele realizate sub d-sa şi de­osebirea, în bine, găsită la Iaşi, faţă de cureşti. La ora 12 li s’a dat un dejun, ear era un dineu înt­ro sală de la manu­­tură frumos împodobită cu brazi. Oaspeţii au mai vizitat diferite institii­­culturale şi monumente istorice din­­, ear cu acceleratul de seară au ple­­s la Bucureşti, ducând cu ei frumoase intiri. Prin anul 1894 s’a constituit în şi o societate cu denumirea «Li­­­ femeelor» sub prezidenţia D-nei Am­elia Emilian. Cât din cotizaţii, cât din ba­­ni, serate etc., Societatea a a­­vat un fond de vr'o 7­0- 8000­­, pe care prezidenta­­ a depus, efecte publice, la Casa de de­m­en, dupa care a plecat la Bu­­iceşti, ne mai voind sa ştie de iga şi de interesele ei. Zadarnice au fost invitările fa­de de Comitetul Ligei, de a re­da chestia fondului ei. D-na milian, până în prezent, s a fa­it că nu aude, continuând a insidera acest fond ca patrimo­­ul seu personal. Faţă cu această atitudine rău­­ritoare a foastei sale prezidente, iga a hotărât să intre în drep­­trile sale pe calea justiţiei, adu­­înd în acelaş timp la cunoştinţa morală că D-na Emilian nu are ■opiul să dispună de nici un­a din Fondul Ligei şi din vo­­tul său şi va urmări toate person­ale ce vor fi primit bani din a- 4 fond deţinut pe nedreptul de­­na Emilian. Sperăm însă că foasta prezi­­enţă a Ligei va reveni la senti­­mente mai bune şi va preda Co­­mitetului fondul cu fructificările de, de la data când a fost depus. Concursul pentru catredele de la şcoala­­ belle-arte va fi casat. In Iaşi, legea repaosului dumn­­­eal nu se respectă. Aşa, chiar uminica trecută, tinichigii şi cul­­herii lucrau pe întrecutele la ba­ Rca ce s’a construit pentru circ­­­strada Arcu. Sergentul, care rnvia la ei, întrebat de un tre­­ător dacă a fost abrogată legea Epaosului duminical, răspunsă naşte flegmatic : «Nu, dar au voe e la d. prefect să lucreze». Şi când te gândeşti cu câtă trăsnicie sunt trăncuiţi ori stră­­jiţi nenorociţii meseriaşi de pe­­ mahalale, cari îndrăznesc să nu se lese de lucru, duminică, fix la ora 12 î­­n cursul săptămânei viitoar, se va or­ganiza o mare vânătoare în pădurea de­la Poeni, proprietatea regală. La această vânătoare vor lua parte A. S. R. Principele Ferdinand, precum şi mai multe persoane din Iaşi, între cari câţi­va ofiţeri superiori. A. S. Regală va veni, cu această oca­zie, în Iaşi, unde va sta probabil 2 zile. Consiliul general al Judeţului se va în­truni din nou marţi 4 noembrie, la oa­rele 3 p. m.­­ Consiliul va proceda la votarea bud­getului. In 1910 împlinindu-se 50 ani de la în­temeierea şcoalei de belle-arte, d. Em. Bardazare a luat iniţiativa pentru orga­nizarea unei expoziţii de lucrările originale ale tuturor foştilor profesori şi elevi ai şcoalei. D. Gh. Popovici, profesor la şcoala de belle-arte a fost chemat să fie parte la şedinţele consiliului general al instrucţiei. Sâmbătă mai mulţi profesori, foşti e­­levi ai liceului naţional din localitate, cari fac parte din promoţia 1883, vor veni în Iaşi, pentru a sărbători printr’un ban­chet aniversarea de 25 ani de când au absolvit liceul. Va prezida d. Pangratti. Ministerul instrucţiei a cerut direcţiei şcoalei de belle-arte să-i înainteze un tablou de reparaţiile şi mobilierul necesar şcoalei şi pinacoticei. In curând cursurile de istoria artelor de la şcoala de belle-arte, predate de d. dr. Sever Mureşeanu, vor fi însoţite de pro­­tecţiuni electrice. In acest scop se va cere ministerului suma necesară pentru cumpărarea aparatului şi clişeelor. Ministerul instrucţiunei publice a a­­cordat 200 lei pentru a se cumpără cărţi la biblioteca şcoalei de belle-arte. Cam puţin. Epidemiile de scrlatină şi febră­ tifoidă fac adevărate ravagii în localitate. Ar trebui ca şcoalele să se închidă, cum s’a făcut la Dorohoiu, căci numărul cazurilor se înmuţesc în fie­care zi. Vitele au ajuns atât de ieftine, din ca­uza lipsei de nutreţ, în­cât ţăranii le vând pe preţuri de nimic. Aşa, alaltăeri, s’a vândut la Andrieşeni o vacă cu viţel, pentru suma de... 35 lei! D. D. Greceanu a părăsit eri­­aşul , mâhnit de neînţelegerea din partidul car­­pist local şi mai ales de faptul că a fost silit să renunţe la conducerea Evenimen­tului. La corul meropolitan s’a făcut ori o anchetă discretă de un inspector trimis de ministerul de culte. E vorba de plângerea unei doamne, că pe nedrept a fost eliminată din cor. L IAŞI . In saloanele şcoalei israelito-română „Junimea“ din Sărărie, a avut loc dri îm­­brăcarea a 150 de elevi săraci. Iniţiativa acestei opere umane se da­­toreşte societăţei „Sprijinul“ a­r­relor israelite din localitate. Unua dintre manipulanţii de la tramva­iul electric, luând străzile oraşului drept propietatea lor, mână vagoanele ca prin câmpul Bărăganului, fără să ţie samă de accidentele numeroase ce le pricinuesc. In această categorie este şi manipulan­­tul cu No. 85, care conducea miercuri vagonul de tramvai cu No. 8. Trecând prin strada Gojia, a dat peste o căruţă de pâne ce staţiona lângă trotuar, şi, du­pă ce-a izbit căruţa, putând s’o sfărâme şi să omoare şi calul, s’a uitat o bună bucată de loc îndărăt, făcând mare haz de isprava ce făcuse. Atragem atenţiunea d-lui Director al tramvaiurilor electrice asupra acestui brav manipulant, spre a’i da cuvenita recom­pensă.] Mâne sară, lu’ £ .été de concerts des mstnuments i din Paris va da al doilea concert la teatrului națio­nal, cu prețurile e. Cei cari n’au azut la întâiul concert să nu peardă ocazia a asista la acest al doilea. In cursul acestei săptămâni se pregă­teşte ieşenilor, la sala Sidoli, o surpriză. Simpaticul Bubi Botez va instala un Cinematograf vorbitor de o perfecţiune rară, ultimul cuvânt în această frumoasă şi distractivă invenţiune. Reorganizarea poliţiei d-lui Săndulescu continuă . Doi din cei mai vechi agenţi de la Siguranţă, Cortez şi Lupescu, au fost în­locuiţi. De cât­va timp, mai în fie­care noapte se înregistrează spargeri şi furturi, în­drăzneala hoţilor a ajuns până la a spar­ge şi biserici. Lucrul nu trebue să ne mire de loc, de­oare­ce paza oraşului e lăsată în voia întâmplărei, sergenţii de noapte ajungând aproape tot aşa de rari ca şi corbii albi. Azi, la ora 12, termometrul arăta, la umbră, 11 grade. D-na Maxime Lazare a dat naştere u­­nui drăgălaş copil, declarat la Starea ci­vilă sub numele George. Felicitări fericiţilor părinţi B. Bercovici, o însemnată firmă de manufactură şi galanterie din Constanţa a încetat plăţile. Fraţii Redelman din Tulcea au cerut un moretoriu. Pasivul trece peste 500.000 lei. Ultima oară Serviciul nostru telegrafic Starea sănătăţei Suveranului. Bucur. Se zice că d. Dim. Sturdza, care a vizitat pe M. S. Degete, a declarat unor prieteni că ,M. Sa se află restabilit pe deplin, şi arată foarte bine. Peste câte­va zile Suveranii vor lua re­­şedinţa de iarnă în Capitală. De asemeni, se spune că d. dr. general Teodoru merge spre bine. Denunţarea Convenţiei. Bucureşti. D. Dim. Sturdza, prim-mi­­ministru, s’a reîntors de la Sinaia, unde după cum se ştie a fost la castelul Peleş pentru a expune M. S. Regelui, neînţă­­legerile ivite între­ miniştrii, din cauza ce­lor două chestii importante de la ordinea zilei: chestia convenţiei comerciale cu Aus­tria şi chestia Dunărei. Care e rezultatul intrevederei cu Gu­vernul, nu se poate şti sigur. Atît a putut transpira că nici M. S. Regele n’a rămas tocmai mulţumit de încurcătura în care au intrat tratativelele încheierei convenţiei. E mai mult ca sigur că convenţia va fi denunţată. La Galatz a încetat din viaţă. Sâmbătă dimineaţă, Victor Macri, şeful partidului conservator democrat, fost preşedinte de tribunal, iar mai apoi deputat. Defunctul se bucura de foarte multe simpatii şi lasă unanime regrete. Inmormîntare se face astă­zi Luni după amiază. Vor asista şi d-nii Take Ionescu, şeful partiduilui Conservator democrat şi Al. Bădărău. Consiliul de Miniştrii, Bucureşti. Un consiliu de miniştri se va ţinea din nou Marţi, acasă la d. Dim. Sturdza. Primul ministru va exprima membrilor guvenului părerea Suveranului cu privire la cele două chestii importante externe de la ordinea zilei. Se zice că d. Ionel Brătianu e hotărât ca de astă dată să ceară d-lui Dim. Sturdza ca guvernul să fie mai energic în tranșarea acestor chestiuni. Duminică 2 noembrie a. c., a avut loc adunarea generală a Casei de economie „Prevederea“ din suburbia Păcurari Iaşi, aibie 1908 fiind la ordinea de zi, pe lângă tim­i, şi alegerea noului consiliu ministraţie şi a comisiunei de con Au fost aleşi cu unanimitate D-m-------i Alexandrescu, Netter şi Georgescu , consiliul de adiţie şi D-ni Gh. Musteaţă,­ Th. Jelea şi Th. Apostoiu, în comisiu­­nea de control. Un personaj politic, local ale cărui pro­gnosticuri nu dau greş, ne asigură că schimbarea guvernului din Viena nu se poate să nu aducă o schimbare de gu­vern şi la noi, întru­cît înţelegerea stabi­lită între d. Sturza şi fostul guvern aus­triac nu mai poate avea fiinţă. Meetingul Naţionalist. In sfârşit şi naţionaliştii noştri s’au miş­cat. Pentru astă­zi la ora 4 au convocat pe cetăţeni la o întrunire în Sala Pastia, la care au vorbit d-nii Dr. Leon Cosmo­­vici, S. S. Economul I. Popescu, care a ţinut un frumos discurs atât ca formă, cât şi ca fond, studenţii Măcărescu şi Eu­gen Ionescu şi la urmă d. Iorga, care nu s’a putut abţine a ataca şi pe­­d. Sturza, pe d. Bădărău şi pe alţi oameni politici, deşi se declarase la început încă, că nu se fac personalităţi. La urmă d-nul A. C. Cuza, a citit ur­mătoarea Moţiune. Cetăţenii, întruniţi în sala Pastia din Iaşi, astă­zi duminică 2 noembrie 1908, pentru a se consfătui asupra situţiei ex­terne a României pe urma unei politici statornice bazată pe apropierea noastră de marile puteri vecine, făcută cu nenu­mărate sacrificii din partea noastră, în curs de mulţi ani, pe care nu le vedem compensate cu nimic, în unanimitate şi cu stăruinţă cerem de la guvern. 1) Să apere interesele economice ale României cu mai multă energie în relaţi­­ile ei cu ţerile streine, cerând deschide­rea graniţelor lor productelor româneşti, după principiul unei drepte reciprocităţi. 2) Să stărue ca intereselor politice ale Statului român să li se dea satisfacţia cuvenită pe urma sdruncinării echilibru­lui din Balcani. 3) Să aibă în vedere interesele cultu­rale ale Românilor, periclitate în ţerile vecine ca şi în Macedonia şi a căror sa­crificare nu o mai putem privi nepăsători. Pentru realizarea acestor aspiraţii le­gitime, întru­cât ele se pot împaca cu interesul tuturor celorlalte State cu cari dorim a trăi în deplină armonie, ca şi până acum, noi credem că e necesar a se da o nouă orientare mai realistă po­liticei noastre externe, stăruind a ne a­­propia de vecinii noştri din Peninsula Balcanică cu cari avem atâtea interese de aparat. Trimitem în acelaşi timp fraţilor noş­tri din Transilvania expresiunea îndure­ratelor noastre sentimente de dragoste frăţească, asigurându-i de viul interes cu care urmărim lupta lor eroică pentru li­bertatea culturei româneşti. Dezaprobăm alegerea greşită a mo­mentului când suveranul austro-ungar dă sancţiunea sa prealabilă unei legi electo­rale atentatoare la drepturile lor politice, pentru a schimba cu Curte din Viena în­târziate civilităţi. Intre 12 şi 15 Noembrie, A. S. R. Principele Ferdinand va inspecta reg. 7 roşiori din localitate. Cu această ocazie, ofiţerii regimentului vor da un banchet în onoarea A. S. la care probabil vor fi invitaţi şi reprezen­tanţii autorităţilor locale. Ni se spune că locotenentul Rozescu implicat în fraudele de la manutanţa din Roman, ar fi făcut oare­car noi şi grave declaraţii, în urma cărora d. maior Moscu ar fi fost arestat. Tot în această afacere mai e arestat şi d. maior Ciocazan. Ancheta în furturile de efecte de la Reg. 13 infanterie continuă cu cea mai mare discreţie. Se ştie că din magazia corpului lip­sesc vreo mie de perechi de cizme şi 500.000 tuburi de cartuşe, pentru cari se zice că ar fi indicii că au fost vândute unei puteri străine. Dacă faptul se confirmă, atunci aface­rea ia un caracter cu totul grav. --------------------------

Next