Gazeta Basarabiei, iulie-septembrie 1937 (Anul 3, nr. 487-566)
1937-07-01 / nr. 487
2 minim la ordinea zilei Dar mai întâi st sa stârpească abuzurile și arbitrarul li se se întroneze domnia legilor existente Mișună iarăși svonuri despre revizuirea constituției. Chestia nu este încă hotărâtă, dar se discută cu toată seriozitatea. Drept vorbind, constituația noastră are de mult nevoe să fie revizuită. Pactul nostru fundamental din 1923 nu mai corespunde situației politice de azi. Nu că nevoile țării sunt altele, acum realitățile politice nu mai sunt aceleași. Realitatea întotdeauna merge înaintea legilor, iar realitatea noastră de azi e de așa natură, încât spiritul constituției nu se mai potrivește cu spiritul epocii Constituția din 1923 are ca punct de plecare principiile unui regim democrat. De atunci și până azi din democratismul nostru n'a rămas decât un nume frumos. S-a creiat la noi o nouă tradiție, care e departe de a fi democrată... Și atunci ce rost are constituția cu toate libertățile ei cetățenești, dacă realitățile politice de azi se orientează spre un regim autoritar? Altă cauză care pune în dezacord spiritul constituției noastre cu realitățile politice de azi, sunt desigur abuzul și arbitrariul. Nu rar auzim vorbindu-se la noi de legi cari nu se aplică sau nu se respectă. Și această nerespectare s-a întărit la noi în așa măsură, încât a devenit o lege asupra tuturor legilor. Marea nenorocire a vieții noastre politice este faptul că legile, până și cele bune (și slava Domnului avem multe legi bune!) nu se respectă. Concluzia e simplă: reforma constituției, potrivit nevoilor și realităților actuale, nu are nici un raționament, dacă nu se va respecta cu toată strictețe legea, dacă nu se pune stavila abuzului și arbitrariului Să presupunem că țara admite reforma constituției în sensul restrângerei principiilor democratice, spunându-și resemnată mai bine mai puține drepturi, dar respectate, decât multe drepturi și nerespectate. Poate că țara ar câștiga în urma unei asemenea reforme, cu singura condiție, însă ca noua constituție să fie integral și absolut respectate. Deci prima și marea reformă ar fi acea, care să facă să se respecte toate legile țării. După această mare reformă, care desigur va face epoca în viața noastră politică, revizuirea constituției își va pierde importanța și în tot cazul va putea fi realizată cu multă ușurință. Nu-i așa?.. In noul guvern francez d. Leon Blum a intrat ca președinta al consiliului vicede miniștri. D. Ion Inculeț i-a trimis telegramă cu următorul continut: „Sunt cordial alături de d-ta" _____________________________________^ÆLUfian* GAZETA kA^AR>BlEI______________________________________________________________________~~ VIATA LOCALA TREI SIJMJÇIDERI Două au la bază dragostea iar a treia... befla Duminică 27 Iunie la ora 12 noaptea locatarii casei din str. Regele Ferdinand 46 au fost treziți de o puternică lovitură ce s'a auzit din locuința d-nei Margareta Chiropol. Celor sosiți li s'a prezentat o groaznică priveliște. intr'un sac de sânge zăcea în nesimțire fiul d-nei Chiropol, Nicolae Chiropol de 17 ani, elev la liceul „B. P. Hasdeu". A fost anunțată „Salvarea“ cu care sinucigașul a fost transportat la spitalul Central. La fața locului au sosit d. Gheorghiu și d. Sorbală de la circumscripția II-a de poliție care au început cercetările. Se pare ca motivul gestului funest este de ordin familiar și sentimental, mama i-a interzis să se întâlnească cu o elevă a liceului francez din localitate. O altă încercare de sinucidere a avut loc pe drumul Costiugeni No. 28. Tânăra Raisa Boiarciuc de 26 ani și-a descărcat un foc de revolver in regiunea inimei. Glonțul ricoșând i-a perforat numai umărul stâng Sinucigașa a fost transportată la spitalul Regina Maria. Ea refuză să declare motivele gestului fudest. Totuși din cercetările poliției reese că e vorba de o dragoste nefericită. Lucrătorul Partenie Besale din str. Haralambie 108 fiind turmentat de băutură a încercat să se sinucidă împlântându-și un cuțitaș în regiunea abdomenului. El a fost transportat la Spital» Doctor I.Pincevschi Boli interne și de copii Consult. 8—10 și 4— Str. Gen. Rudeanu 2 4lașilor între str. Alexandru cel Bun și Șmidt. Din tainele frontierelor Senzaționala arestare a unei Iandie le contrabandiști pe malul Nistrului Organele de resort din localitate cercetează actualmente un interesant caz al unei asociații de contrabandiști. Un scurt istoric Acum câtva timp, organele serviciului de frontieră au fost înștiințate că în apropierea Tighinei s'a adunat o bandă de contrabandiști, cari s'au specializat în trecerea diferiților indivizi certați cu poliția, din România in Rusia Sovietică și invers. Contrabandiștii aveau complici și în Rusia Sovietică, de unde se informau asupra eventualelor schimbări in posturile grănicerilor însărcinați cu paza frontierei. Cum lucrau contrabandiștii Trecerile peste granița sa efectuau la câțiva km. depărtare de Tighina, în punctul numit „Strâmtoarea lui Iuda“. Banda, era compusă din trei persoane, o femee și doi bărbați, care însă aveau numeroși agenți, samsari, etc. După o serie de urmăriri, grănicerii au reușit în cursul nopții trecute să aresteze pe contrabandiști suprinzându-i tocmai in momentul când încercau să treacă trei tineri necunoscuți peste graniță, în Rusia Sovietică. Lupta cu grănicerii Somați de grăniceri, contrabandiștii au încercat mai întâiu să opună rezistență apoi însă s'au predat. Totuși între timp au reușit să dispară în bezna nopții tinerii necunoscuți cari voiau să treacă în Rusia Sovietică. Ciracii faimosului Dima Contrabandiștii, pichetul de grăniceri aduși la au fost identificați imediat. Ei sunt Petru și Ana Cipoida și Boris Boiarschi, toți din Tighina. Supuși unui sever interogator arestații au declarat că acum câțiva ani au fost în banda vestitului contrabandist șchiop Dima După ce acesta din urmă a fost împușcat de grăniceri, banda s'a risipit. Cei trei contrabandiști au lucrat un timp oarecare sub conducerea lui Voronov, aghiotantul lui Dima. După arestarea acestuia, au început să lucreze pe cont propriu. N'au mai primit pe nimenea în banda lor, pentru avea mai multă siguranță în a lucru. Până'n prezent au efectuat timp de aproape un an, peste 100 treceri atât în Rusia Sovietică, cât și în România. întrebați asupra complicilor sovietici, contrabandiștii au mărturisit că au câțiva ajutori acolo, refuzând totuși categoric să le divulge numele. Pentru fiece om transportat, contrabandiștii primeau câte 3000 lei. După terminarea cercetărilor de la pichet, arestații au fost înaintați inspectoratului de poliție Chișinău, iar de aci, la parchetul militar, AL. IONESCU (In cantonier se intoxicheaza cu alimente stricate și moare in mijlocul străzii Cu 6 zile în urmă cantonierul Neculae Isaac de la cantonul No. 2 de pe șoseaua Hâncești, a fost trimis de către d. Poloniev, supraveghetorul șoselei la fabrica de ciment a d. Danelini din str. Badoglio, pentru supravegherea turnării unor lucrări de beton necesare înfrumusețării șoselei. De atunci cantonierul nu s'a mai întors acas. Familia îngrijorată a reclamat cazul poliției. Cercetările au stabilit că cantonierul n'a fost la fabrica d-lui Danelini unde fusese trimis de șeful său. Dispariția cantonierului rămâne un mister. Disperată, soția celui dispărut s'a dus, să-și caute soțul la morga orașului. Aici ea a găsit într'adevăr cadavrul nefericitului ei soț. Parchetul anunțat a dispus autopsia cadavrului. D. dr. Mihailovici medicul legist făcând autopsia a constatat că Neculae Isaac s’a intoxicat cu alimentele. Murind pe stradă și alterane, găsindu-se nici un act asupra lui, a fost transportat la morgă urmând a fi îngropat ca vagabond. ELERU Dr. LGLINDIR Medic sec. prin concurs Secției de Boli Interne la a Spitalul Central Soli interna și de copii Consult, delà % P- m |i 7Va-9 p. m. Str. Ștefan cel Mare 76 colț cu str. G. Broșteanu la marginea orașului O sângeroasă incaerare Intre doua grupuri de tineri O sângeroasă incăerare s'a produs aseară in apropiere de iazul Ivancov din Poșta Veche. Luăndu-se la ceartă două grupuri de tineri s'au incăerat in cele din urmă. La un moment dat unul din tineri, anume Gheorghe Iriteac din Poșta Veche No. 1 s'a prăbușit intr'un sac de sânge. Sergentul din post a putut prinde pe agresori care sunt David Cogan zis Caușanschi din str. Alexandru cel Bun 63 și Iainștein din str. Coșbuc 1. Victima în stare extrem de gravă a fost dusă cu Salvarea la spitalul Regina Maria. Agresorii au fost arestați urmând a se stabili care din ei a lovit cu cuțitul pe Gheorghe Iriieac. Doctor în medicină D. Gutman chirurg-gynecolog Specialist în boale de femei și chirurgie. Operațiuni S A MUTAT Str. Regele Ferdinand 101 colț Cuza-Vodă, lângă Farmacie Telefon 2.31 Cons. 8—9 și 4—8 seara. Tratarea bolnavilor staționari și operațiuni la sanatorihal. Roentgen, Diaterun» ANUNȚ Școala de Contabilitate și Educație Cooperatista Agricola din Chișinău VA DESCHIDE CURSURILE NOULUI AR ȘCOLAR la 1 Octombrie 1937 înscrierile se pot face până la 20 Septembrie 1937, iar examenul de admitere va avea loc în ziua de 25 Septembrie 1937. Orice informațiuni se pot lua în orice zi la cancelaria școalei în orele de serviciu DIRECȚIUNEA Str. Schmidt 131 Inaugurarea Casei de odihnă a meseriașilor și micilor industriași Cuvântarea de siil primar Costin Cu deosebita solemnitate s'a făcut Duminică inaugurarea sanatoriului de odihnă a societății meseriașilor și industriașilor mici din Basarabia. A asistat un mare de meseriași, număr foarte precum și reprezentanții diverselor autorități și institution I. D. ION T. COSTIN, primarul municipiului tăind panglica întinsă la intrarea în sanatoriu a pronunțat o acestă alocațiune în care a adus felicitări meseriașilor basarabeni cari au știut prin munca, energia și economiile lor să construiască un sanatoriu care să fie o casă de odihnă fizică și morală pentru meseriașii și micii industriași. A urmat apoi o agapă, prezidată de d. Ion T. Costin, care a ridicat primul toast pentru M. S. Regele Carol II D. AL. ZILBERMAN, președintele societății aduce mulțumiri tuturor acelora cari au contribuit la ridicarea sanatoriului, subliniind in special meritele d-lui primar Costin, care a fost unul din puținii oamenii cari au înțeles necesitatea acestei case de odihnă. Au vorbit apoi d-nii ȘT. BALAMEZ, în numele Camerei de Muncă; C. ȘTEINBERG, președintele comunității izraelite; ANTONIADE, inspector general al muncii; ȘT. BALEANU, secretarul Camerei de Muncă și BELFOR, în numele comitetului de organizare. Seria cuvântărilor a fost încheiată de d. primar COSTIN, care mulțumind ION T. asistenței și vorbitorilor a arătat că și în viitor va susține ideile de muncă constructivă și a donat personal o sumă de bani pentru fondul de amenajarea sanatoriului. Serbarea a luat sfârșit la ora 4 d. a. intr'o atmosferă de mare însuflețire. Serii școlare di IM de i La: Scoală Nr. 1 Serbarea de fine de an a școlii Nr. 1 de băieți de sub conducerea d. Leahu Grigore, s-a ținut în localul acestei școli din str. Mareșalul Badoglio. După lomul Regal, foarte reușit executat de corul școlii, d. Leahu Grigore, directorul școlii, face un rezumat al activității anului școlar expirat, îndemnând elevii la silință și pe viitor. Au urmat diverse recitări, iar apoi d. Novic, președintele comitetului școlar a distribuit premii elevilor merituoși, după cum urmează: Cl. IV are sub frsațiucerea 4: Druță Gh. Premiul I Novie Gheorghe II Clauze Fernando „ III Perepiochlo Al. CI. IlI-a de sub conducerea d. Leahu Grigore Premiul I Petrov Constantin ,, II Bistrițchi Valerie „ I” Negrescu Ernest Tit”. CI. II-a de sub conducerea d-nei Parafil Larisa- Premiul I Stegaru Mihail „ II Tucinschi Mordechai „ IU Solohin Igor Cl. I-a de sub conducerea d-rei Holban Ana Primul I Ostrovschi Borl* II Bașila AL . II Scurtul Oleg. Este locul să subliniem faptul că conducătorul el. IV-a n'a înțeles de datoria sa de a fi prezent la această serbare de fine de an. Subliniem munca neobosită depusă de Leahu, directorul școlii. Dator N. Dimitrie V BOLI INTERNE Chșinău, str. Alexandru cel.Ban No. 40 colt cu Chiliei Cons. 4—7 p. m. afară de Duminică IN GHIARELE VULTURULUI — fragment din romanul scriitoarei basarabene Elisabeta Iliade. Lucrarea se afla sub tipar și va apare zilele acestea — (Jurnalul unui arhiduce) Câte odată simt în mine o grozavă nevoie de a mă spovedi. Mai mult decât o dorință, chiar o necesitate. Sunt feri când sufletul meu se umple de o duioșie nemărginită, de o admirație copilărească de nuanțe, parfumuri și de o nelămurită nostalgie de iubire. Din nefericire, toate acestea sunt lucruri, despre cari nu îndrăznesc să vorbesc cu cei cari mă înconjoară. De mic copil am fost învățat să-mi înfrâng emoțiile și sentimentele. „Un prinț care se respectă, nu are dreptul să fie expansiv", îmi zicea adesea ori pedagogul meu. De fapt, aproape toate cuvântările plictisitorului moșneag, începeau cu aceiași tiradă ridicolă. Era convins că un arhiduce nu are voie să gândească altfel, decât cu formule,, cari i se serveau pregătite dinainte pentru orice întâmplare a vieții. In ceea ce mă privește, nu sunt deloc convins că mă „respect" ar sensul dat acestui cuvânt de preceptorul, căruia îi datorez educația mea. Sunt mai dispus să cred că prin moralele sale plictisitoare, a reușit să facă din mine tocmai contrariul aspirațiunilor sale... dacă într'adevăr această rigidă paiață a fost vreodată în stare să vîrseze ceva.. Părerea pe care ar fi avut-o ei I astăzi despre mine, o citesc pe „respectabilele" fețe a celor din jurul meu. Iată de ce niciodată nu omi încerca să le spun ceiace resimt Am făcut această prostie altădată, când abia împlinisem douăzeci și doi de ani. Mărturisisem cu toată sinceritatea tatălui meu aspirațiile și dorințele mele secrete precum și visurile mele politice. Minunată ideiel Mă cutremur încă la amintirea scenei, care a urmat după spovedania mea naivă: „Ești un palavragiu( Un exaltat Nu vei fi niciodată In stare să conduci Imperiul I* Un vultur, băgând de seamă că a crescut la Sânul său un pui de șarpe, nu ar fi arătat o mai mare repulsiune. Sărmanul meu tată ! El nu simțea că toată dragostea care nu umplea sufletul, nu căuta decât să se reverse asupra sa. Dacă ar fi fost mai puțin sever și rece 1-ași fi iubit nespus de mult din primii ani ai vieții mele. Insă, m-a respins întotdeauna, infrânându-mi toate avânturile. Abia dacă îl vedeam din când în când și atunci văzându-mă gata să mă arunc în brațele sale, era primul să moi reamintească ceia ce rigorile etichetei impun... unui prinț, „care se respectă“. Deci, ascultând mărturisirea „rătăcirilor mele ridicole", Maiestatea Sa împăratul mă mustră ca pe un școlar, și după Ci mă îndepărtă definitiv de toate afacerile de stat, căută cât mai iute să măr»â«.5 fotoa «în Hotarirea sa era destul de înțeleaptă: oferea farmecel unei idile princiare și grijile paternității ca derivativ al unui creer prea agitat de chestiuni sociale. Era și o nouă verigă, făcută anume pentru a consolida lanțul, care mă leagă de trecutul neamului meu. Planurile augustului meu părinte ar fi putut ușor să reușească și să mă facă oarecum fericit, căci nu doream decât să umplu orele de singurătate și de trândăvie forțată, neavând voie să se întrebuințez altfel după placul și voința mea. Și dacă m'ar fi lăsat liber să-mi aleg soția, fără să mă grăbească și sămi impună rațiuni de Stat, poate că mi-ași fi dăruit de bună voie inima (din nefericire am și eu unalt, ascultând numai imboldul propriilor mele sentimente. Tata, însă, și-a ales nora, să mă întrebe... și cu aceasta fără aim zis totul, deși nu vreau să micșorez cu nimic farmecul sau calitățile celei pe care interesele politice au desemnat'o pentru a fi tovarășa vieții mele. Este foarte, greu să iubești după ordin, sau la comandă, dar am încercat să mă supun. Numai că... iată totuși, ce:. „inima are imbolduri, pe care rațiunea nu le înțelege“... a zis un cugetător, a căruia nume l-am uitat. Apoi iarăși din nenorocire, analizând-mă prea des, am luat obiceiul foarte prost de-a analiza și pe alții. Astăzi sunt perfect convins că, dacă pentru tata această căsătorie era o rațiune de Stat, pentru soția mea a fost o chestiune de ambiție. Rolul meu s'a mărginit să fie mijlocul, prin care amândoi și-au atins scopul. Nu eram făcuți unul pentru altul, căci tocmai ceia ce ar fi putut să cucerească pe tânăra principesă, erau chiar calitățile cari îmi lipseau cu desăvârșire, adică: ambiția, trofia rangului mau, dorința de a nu fi decât simbolul tăriei pe pământ. Dimpotrivă, regațdacă am o aspirație, este de a fi pur și simplu om. Dar tocmai aceasta, nu mi-a fost îngăduit să visez. Dacă voi ajunge să vreodată, aș vrea mai ales domnesc să învăț să fiu și să rămân întotdeauna om. Viața mea până acum aici, «copilăria și adolescența câțiva mea au fost o lungă școală pregătitoare, pentru a deveni demn de o înaltă menire. A trebuit să învăț o mulțime de lucruri: științele, istoria, toate cunoștințele moderne, arta de a comanda, tradițiunile, diplomația, politica și altele. Totuși, lucrul cel mai principal, singurul pe care ași fi vrut să-l cunosc de la început, nu mi-a fost permis să-l învăț, badin contra, fa cea mai mică încercare din partea mea de a arăta sentimente omenești, mi se repeta mereu, că,pentru un prinț moștenitor, faptul »ie a fi om este ceva mai grozav ,decât o crimă de înaltă trădare ■sau de les-majestate. Elisabeta Eliade SPORT Football România la egalitale cu Suedia 2-2 (1-2) București. — Pe stadionul A. N- E. F. în prezența a 25.000 spectatori și sub arbitrajul belgianului Largenus echipele naționale a Suediei și României a terminat la egalitate 2—2, după ce la pauză tabela indica 2—1 în favoarea oaspeților Echipa României a fost net superioară pe teren, atacând timp de 80 minute, însă n'a putut traduce In fapt superioritatea din cauza excelentei apărări suedeze nomenalului portar Sjoberg, și separe aparat mingi aproape imposibile. O dovadă a superiorității României constitue raportul de cornere 14—2 In favoarea României Jocul Repriza I-a a decurs la nota de superioritate a echipei noastre naționale. Atacuri vehemente ale atacanților noștri sunt Încheiate cu schooturi puternice a lui Baratky și Bodola, Insă apărate de portarul suedez. Incursiunile rare ale oaspeților sunt periculoase datorită mai ales nesiguranței apărării noastre imediate. 1n minutul 23 in urma unui schimb Dobay—Bodola mingea ajunge la Baratky care marchează în colț stâng. România—Suedia 1.0 Nu trec nici două minute, când extrema dreapta Josefsson scapă de Alba centrează, ajunge la Jonasson care marchează cu capul lângă David, Suedia-România 1-1 pă In minutul 35 acelaș Josefsson dub de maraj de toată frumusețea trimite balonul spre Jonasson care trage spre poartă. David se aruncă însă balonul tras destul de slab trece sub el spre stupefacția spectatorilor. Suedia-România 2-1 După pauză Suedia urmărește o tactică difensivă, balonul nu trece aproape linia de centru. Atacul României se află în permanență la poarta suedeză Insă toate shooturile se opresc la Sjeberg. In minutul 88 când părea că rezultatul nu mai poate fi Baratky pe când aștepta schimbat o pasă de la Dobay, este faultat în careu Arbitru acordă penalty pe care acelaș Baratky transformă egalând și matchul ia sfârșit Suedia-România 2-2 Cel mai bun compartiment al echipei noastre a fost cel intermediar în care Juhasz a fost vedetă. S'au mai evidențiat Burger, Bodola și Baratky. Ceilalți fără a străluci s'au achitat conștiincios. S. K. Bratislava—România B Q_9 M_91 București—In match de deschidere la partida Suedia—România, echipa cehoslovacă S. K. Bratislava a dispus de echipa secundă a României cu 3—2. La pauză 2—1 pentru echipa română. Au marcat Bogdan 2 pentru România, iar pentru cehi Jakube, Kostka și Lukuar. Divizia Națională B In cadrul Diviziei Naționale s-au înregistrat următoarele rezultate: La Cernăuți: Dragoș Vodă—Textila 1—0; La Constanta: Victoria—A. C. F . La Brăila: Franco-Româna—Tricolor 3—0. La Brașov: D. U. I. G.—I. A. . 1—1. La Galați: D. V. A.— Iahn 8 -0 Cupa Europei Centrale Viena: Austria — Bologna 5—1 (2 -0), Zurich: Ioung Fellows — Firs Viena 1—0-Roma: Lazio — Hungaria 3—2 (2—°). . Budapesta: Ferencvaros - olavia 3-1 (2—0). Stifl Matchal Sportul Studențesc — Sporting pentru Divizia Națională B programat pentru astăzi, a fos amânat. Dineră R