Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1913-07-22 / nr. 38

în prezent, îndemnând în acelaş timp pe părinţii noştri să scrie rudelor şi priete­nilor să vie in Bulgaria, unde vor trăi mai bine ca în România. Fără pământ, casă şi unelte de lucru, Românii veniţi în Vardin au fost ne­voiţi să muncească la Bulgari, ai căror robi devenisem pe preţuri foarte mici. Am încercat să fugim, pentru a ne reîntoarce în România, dar în zădar. Au­torităţile ne urmăreau la fie­care pas, în­­pedecându-ne. Când două familii mai norocoase au putut să fugă, paza în jurul nostru a fost întărită. Eram consideraţi ca nişte con­­demnaţi să muncim aproape fără plată şi batjocoriţi de Bulgari şi de autorităţi. Când s’a declarat războiul contra Tur­ciei, am fost luaţi cu toţii, tineri şi bă­trâni, şi trimişi în primele rânduri. Am luptat la Kirkilise, la Lule-Burgas şi Ceatalgea, unde mulţi de-ai noştri au căzut. Fiind trimişi contra Sârbilor, am de­zertat şi mulţumesc lui Dumnezeu că am reuşit să mă reîntorc în România, pe care lăcomia tatălui meu ne-a făcut s-o părăsim. Şi când asemenea lucruri se petrec sub nasul şi cu ştirea autorităţilor noas­tre administrative, nu te poţi opri să te întrebi cu indignare : la ce servesc jan­darmii, primarii, subprefecţii, prefecţii şi nenumăratile specii de inspectori, cari sug ca trântorii din budgetul Ţărei, fără ca în schimbul salarelor ce încasează şi a avantajelor ce ştiu să şi le creieze, să facă ceva? Oare nu sunt mai criminali acei cari privesc cu nepăsare şi tolerează aseme­nea acte criminale contra Statului nos­tru, de cât înşişi acei cari le comit. O reorganizare radicală a administra­ţiei, şi în deosebi a administraţiei rurale, care se dovedeşte a fi aşa de putredă, se impune imperios şi imediat. P. Al. Mitescu O LĂMURIRE Primim din partea d-lui C. N. Pa­­raschivescu următoarele rânduri: Domnule Director, Vă mulţumesc pentru relaţiile date de d-voastră în chestia comptorului pe care primăria mi l-a instalat, fără ştirea şi voea mea, la proprietatea ce am în stra­da Gucu No. 51. Relaţiile ce le-aţi dat sunt perfect e­­xacte. La ele însă mai am de adăugat că am două comptoare, fără să servească la ceva, întru­cât n’am văzut pe nici un funcţionar al serviciului apelor venind să constate, după comptor, cantitatea de apă consumată, iar plata mi se încasează proporţional cu chiria şi nu după comptor. In aşa împrejurări mă întreb : La ce-am fost obligat sa am două comp­toare, când nici unul dintre cele nu fi u­­tilizat ? Afară de aceasta, art. 16 din regula­ment spune lămurit : In caz când un comptor va fi g­ăsit că funcţionează rău şi deci că indicaţiunile sale sunt inexacte, el va fi inlocuit cu un alt comptor cumpărat de abonat și veri­ficat de comună. De ce n’a aplicat comuna textul regu­lamentului și a lucrat samavolniceşte ? D. Bălănescu are cuvântul. Sunt curios să știu în virtutea cărui articol din regulament primăria a execu­tat lucrarea? In puterea art. 24? Dar acest articol spune că „primăria îşi rezervă dreptul de a executa in comp­­tul proprietarilor, dacă va crede de cu­viinţă, toate instalaţiunile de apă supuse prin regulamente de hygienă şi prin legi speciale şi pe cari proprietarii s’ar îm­potrivi să le execute“, întreb pe d. Bălănescu . Contribue cu ceva comptorul la salu­britatea publică ? Şi chiar în chestii de salubritate pu­blică e aplicabilă oare legea de urmărire? Vom vedea ce vor spune instanţele ju­decătoreşti. Primiţi, etc. C. N Paraschivescu V. Cernătescu AVOCAT Strada Sft. Teodor 40. FULGERUL Informaţii Bătrânul general Scheletti, printr-o scri­soare publicată in fruntea ziarului ,,Eve­nimentul“ comandă tinerilor de la „Cu­vântul“ să înceteze apariţia acestui ziar. Drept răspuns, cei de la „Cuvântul“ mută ziarul lor în Bucureşti şi-i măresc încă şi formatul. Ce’ţi e şi cu tinerii neascultători! Nici vrâsta respectabilă, nici faptul că d. Ge­neral Scheleti li-a prezidat o intrunire, nu’s îndestulătoare pentru a-i face să as­culte de comandă. Cucernicul preot Alexandru Şerban, parohul bisericei Golia, în urma alegerei Sinodului, a fost întărit în rangul de Arhiereu. S. Sa va primi titlul de Craioveanu şi i se va încredinţa postul de v­icar al E­­piscopiei Râmnicului şi Noului Severin. E un adevărat scandal modul de a lucra al casei de economie a funcţiona­rilor administrativi, care aco­rdă—se vede —împrumuturile după sprinceană. Sunt cereri cari n’au fost rezolvate câte de două luni şi mai bine. Faţă cu acest mod de procedare, mulţi dintre asociaţii acestei case sunt hotărâţi s’o părăsească. Primăria a început, anul trecut, pava­­rea străzei Sf. Constantin, a făcut lucra­rea până ’n dreptul azilului de bătrâni şi a lăsat-o baltă. De ce? Ceilalţi locuitori din partea lo­cului n’au nevoe de pavaj ? Şi apoi, prin această stradă scurtân­­du-se foarte mult drumul între străzile Palat şi Sf. Lazăr, pavarea ei e cu atât mai trebuitoare, cu cât ar aduce însem­­nate înlesniri circulaţiei publice. Liceul particular, cu începerea viitoru­lui an şcolar, se va reorganiza cu desă­vârşire, trecând sub direcţia unei aso­ciaţii de profesori secundari. El se va instala în spaţiosul local din strada Sărărie No. 145, colţ cu străzile Albineţ şi Curalari şi va primi, în viitor, şi elevi interni, cărora, pe lângă instruc­ţia secundară, li se va da şi o educaţie aleasă. Reorganizarea acestei şcoli particulare răspunde unei nevoi foarte mult simţită nu numai în localitate, dar chiar şi în ce­lelalte oraşe de dincoace de Milcov, unde institutele de asemenea natură lipsesc cu desăvârşire. Ni se spune că organizarea ajutorărei familiilor lipsite de mijloace ale celor mo­bilizaţi, din judeţ, cam lasă de dorit. Dacă lucrurile stau ast­fel, răul ar tre­bui îndreptat imediat, căci tocmai acolo e mai mare nevoia de ajutor. Unile ziare fac mare caz că s’a acor­dat comisarului Dobrogei, d. Barbu Păl­­tineanu, un onorar de 100 lei pe zi, sub­comisarilor sei 80 lei şi altora mai mă­runţei (fiul şi secretarii avocatului Pălti­­neanu) câte 20 lei, când se zicea că aceste însărcinări sunt onorifice. Apoi parcă ’i mare treabă să schimbi terminaţia ific în ar şi d. Barbu Pălti­­neanu cu ai sei, deşi onorifici, să’şi în­­groaşe pungile cu onorar ? Suntem ameninţaţi a plăti 5 lei suta de kilograme de lemne, ba chiar a fi cu totul lipsiţi de acest articol neaparat trebuitor, întru cât de când cu mobili­zarea nu s’a mai adus un vagon de lem­ne în Iaşi şi depozitele sunt pe isprăvite. Ar trebui ca direcţia c. f. r. să se gră­bească să pue la dispoziţie vagoane su­ficiente pentru transportul lemnelor­, spre a ne scuti de pacostea ce ne ameninţă. Şi ar mai trebui încă direcţia să pre­lungească termenul reducerei de tran­sport al lemnelor, întru­cât nu a putut fi utilizată din pricina mobilizărei. Atragem atenţia primăriei asupra stră­zei Toma Cozma, mai cu deosebire în jumătatea sa din vale, prin care circula­ţia a devenit cu desăvârşire inpractica­­bilă, şi îi cerem, în numele locuitorilor din partea locului, să fie măsuri pentru repararea ei, cu atât mai mult cu cât se fac asemenea lucrări prin vecinătate. Membrii societăţii de bine­facere şi a­­jutor reciproc Cuza-Vodă din Iaşi vor ajuta lunar, din sumele ce­ au colectat, până la demobilizare, pe soţiile şi copii membrilor mobilizaţi. Dovadă de colegialitate : D. inginer Ionescu, şeful serviciului conductei de aducerea apei Timişeşti-Iaşi, a fost însărcinat de d. primar cu o mi­siune la Bucureşti. D. inginer Bălănescu, şeful serviciului de distribuţia apei şi a canalurilor, a tri­mis pe­ un odăiaş să spue primarului că d. Ionescu a plecat la Bucureşti, ca să petreacă. Ne putem închipui mutra făcută de primar văzând serviciile de intrigant ce d. Bălănescu voea să le preteze pe gratis şi fără însărcinare specială. Dar ori­ce rău îşi are binele lui. Cu acest gest de intrigă d. Bălănescu şi-a aratat arama faţă şi cu superiorii sei. In Piaţa Unirei, la berăria Azuga, am surprins următoarea convorbire : —Cum, Nea Gh­iţă? Când toată lumea clocoteşte de entusiasm, când până şi foştii miniştrii se înrolează voluntari în armată, d-ta 'ţi perzi vremea aici? —Cum nu m'aş duce, dragul meu, mai ales prin împrejurimile Silistrei, unde-am auzit că sunt podgorii bogate ?! Dar nu’ţi închipui ce mi s’ar putea întâmpla mie, care am oroare de-un singur pahar cu apă, când aş vedea Dunărea? Ce­­ţi e şi cu hidrofobia lui Nea Gh­iţă! Rep. Expoziţia ddar belle-gîrte Două sau trei zile de când expoziţiu­­nea elevilor şcoalei noastre de belle-arte a fost închisă. Deşi în starea de spirit în care ne aflăm, expoziţia a fost mult vizitată. Pentru acei cari au avut oca­­ziunea a vedea interesantele Lucrări, rân­durile noastre vor confirma convingerea ce şi-au făcut, că şcoala de Belle-Arte din localitate este una din puţinile aşeză­minte culturale cu cari se mândreşte ve­chia capitală a Moldovei, şi aşa cum se prezintă denotă că există acolo un om de ordine, un maestru în plin înţeles al cuvântului, care conduce şi îndrumează totul. E vorba de apreciatul pictor dr. G. Popovici, director şi profesor de la Belle-Arte. Am trecut prin sălile expoziţiei recu­noscând după prima privire munca pro­fesorilor şi silinţa elevilor. Din prima secţiune—Pictură şi desemn, se remarcă un studiu conştiincios al na­turel’, linii sigure şi armonioase, coloritul deşi la început, totuş dulce şi exact tra­tat, câţi­va elevi dintre cari remarcăm pe d-nii Grigorovici, Gliga, etc. promit. Nu însă coloritul formează opera de artă, valoarea unei lucrări trebue judecată, du­pă exprimarea subiectului, după concep­ţia tehnică, şi în urmă coloritul, care de drept nu se învaţă în şcoală. El este şi rămâne individual înăscut. In apreciarea noastră am căutat par­tea adevărat artistică şi am găsit lucrări reuşite în această sală a d-lor Gliga, Mi­­tescu, Dârzu, Hette, Schwartz, Rotaru­, Cikersky, Simionescu, Ghiorghiţă, d-rele Tilipescu, Vrabia, Miclescu, d-na Ionescu etc, toţi elevii d-lor profesori C. Artachi­­no, Popovici şi Em­. P. Bardazare. Cei doi din urmă ne sunt în­deajuns de cunoscuţi. De d. Artachino avem mult de vorbit, aşa cum se cuvine pentru un delicat colorist şi tehnician perfect. In altă sală sunt expuse lucrările de pictură decorativă, atelierul d-lui prof. Costin. D-sa care a fost combătut şi con­testat cu ocazia concursului pentru ocu­parea acestei catedre, ar putea da astă­zi tuturor răspunsul, spledidul salon de lu­crări făcute de elevii d-sale. Dl. Costin cunoaşte în toate amănun­ţimile şi e desăvârşit stăpân pe ramura care cu succes o predă. Aici remarcăm în special lucrările d-rei Tabără atât ca compoziţie cât şi colorit, deasemenea lu­crările frumoase a d-relor Vrabie, Claus, Miclescu, d-nii Gheorghiţă, Petrescu ,etc. mai slabe lucrările d-rei Fichman. Prin creiarea acestei secţiuni, educaţia artistică în şcoala de belle-arte a făcut un însemnat progres. Sculptura de asemenea e bine repre­zentată. 3 Dl. Prof. Mirea, sub a cărui conducere stă secţiunea, îşi dă, ca şi cedaţi profe­sori, toate silinţele ca elevii să-şi poată desvolta aptitudinile lor. De alt­fel şcoala de la Iaşi, care în toate direcţiunile artei a dat reale va­lori, a produs şi’n sculptură câte­va ele­mente cari fac cinstea ţarei în centrele artistice din străinătate. Din lucrările ex­puse la sculptură remarcăm pe acele­a d-lor Hette, un talent care promite mult în special în direcţia portretistică, dea­­semenea lucrările d-lor Rotaru­, Gheor­­­­ghiţă, etc. In general nu putem de­cât aduce lau­de în primul rând directorului şcoalei G. Popovici, d-lor prof. C. Atachino, Bar­­dazare, Costin. Nu mai puţin importante pentru edu­caţia artistică sunt cursurile teoretice a d-lor prof. dr. Possa de anatomie, Ata­­nasiu, perspectiva şi Sever Mureşanu de estetică şi Istoria Artelor, toţi lucrând cu tragere de inimă pentru pregătirea vii­torilor artişti. II. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI Se aduce la cunoştinţă acelor care cer băi gratuite la diferite staţiuni balneare din ţară că cererile să le adreseze Minis­terului Industriei și Comerciului singurul în drept a elibera asemenea băi. 14275*16 | 29 Iulie 1913. Dr. J. BRENER După o practică timp de 2 ani ca asis­tent în clinicele celebre ale Profesorilor Leopold (Dresdeyi), Bum (Berlin), Fran­kel (Breslau), stabilit ca Specialist în Boale de Femei M AM® S Strada Lăpuşneanu No. 25 consult 1—6. De vânzare casele cele mari cu 2 etaje din strada Anastasie Panu 8 colţ cu str. Elena Doamna 26.—Preţ mo­derat cu înlesniri de plată. 1 Z. C. Anastasiu INTINDEŢI MÂNA NOROCULUI! CASA S.­HEIFLER laşi — Strada Ştefan-cel-Mare — laşi a pus în vânzare clasa I a Loteriei Regatului Român 1/8 lei 2.50 lei 5, 112 lei 10, lei 20 BILETE DE CĂLĂTORIE cu vaporul la America Cu preţuri convenabile. Ferdinand Fogelmann STR. PĂCURARI 102 Fabricant de Trăsuri Depozitara tuturor modelelor noi şi­ a ce­lor mai perfecţionate sisteme de trăsuri, docare etc. Face tot feul de reparaturi. ATELIER COMPLECT şi pec­al pentru Potcovitul cailor Potcoave de oţel, cauciuc, etc. Preţuri moderate LA PITĂRIA ŞT FRANZELARTA M. Grumberg (Foastă I. Forst) Strada de sus No. 168 Se găsesc tot­deauna proaspete Pâne albă, neagră şi de sacară, Fran­zele, chifle de tot felul şi colaci De cea mai bună calitate. B. Schwartz Antreprenor de construcţii Aduce la cunoştinţa onoratei sale clien­tele că s a strămutat în Bulevardul Fer­dinand No. 11, casele d-lui I. N. Motăş. Se însărcinează cu construirea din nou de binale şi cu reparaţii. Posedă certificate excelente pentru mo­dul conștiincios în care­ a executat dife­rite clădiri publice.

Next