Fulgerul, 1912-1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-07-22 / nr. 38
în prezent, îndemnând în acelaş timp pe părinţii noştri să scrie rudelor şi prietenilor să vie in Bulgaria, unde vor trăi mai bine ca în România. Fără pământ, casă şi unelte de lucru, Românii veniţi în Vardin au fost nevoiţi să muncească la Bulgari, ai căror robi devenisem pe preţuri foarte mici. Am încercat să fugim, pentru a ne reîntoarce în România, dar în zădar. Autorităţile ne urmăreau la fiecare pas, înpedecându-ne. Când două familii mai norocoase au putut să fugă, paza în jurul nostru a fost întărită. Eram consideraţi ca nişte condemnaţi să muncim aproape fără plată şi batjocoriţi de Bulgari şi de autorităţi. Când s’a declarat războiul contra Turciei, am fost luaţi cu toţii, tineri şi bătrâni, şi trimişi în primele rânduri. Am luptat la Kirkilise, la Lule-Burgas şi Ceatalgea, unde mulţi de-ai noştri au căzut. Fiind trimişi contra Sârbilor, am dezertat şi mulţumesc lui Dumnezeu că am reuşit să mă reîntorc în România, pe care lăcomia tatălui meu ne-a făcut s-o părăsim. Şi când asemenea lucruri se petrec sub nasul şi cu ştirea autorităţilor noastre administrative, nu te poţi opri să te întrebi cu indignare : la ce servesc jandarmii, primarii, subprefecţii, prefecţii şi nenumăratile specii de inspectori, cari sug ca trântorii din budgetul Ţărei, fără ca în schimbul salarelor ce încasează şi a avantajelor ce ştiu să şi le creieze, să facă ceva? Oare nu sunt mai criminali acei cari privesc cu nepăsare şi tolerează asemenea acte criminale contra Statului nostru, de cât înşişi acei cari le comit. O reorganizare radicală a administraţiei, şi în deosebi a administraţiei rurale, care se dovedeşte a fi aşa de putredă, se impune imperios şi imediat. P. Al. Mitescu O LĂMURIRE Primim din partea d-lui C. N. Paraschivescu următoarele rânduri: Domnule Director, Vă mulţumesc pentru relaţiile date de d-voastră în chestia comptorului pe care primăria mi l-a instalat, fără ştirea şi voea mea, la proprietatea ce am în strada Gucu No. 51. Relaţiile ce le-aţi dat sunt perfect exacte. La ele însă mai am de adăugat că am două comptoare, fără să servească la ceva, întrucât n’am văzut pe nici un funcţionar al serviciului apelor venind să constate, după comptor, cantitatea de apă consumată, iar plata mi se încasează proporţional cu chiria şi nu după comptor. In aşa împrejurări mă întreb : La ce-am fost obligat sa am două comptoare, când nici unul dintre cele nu fi utilizat ? Afară de aceasta, art. 16 din regulament spune lămurit : In caz când un comptor va fi găsit că funcţionează rău şi deci că indicaţiunile sale sunt inexacte, el va fi inlocuit cu un alt comptor cumpărat de abonat și verificat de comună. De ce n’a aplicat comuna textul regulamentului și a lucrat samavolniceşte ? D. Bălănescu are cuvântul. Sunt curios să știu în virtutea cărui articol din regulament primăria a executat lucrarea? In puterea art. 24? Dar acest articol spune că „primăria îşi rezervă dreptul de a executa in comptul proprietarilor, dacă va crede de cuviinţă, toate instalaţiunile de apă supuse prin regulamente de hygienă şi prin legi speciale şi pe cari proprietarii s’ar împotrivi să le execute“, întreb pe d. Bălănescu . Contribue cu ceva comptorul la salubritatea publică ? Şi chiar în chestii de salubritate publică e aplicabilă oare legea de urmărire? Vom vedea ce vor spune instanţele judecătoreşti. Primiţi, etc. C. N Paraschivescu V. Cernătescu AVOCAT Strada Sft. Teodor 40. FULGERUL Informaţii Bătrânul general Scheletti, printr-o scrisoare publicată in fruntea ziarului ,,Evenimentul“ comandă tinerilor de la „Cuvântul“ să înceteze apariţia acestui ziar. Drept răspuns, cei de la „Cuvântul“ mută ziarul lor în Bucureşti şi-i măresc încă şi formatul. Ce’ţi e şi cu tinerii neascultători! Nici vrâsta respectabilă, nici faptul că d. General Scheleti li-a prezidat o intrunire, nu’s îndestulătoare pentru a-i face să asculte de comandă. Cucernicul preot Alexandru Şerban, parohul bisericei Golia, în urma alegerei Sinodului, a fost întărit în rangul de Arhiereu. S. Sa va primi titlul de Craioveanu şi i se va încredinţa postul de vicar al Episcopiei Râmnicului şi Noului Severin. E un adevărat scandal modul de a lucra al casei de economie a funcţionarilor administrativi, care acordă—se vede —împrumuturile după sprinceană. Sunt cereri cari n’au fost rezolvate câte de două luni şi mai bine. Faţă cu acest mod de procedare, mulţi dintre asociaţii acestei case sunt hotărâţi s’o părăsească. Primăria a început, anul trecut, pavarea străzei Sf. Constantin, a făcut lucrarea până ’n dreptul azilului de bătrâni şi a lăsat-o baltă. De ce? Ceilalţi locuitori din partea locului n’au nevoe de pavaj ? Şi apoi, prin această stradă scurtându-se foarte mult drumul între străzile Palat şi Sf. Lazăr, pavarea ei e cu atât mai trebuitoare, cu cât ar aduce însemnate înlesniri circulaţiei publice. Liceul particular, cu începerea viitorului an şcolar, se va reorganiza cu desăvârşire, trecând sub direcţia unei asociaţii de profesori secundari. El se va instala în spaţiosul local din strada Sărărie No. 145, colţ cu străzile Albineţ şi Curalari şi va primi, în viitor, şi elevi interni, cărora, pe lângă instrucţia secundară, li se va da şi o educaţie aleasă. Reorganizarea acestei şcoli particulare răspunde unei nevoi foarte mult simţită nu numai în localitate, dar chiar şi în celelalte oraşe de dincoace de Milcov, unde institutele de asemenea natură lipsesc cu desăvârşire. Ni se spune că organizarea ajutorărei familiilor lipsite de mijloace ale celor mobilizaţi, din judeţ, cam lasă de dorit. Dacă lucrurile stau astfel, răul ar trebui îndreptat imediat, căci tocmai acolo e mai mare nevoia de ajutor. Unile ziare fac mare caz că s’a acordat comisarului Dobrogei, d. Barbu Păltineanu, un onorar de 100 lei pe zi, subcomisarilor sei 80 lei şi altora mai mărunţei (fiul şi secretarii avocatului Păltineanu) câte 20 lei, când se zicea că aceste însărcinări sunt onorifice. Apoi parcă ’i mare treabă să schimbi terminaţia ific în ar şi d. Barbu Păltineanu cu ai sei, deşi onorifici, să’şi îngroaşe pungile cu onorar ? Suntem ameninţaţi a plăti 5 lei suta de kilograme de lemne, ba chiar a fi cu totul lipsiţi de acest articol neaparat trebuitor, întru cât de când cu mobilizarea nu s’a mai adus un vagon de lemne în Iaşi şi depozitele sunt pe isprăvite. Ar trebui ca direcţia c. f. r. să se grăbească să pue la dispoziţie vagoane suficiente pentru transportul lemnelor, spre a ne scuti de pacostea ce ne ameninţă. Şi ar mai trebui încă direcţia să prelungească termenul reducerei de transport al lemnelor, întrucât nu a putut fi utilizată din pricina mobilizărei. Atragem atenţia primăriei asupra străzei Toma Cozma, mai cu deosebire în jumătatea sa din vale, prin care circulaţia a devenit cu desăvârşire inpracticabilă, şi îi cerem, în numele locuitorilor din partea locului, să fie măsuri pentru repararea ei, cu atât mai mult cu cât se fac asemenea lucrări prin vecinătate. Membrii societăţii de binefacere şi ajutor reciproc Cuza-Vodă din Iaşi vor ajuta lunar, din sumele ce au colectat, până la demobilizare, pe soţiile şi copii membrilor mobilizaţi. Dovadă de colegialitate : D. inginer Ionescu, şeful serviciului conductei de aducerea apei Timişeşti-Iaşi, a fost însărcinat de d. primar cu o misiune la Bucureşti. D. inginer Bălănescu, şeful serviciului de distribuţia apei şi a canalurilor, a trimis pe un odăiaş să spue primarului că d. Ionescu a plecat la Bucureşti, ca să petreacă. Ne putem închipui mutra făcută de primar văzând serviciile de intrigant ce d. Bălănescu voea să le preteze pe gratis şi fără însărcinare specială. Dar orice rău îşi are binele lui. Cu acest gest de intrigă d. Bălănescu şi-a aratat arama faţă şi cu superiorii sei. In Piaţa Unirei, la berăria Azuga, am surprins următoarea convorbire : —Cum, Nea Ghiţă? Când toată lumea clocoteşte de entusiasm, când până şi foştii miniştrii se înrolează voluntari în armată, d-ta 'ţi perzi vremea aici? —Cum nu m'aş duce, dragul meu, mai ales prin împrejurimile Silistrei, unde-am auzit că sunt podgorii bogate ?! Dar nu’ţi închipui ce mi s’ar putea întâmpla mie, care am oroare de-un singur pahar cu apă, când aş vedea Dunărea? Ceţi e şi cu hidrofobia lui Nea Ghiţă! Rep. Expoziţia ddar belle-gîrte Două sau trei zile de când expoziţiunea elevilor şcoalei noastre de belle-arte a fost închisă. Deşi în starea de spirit în care ne aflăm, expoziţia a fost mult vizitată. Pentru acei cari au avut ocaziunea a vedea interesantele Lucrări, rândurile noastre vor confirma convingerea ce şi-au făcut, că şcoala de Belle-Arte din localitate este una din puţinile aşezăminte culturale cu cari se mândreşte vechia capitală a Moldovei, şi aşa cum se prezintă denotă că există acolo un om de ordine, un maestru în plin înţeles al cuvântului, care conduce şi îndrumează totul. E vorba de apreciatul pictor dr. G. Popovici, director şi profesor de la Belle-Arte. Am trecut prin sălile expoziţiei recunoscând după prima privire munca profesorilor şi silinţa elevilor. Din prima secţiune—Pictură şi desemn, se remarcă un studiu conştiincios al naturel’, linii sigure şi armonioase, coloritul deşi la început, totuş dulce şi exact tratat, câţiva elevi dintre cari remarcăm pe d-nii Grigorovici, Gliga, etc. promit. Nu însă coloritul formează opera de artă, valoarea unei lucrări trebue judecată, după exprimarea subiectului, după concepţia tehnică, şi în urmă coloritul, care de drept nu se învaţă în şcoală. El este şi rămâne individual înăscut. In apreciarea noastră am căutat partea adevărat artistică şi am găsit lucrări reuşite în această sală a d-lor Gliga, Mitescu, Dârzu, Hette, Schwartz, Rotaru, Cikersky, Simionescu, Ghiorghiţă, d-rele Tilipescu, Vrabia, Miclescu, d-na Ionescu etc, toţi elevii d-lor profesori C. Artachino, Popovici şi Em. P. Bardazare. Cei doi din urmă ne sunt îndeajuns de cunoscuţi. De d. Artachino avem mult de vorbit, aşa cum se cuvine pentru un delicat colorist şi tehnician perfect. In altă sală sunt expuse lucrările de pictură decorativă, atelierul d-lui prof. Costin. D-sa care a fost combătut şi contestat cu ocazia concursului pentru ocuparea acestei catedre, ar putea da astăzi tuturor răspunsul, spledidul salon de lucrări făcute de elevii d-sale. Dl. Costin cunoaşte în toate amănunţimile şi e desăvârşit stăpân pe ramura care cu succes o predă. Aici remarcăm în special lucrările d-rei Tabără atât ca compoziţie cât şi colorit, deasemenea lucrările frumoase a d-relor Vrabie, Claus, Miclescu, d-nii Gheorghiţă, Petrescu ,etc. mai slabe lucrările d-rei Fichman. Prin creiarea acestei secţiuni, educaţia artistică în şcoala de belle-arte a făcut un însemnat progres. Sculptura de asemenea e bine reprezentată. 3 Dl. Prof. Mirea, sub a cărui conducere stă secţiunea, îşi dă, ca şi cedaţi profesori, toate silinţele ca elevii să-şi poată desvolta aptitudinile lor. De altfel şcoala de la Iaşi, care în toate direcţiunile artei a dat reale valori, a produs şi’n sculptură câteva elemente cari fac cinstea ţarei în centrele artistice din străinătate. Din lucrările expuse la sculptură remarcăm pe acelea d-lor Hette, un talent care promite mult în special în direcţia portretistică, deasemenea lucrările d-lor Rotaru, Gheorghiţă, etc. In general nu putem decât aduce laude în primul rând directorului şcoalei G. Popovici, d-lor prof. C. Atachino, Bardazare, Costin. Nu mai puţin importante pentru educaţia artistică sunt cursurile teoretice a d-lor prof. dr. Possa de anatomie, Atanasiu, perspectiva şi Sever Mureşanu de estetică şi Istoria Artelor, toţi lucrând cu tragere de inimă pentru pregătirea viitorilor artişti. II. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI Se aduce la cunoştinţă acelor care cer băi gratuite la diferite staţiuni balneare din ţară că cererile să le adreseze Ministerului Industriei și Comerciului singurul în drept a elibera asemenea băi. 14275*16 | 29 Iulie 1913. Dr. J. BRENER După o practică timp de 2 ani ca asistent în clinicele celebre ale Profesorilor Leopold (Dresdeyi), Bum (Berlin), Frankel (Breslau), stabilit ca Specialist în Boale de Femei M AM® S Strada Lăpuşneanu No. 25 consult 1—6. De vânzare casele cele mari cu 2 etaje din strada Anastasie Panu 8 colţ cu str. Elena Doamna 26.—Preţ moderat cu înlesniri de plată. 1 Z. C. Anastasiu INTINDEŢI MÂNA NOROCULUI! CASA S.HEIFLER laşi — Strada Ştefan-cel-Mare — laşi a pus în vânzare clasa I a Loteriei Regatului Român 1/8 lei 2.50 lei 5, 112 lei 10, lei 20 BILETE DE CĂLĂTORIE cu vaporul la America Cu preţuri convenabile. Ferdinand Fogelmann STR. PĂCURARI 102 Fabricant de Trăsuri Depozitara tuturor modelelor noi şi a celor mai perfecţionate sisteme de trăsuri, docare etc. Face tot feul de reparaturi. ATELIER COMPLECT şi pecal pentru Potcovitul cailor Potcoave de oţel, cauciuc, etc. Preţuri moderate LA PITĂRIA ŞT FRANZELARTA M. Grumberg (Foastă I. Forst) Strada de sus No. 168 Se găsesc totdeauna proaspete Pâne albă, neagră şi de sacară, Franzele, chifle de tot felul şi colaci De cea mai bună calitate. B. Schwartz Antreprenor de construcţii Aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că s a strămutat în Bulevardul Ferdinand No. 11, casele d-lui I. N. Motăş. Se însărcinează cu construirea din nou de binale şi cu reparaţii. Posedă certificate excelente pentru modul conștiincios în care a executat diferite clădiri publice.