Gazeta Basarabiei, aprilie-iunie 1937 (Anul 3, nr. 414-486)

1937-04-01 / nr. 414

Problemele noastre economice REFLEXII cu prilejul vizitei făcută in localitate de d. Hatuș, delegatul guvernului cehoslovac D. Hatuș, care a vizitat zilele acestea orașul nostru, este delegatul guvernului cehoslovac, venit în țară cu o însărcinare specială, de a studia condițiunile pieței noastre de vin și a stabili posibilitatea unui export intensiv de vinuri românești in Cehoslovacia. Ni se spune că, chestiunea exportului de vin românesc in Cehoslovacia s-a pus la discuție încă anul trecut în timpul vizitei M. S. Regelui Carol la Praga. Reprezentanții guvernului cehoslovac ,au declarat atunci dispuși să importe vin din România, bineînțeles dacă calitatea lui, precum și condițiunile pieței românești vor fi corespunzătoare cerințelor consumatorilor cehoslovaci. Vizita d-lui Haruș a fost un prim pas pe calea realizării acestui plan. D. Hatuș este directorul pivnițelor statului din Cehoslovacia și un bun cunoscător al problemei. Sosind la Chișinău, d-sa a fost întâmpinat la gară de reprezentanții Camerei de Agricultură împreună cu care a vizitat toate depozitele de vin mai însemnate: Școala de viticultură, gospodăria viticolă „Coștiugeni", „Pomoda“, depozitul d-lui Leonard, „Toviato", etc. Rezultatul degustării ce s'a făcut cu ocazia acestor vizitări a fost cât se poate de favorabil vinurilor noastre. D. Hatuș a rămas surprins, găsind la noi vinuri care după calitate ar putea rivaliza cu cele mai renumite vinuri europene. In special d. Hataș a admirat vinurile așa zise „sec“, în speță vinul ,alfgete’ care corespunde perfect cerințelor consumătorului cehoslovac. D. Hataș a observat că în cazul când exportul de vinuri basarabene va deveni o realitate, atunci cel mai probabil va fi desigur exportul vinului tip „sec", și nu al vinurilor dulci D. Hatuș a plecat din Chișinău cu cele mai bune impresii asupra bogățiilor noastre vinicole care ar putea constitui un admirabil articol de export în Cehoslovacia. Dar problema mai are el sălăture, tot atât de importantă ca impresia bună a delegatului cehoslovac. Căci în fața perspectivelor frumoase de export al vinurilor noastre în Cehoslovacia se naște întrebarea, dacă noi suntem pregătiți pentru un asemenea export, dacă avem vinuri de calitate ireproșabilă In cantități suficiente? Nu e vorba, material de export există pe piață în abundență, însă nu mai puțin este adevărat că vinurile noastre sunt tinere și deci predispuse la turnarea lor în sticle sau alte vase. In această stare vinurile noastre nu pot face obiectul unui comerț și mai ales pentru export; dacă s-ar întâmpla nenorocirea de a se exporta în Cehoslovacia o partidă de vin tânăr și care s'ar tulbura in scurt timp după turnarea lui în butoaie, atunci am compromite pentru întotdeauna vinurile noastre. Iată pentru ce e absolută nevoie de a se trece numai decât la pregătirea stocurilor necesare de vin cu limpeditatea stabilă și asigurată, ceea ce se realizează prin filtrarea vinurilor cu ajutorul unui filtru, special făcut. După cât suntem informați Camera de Agricultură din județul Lăpușna a și pus în aplicare un vast program de propagandă în favoarea noului sistem de filtrare a vinului, improvizat de d. agronom-oenolog Bardaus. A doua condițiune pentru valorificarea rațională a vinului și nu mai puțin importantă ca cea dintâia, este standardizarea lui, adică creiarea anumitelor tipuri de vid în cantități care ar putea satisface cererile pieței și mai ales pieței externe. Aceasta de a două condițiune s-ar putea realiza numai prin de depozite de vinuri crezarea în diferite regiuni ale alese țării. Dar iară ajutorul statului crezarea acestor depozite este imposbilă. După cum știm Ministerul de Domenii are un plan adecuat, dar care rămâne deocamdată pe hârtie. Insă fața de perspectivele unui export de vin în Cehoslovacia, e necesar ca acest plan al Ministerului să fie numaidecât pus în aplicare, Nu-i așa?... Ziarele anunță ca gripa spaniolă face ravagii in Italia. . ...In schimb obuzele italieni decimează Spania. Bugetul camerei de munca din localitate întâmpină dificultăți Alaltăeri s'a întors del București d. Șt. Balamez, președintele Camerei de Munca din localitate, unde a participat la conferința președinților Camerelor de Muncă din Întreaga țară, pentru a discuta normele de alcătuirea bugeetelor d 0 dificultate Toate camerele din țară, se deosebi cele cu venituri mici, nu pot alcătui bugetele din cauza dispozițiilor legii, care prevede că nu mai mult de 30 la sută se poate aloca pentru cheltueli de personal și cancelarie, făcând procentaj față de veniturile realizate la anul financiar 1936—37. Demersurile delegației camerelor de munci, la d. ministru Nistor, n’au avut rezultat pozitiv, deoarece plafonul de 30 la suti nu poate fi majorat, așa cum e cerut delegația. La Camara de munca locala Intr'o stare disperată se află, din această cauză, Camera de muncă din Chișinău, care are în general venituri foarte mici, 1.400.000, față de cheltueli cari se ridică la 2.200.000, iar ministerul muncii nu acordă nici o subvenție. Pentru a edifica, destul să arătăm că dacă este respectat plafonul de 30 la sută se depășește cu 66.444 lei față de prevederile egii și aceasta ajunge abia pentru a fi Întreținut personalul necesar. Neputând să alcătuiască bugetul fără să nesocotească plafonul de 30 la sută, Camera de muncă locală se găsește în prezent într'o grea dilemă. GAZETA BASARABIEI VIATA LOCALĂ flHHHHIDHBHHHBHBHHHHHVc I VMHflHHHHHKPMHHHHBBHHQHHBfHHflHnHSSNNHM ***& «hol HUI Palatul Justiției O nouă escrocherie a apărătorului Cotruță în fața Curții de Apel secția II-a, a compărut era ca inculpat fostul apărător Alexei Cotruța, deferit justiției pentru o nouă escerocherie. De data aceasta, victima ingeniosului escroc a căzut locuitorul Gheorghe Taricovschi din comuna Zubrești. Lăpușna, căruia escrocul luându-i o sumă importantă de bani, i-a promis că-i vi scoate un permis de port armei. Alexei Cotruță a primi banii, însă nu a scos permisul Tribunalul 1 a condammat h o lună Închisoare. Din Curtea de Apel secția 11-a i-a respins apelul. Pentru denunțare calomnioasa Flăcăii Andrei Boroja, Pavel R. și Serghei Plăcintă, toți din comuna Șagaci-C.-Albă, s'au răzbunat pe camaradul lor Ștefan Ghermanof. Ei i-au fixat pe spate un sac cu orz și l-au plimbat prin tot satul, spunând că flăcăul a furat orzul. Cele afirmate zând adevărului, necorespunslă căii au fost deferiți justiției pentru denunțare calomnioasă. Eri, Curtea de Apel secția II-a, a respins apelul, rămânând valabilă pedeapsa dată de prima instanță, prin ei au fost condamnați la câte 2 luni închisoare fiecare. Gazul unui guard financiar Curtea de Apel secția II-a, a respins apelul fostului guard financiar Vasile Hodabac, condamnat de prima instanță la 7 luni închisoare pentru escrocherie și luări de mită Curtea a admis insă să i se socotească și prevenția. Pentru zi de încredere La 15 zile închisoare a fost condamnat de către Curtea de Apel, Constant. Mereuță din Drăsliceni, pentru abuz de încredere. Arestarea unor țărani Acum câteva zile, pe șoseaua Orheiu—Chișinău, între cantoanele 3—4, un grup de 21 țărani au atacat o patrulă de jandarmi, care au cerut actele pentru plata arcizului Țăranii transportau un convoiu cu butoaie de vin la Chișinău. Patrula compusă din două jandarmi, a fost dezarmată și lovită, Agresorii au reușit să dispară. Cazul fiind adus la cunoștința legiunei de jandarmi, sublocotenent Mihăescu a fost însărcinat cu cercetarea cazului. S-au format potere de jandarmi, cu ajutorul cărora s-a dat de urma agresorilor. Dii noaptea, jandarmii au înconjurat casele țăranilor din comunele Micăuți și Zamsagi, unde se ascundeau agresorii. Au fost arestați Constantin Ioan, C. Petre, Simion Voloștiuc, Simion Soloci și Ioan Dolghiz. Dri dimineață, indivizii au fost aduși în localitate și înaintați parchetului. ALEGERILE COMUNALE AU FOST FIXATE LA 29 APRILIE Ministerul de interne a trimis ori primăriei locale o circulară prin care comunică că alegerle comunale complimentare au fost fixate pentru ziua de 29 Aprilie a. c. Această comunicare a fost primită și de președintele tribunalului Lăpușna, 1 PORT O victorie meritată „Sporting” a dispus de „D. V. A.** cu 3-1 (2-0) Pe o vreme minunată și in prezenta a 1500 spectatori s’a disputat pri tn locatitate pe stadionul sportiv „Regele Ferdinand I“, matchul restanță pentru divizia națională B. Intre echipa gălățeană D. V. A. și Sporting din localitate. Contrar așteptărilor alb —roșii au făcut o partidă excelentă obținând o victorie meritată la scorul de 3—1. Gălăenii deși învinși s'au comportat onorabil reușind tn unele momente să fie la Înălțimea învingătorilor săi. Jocul Chiar din primele minute ringul se instalează în careul Sporadvers. Pe rând Belousov și Anton scapă ocazii de marcare. Câteva incursiuni ale oaspeților sunt lămurite de Cravcenco și Draganov. In minutul 17 o centrare a lui Cazacu ajunge la Simon, care trimite balonul cu capul spre Belousov și acesta înscrie. Sportingul încurajat de marcarea acestui punct domină. In minutul 20 la o învălmășeală la fața porții oaspeților, Simon urcă scorul la 2—0 pentru Sporting. Până la pauză jocul este egal. La reluare D. V. A. revine. O incursiune pe dreapta a lui Tache se termină printr'un punct marcat de Carianopol. Jocul se menține la centru ambele apărări fiind la Înălțime. Linia de mijlocași a gazdelor, dealtfel partea cea mai bună a echipei, depune sforțări spre muta jocul și reușește căci tn mianutul 61 Simon dintr’o centrare a lui Belousov bine lansat de Cravcenco înscrie al treilea punct. Până la sfârșit cu toată insistență a Înaintării gălățene scorul nu poate fi modificat. Cum au jucat La Sporting, Draganov ln poartă a jucat formidabil, realizând cea mai bună partidă din carieră. Tcacenco și Gheorghiu au format un zid greu de trecut. Primul mai bun. Linia de mijloc partea cea mai bună a echipei și cheia victoriei a avut în Cravcenco o vedetă. Urmează în ordine Cearughin și Bo Iocan Atacul deși a marcat trei puncte s-a comportat sub așteptări. Au corespuns Dumas Cazacu și Simon restul sub forma obișnuită. La gălățeni s'au remarcat: larcă, Carianopol, Naciu și halful stânga. Partida s-a bucurat de arbitrajul autoritar a d-lui Bușa —București, Divizia Națională A A. M. E. F. A. —Universitatea 30 Victoria—Crișana 5-1 Juventus Ripensia 2-1 (0-1) Chinezul—C. A- O. 0-0 Divizia Națională B Franco Română —Jahn 4-0 T. A. R.—Victoria 3-0 Phönix—Șoimi 5-0 A. C. F. R.—Textila 5-1 Campionatul Districtual Venus Orhei—Mihai Viteazu v3—0, Wartha Grafica 1-1 (campionat district) C. S. M. (jun.)— Macabi (iun. 1-0 (can ) distr.) Amicale Gloria C. F. R. (Galați)— Traian (Tighina) 3-1. Alta rezultate In tari Convocare Comitetul Școlar de pe lângă Liceul „ALECII RUSSO“ din Chișinău, convoacă pe ziua de 11 Aprilie 1937, ora 11 a. m. Adunarea Generală Extraordinară. Dacă la 11 Aprilie nu se întrunește jumătate din numărul membrilor, Adunarea se va ține la 18 Aprilie a. c. la aceiași oră, cu orice număr de membri, conform art. 16 al. 6 din Regulament. La ordinea zilei 1. Aprobarea proectului de buget pe anul 1937/1938 2. Chestiuni diverse in legătură cu gospodăria școalei COMITETUL Cetățeni basarabeni „Gazeta Basarabiei“ este ziarul vostru Cetlțic și răspândit-0 ! Listele depuse In urma acestei comunicări, s'a înregistrat ori la tribunal, lista Nr. I a partidului nationalliberal, având următorii candidați: Costin I. primarul municipiului Chișinău, Bârca V. subsecretar de stat la interne, Steinberg C. consilier, Valută I. președintele camerei de comerț și industrie: Apostolescu D. vice primar, Dubinschi consilier, Stoica C. consilier, Suhoi T., Timofti Gh. consilier, Șvarțman A. consilier, Juvelie, Schidu, Kimoșcenco D., Zulman L, Hacichians A., Lemnberg Z., Guu I. și Covali F. Deasemenea a fost înregistrată și lista No. 2 a național-țărăniștilor Publicațiune Se aduce la cunoștință părinților elevelor liceului de fete „PRINCIPESA DADIANI" din Chișinău, că in ziua de 4 Aprilie a. c. la ora 5 p. m. va avea loc Adunarea a părinților, in localul liceului, str. Regele Carol I No. 23 având la ordinea zilei ■ 1. Proectul de buget pe ex. 1937—1938 și 2. Diverse. Dacă Adunarea nu se va ține din cauza neprezentării numărului regulamentar de părinți, a doua adunare va fi ținută in ziua de 11 Aprilie a. c. lot la ora 5 p. m. cu orice număr de membri prezenți. Președintele Comitetului Școlar PERHAN Se afirmă că vandiștii și civiliștii vor depune o listă comună. Secțiile de votare se vor fixa zilele acestea. Un călător a căzut Intru vagoane In trenul Tighina — Ghișindu Un accidental a înregistrat erio trenul Nr. 7021 Chișinau — Tighina. Când trenul a ajuns in dreptul abatorului comunal, locuitorul Vasile Pricop din comun. Sângera vrând să treacă dintr'un vagon la uitat, a căzut intre vagoane, roțile trenului zdrobindu-i ambele picioare și retezandu-le de la genunchi. Trenul a fost oprit, iar victima in stare de agonie a fost transportată la spitalul central, unde peste câtva timp a sucombat. In Județ topul linieil D, prefect al județului Lăpușna, Mihai Vois, a convocat ori pe reprezentanții presei locale, cărora le-a pus la dispoziție datele care formează programul anului edilitar, administrativ și politic. Vor fi încheiate lucrările băilor comunale din Călărași, Șipoteni, Pitușca, Lăpușna și Cărpineni. Se lucrează la șoselele Vorniceni—Lozova—Nisporeni, la șoseaua care duce spre Cojușna și la șoseaua Călărași — Horodiștea, care va fi pavată pe fragmentul care parcurge comuna Călărași. Mai e în lucru șoseaua Hâncești —Gura Galbenă. Altă categorie de șosele va fi rectificată. Vor fi construite după o normă bine stabilită: un pod la Valea Adâncă, in comuna Grătești, podul Bandalac în comuna Recea, un pod la Cînciuleni, altul la Mireni, două poduri la Drăsliceni, două la Sireți, două la Principesa Elena, un pod la Cărpineni, la Boldurești, podul denumit Poșidoleanu la Călărași, la Ulmul podul Abtașiel la Ciorești. . . , Construirea de localuri de școală urmează acelaș ritm febril, după cum se poate constata la Doina, Condrița, Găiești, Tătărești, Broasca, Bălțatu, care vor fi înzestrate cu clădiri de școală moderne. Localuri administrative, pentru funcționarea primăriilor, sunt în lucru la Trușeni, Zubrești, Dahnovici, Corjova, Mi Ieștii Mici, Lozova. Se clădesc cămine culturale la Hâncești și la Rezeni. Simultan, continuă operațiile pentru săparea canalurilor destinate să țină piept inundațiilor și să asaneze toțrenurile malarigene. Altă inițiativă este cea a împădurirei. In fiecare comună vor fi plantați 10.000 de copaci. Vor fi plantate totodată și șoselele Chișinău—Hâncești, Chișinău —Strășeni, Chișinău — Peresecina, Chișinău Ghidighici (care va purta numele d-lui primar Costin) Bardar—Rusești, Bucovăț-I Vdrniceni și Nisporeni — Șemireni. In acelaș timp au fost aprovizionate dispensarele comunale. Totodată, satele vor fi și ele înzestrate cu o farmacie. Activitatea sare continuă și gospodăriilor comuna cu stăruință. In acest domeniu se lucrează la Cricova, Zubrești, Boldurești, Nisporeni, Sireți, Puhoi, Bujori, Nemțeni, Horodiștea. Comisii speciale au făcut în fiecare plasă recensământul produșilor. Treizeci și șase de armăsari pur sânge au fost repartizați la 26 comune. Apoi, s'au mai Început semănăturile pe loturile gospodăriilor comunale. Țăranii lucrează cu sămânță la credit, lu dijmă și ajutați de agronomi. ii place Gazeta Basarabiei? Recomandați-a prietenilor Dus VARIA. DIN LUMEA LARGĂ Statele Baltice Situația economică in Estonia. — Cursul vieții economice n Estonia e normal și sănătos. Agricultura cumpără mașini și propagă creșterea vitelor de casă. Produsele de cereale din anul trecut n'au fost suficiente pentru hrana populației interne și de aceea a fost nevoie să se cumpere din străinătate. Monopolul de stat de până acum se schimbă într-o societate particulară sub controlul statului. Industria lucrează, iar cumpărarea materialelor prime și investițiile anunță o bună perioadă de lucru. Șomeri nu există. Din contra, In agricultură se simte insuficienta forțelor de muncă. De aceea Estonia face apel de muncă din străinătate, la mâna Lucrul acesta In realitate înseamnă exportul valutei. Bilanțul comercial din primele două luni ale anului 1937 e rezultatul pregătirilor agriculturii in vederea răspândirii economiei naționale și cumpărarea prime pentru industrie și materiilor mașini. Masivul acestui bilanț reprezintă 2.719.000 coroane estoniene. In Februarie a. c. Estonia a exportat 17.168 000 tone mărfuri in valoare de 5 960.000 coroane estone si a importat 17.798 400 tone de valoare de 6.226 300 coroane. Pasivul in această lună atinge 265.600 coroane, adică cu 10 la sută mai mult decât anul trecut. Anul acesta a crescut exportul untului. Estonia are bilanț activ cu Anglia, Spania, Norvegia, Finlanda, Danemarca și Suedia, pasiv cu Belgia,, Olanda, Italia, Lituania, Rusia Sovietică, Polonia, Elveția, Germania,, Cehoslovacia și Statele unite. Viata politics. — un chip oficial s'a comunicat cu ministrul de externe «1 Letoniei» V. Munte?s. va face in ziua de 12 Aprilie a. ca vizită oficială ministrului de externe finlandez Holsti la Helsinski. E întoarcerea vizitei făcută de predecesorul domnului Holsti la Riga. Faptul dovedește că se menține tradiția baltică in legătură cu vizitele dintre aceste state. Astfel de relațiuni a avut Finlanda și cu Estonia. Președintele Svihulvud a vizitat pe conducătorul Estoniei, dar d. K. Pats a pornit in anul următor să întoarcă vizita președintelui Svinhulvud. Anul acesta după toate probabilitățile ministrul de externe al Finlandei va sosi la Tallin. In aceste vizite nu trebue văzut altceva decât menținerea tradiției bunelor raporturi dintre statele baltice. După alegerea noului președinte și după formarea guvernului de coaliție al profesorului Cajondera, Finlanda se orientează spre Urile scandinave, care au față de statele baltice atitudini prietenești. De altfel in ultimul timp situația politică din Finlanda s'a schimbat. După o lungă conducere a președintelui Svinhufvud era valabilă devîxa că un guvern n'are voie să intre nici un socialist. Ultima alegere prezidențială a prilejuit colaborarea agrarienilor cu socialiștii și in felul acesta a fost îndepărtată primejdia imitării Germaniei. Intărindu-și principiul democratic Finlanda a trecut alături de politica scandinavă, făcută de socialiști. Finlanda are raporturile cele mai bune cu vecinii săi Cehoslovacia "O expoziție de abecedare din teșii lumea la Praga. La Praga s-a deschis o expoziție foarte interesantă: sub protectoratul ministrului de instrucție publică, dr. E. Frank, s-a deschis o expoziție internațională de manuale școlare. Expoziția aceasta are o deosebită importanță din punct de vedere pedagogic. Pe de altă parte e importantă și pentru faptul că publicul cehoslovac t«i poate face o idee da starea acestor manuale. Expoziția cuprinde două secții: «o« cehoslovacă și alt« «tremă. Prima secțiune cuprinde 2000 manuale, iar străinătatea e reprezentată prin 2800 manuale. Dintre statele europene Belgia e reprezentată prin 600 cărți, apoi Franța, Elveția, Olanda, Danemarca, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Rusia Sovietică, Polonia, Jugoslavia, Germania, Italia și Portugalia. Dintre statele din afara Europei sunt: Australia, Turcia, Japonia, China, Palestina, Canada, Egipt, Chile și Statele Unite. După închiderea expoziției manualele expuse vor fi încredințate bibliotecii Comenius din Praga. Extremul orient CSI cheltuita Japonia pentru înarmări.Presa sovietică se ocupă la ultimul timp de pregătirile militare ale Japoniei de creșterea industriei japone. Mașina Niponului se pregătește de zor. După datele oficiale în ultimii cinci ani (1931—1936) Japonia a acordat armatei de uscat și de apă suma de 6 miliarde yeni. Din aceasta sumă 2.5 miliarde yeni au fost plătiți industriei particulare pantru comenzile militare. E natural ca o astfel de suma, a provocat o conjuctură înfloritoare in industria militară japoneză, indistrie aceasta particulară efectuat peste 50 la sută din benzile militare de armament, coperând industria sută. Chiar și tu de stat abea 20 la vremurile când înarmarea nu avea tempo-ul de azi 30 la sută din comenzi erau făcute in afara Japoniei, tn noul buget sau prevăzut 1400 yeni, sumane-. Întâlnită in bugetele depănă acum, care ajută la creșterea importului de produse industriale. Aprovizionarea cu aur s'a micșorat foarte mult in ultimul timp. 1933 era in valoare de 500 mii., yeni, pe la finele lui 1936 numai 300 mii. Din aceasta se vede că unele cumpărături din afară au fost plătite cu aur. In ultimii ani au crescut foarte mult veniturile concernelor, care sunt in segătură cu industria de războiu. Concernul Micubisi (concernul principal militar), dispune de un capital de 300 milioane yeni, iar venitul lunar e de 60 mil.veni. Doctor P. filotoV Medic Secundarii Spitalului Centru Chirurgie, Boli de Femei, Faceri, Genito-Urinare Chișinău, str. H. Rădulescu 51 Consultații 4—6 Mirii dela 3 bitis »intru tirul (Cuznecinaia)