Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-05-08 / nr. 34
- 134 - ROSCA O mie de ani au trecut, decănd din spaimca lui Beric ne podișul între obărșirile Volgăi și a lui Dnipru, puterea Rosiană s'au înformatu din cinci seminții. Fimpa de una mie de ani, peste puținu vor serba'o clopotile de Mockpami de S. Petersburgu, în Asia și în America Nophirs, de la stepele ghețoase a Siberii, păn la marginile Europei centrale, multiformele săminții pot întona a lor cănta de bucurie. Filele istorii Rosiene de sine areamătează la istu ocaziona, îmfățoșind deosebele epohe, de la antingerea cu imperiul bizantinu; și lupta cu tatarii Wen la fundația de S. Petersburgu și incendiul de Moscva, carile au închet unul din cele mai mari perioade a istorii în asemănarea unei ecatombe cerului promorate. Cel, ce este Rossia, ea este datoare marilor ei domnitori Petră cel mare, întăiul Împăratu, pre carile Senatul, Sinodul, și poporul cel entuziastii după îndelungată domnie cu acel titlu l'au urat. Caterina II, Împroăratul Nicolai, ca niște figuri de bronzi să nască din unul istoric, și viața lor tot odată însamnă epohile cele mai importante a disvoltării Rosiene. (Va urma). AC TPIA M, Ca Împrăratul cu vinevoit npin un decret autograf a înălța potrivit statutelor la treapta de Baron a Imperiului austrian pe Preast. La Episcopul greco-neunier (oprodiore) Andrei Șagăna, ca proprietar crucei de comandor ordinului împărătesc a Cæ. Leopold. PERMANIA. E cre știut că din toată Germania cea mai bună bere să fate în Bavaria la Munchen, locuitorii acestei capitalii, unde înflorescu frumoasele arte, sănt cui mai mari aprețuitori și cunoscători acestei murse, ce li este neapărată pentru zilnica îndestulare, mai mult decăt pănea au carnea, suirea prețului acestui articol, în mai multe rănduri au produs acolo serioase turburări ce nu s'au putut înfrăna decăt prin organul artilerii. La 1 Mai avănd eara să spori prețul berii, este teamă a ne prorumpe o revoluție, pentru care Guvernul nu luat măsuri energice. DPANHIA. Corpul lege dătătoriu au avut în 3 Mai acea întăiu serioară disbatere ce era despre leguirea Reabilitații C* fiindcă mulți din deputați spre a fi mai bine auziți, s'au mutat din a lor pe un altu loc, apoi unu deputat auzie PRepabilitația, termina ispiciir, cănd legile restatornicescu ne cine că, urmănd asemene strămutare de prisos erau desaiinua tribuna (anvona) de mai nainte, de pe care deputați rosteau discursurile lor. Asupra acestei propuneri Prezidentul Bileau răspune că țăntirea de căpitenie acestei reforme era a să face înțăles rostitorul, și al doilea înlătura spectacolul teatral, ce înfățoșa tri- Să zice că Guvernul va prelungi mai mult se anlege cătătoria. Abriațile Senatului decăt acele a corpului Acelui întări au a se supune vr'o 30 de petiții ce clamează restatornicirea Imperiului. Generalii Lamorsier, Langarnier și Bedo din numărul acelora, carii ka și Tiere, Edgar Chiney, sunt provizorii cu disperați din Franția, pănă acum să aflau trecuți în almanahul militar cu rangu de Generali-lețtenanți pentru care căpătau și emolumentele (leafa) cuvenită, s'au proclamat a depune jurămăntul după așăzămăntu, căci în cazu contrariu să vor șterge din lista armii. Necontenit sosesc din departamenturi raporturi despre înadinse dări de focuri, care serior încep a neliniști pe guvern, năuntru și a poliției sau trimes pin departamenturi cu Mai mulți amploiați a Ministrului din poronci, de a face cele mai aspre cercetări și a recomăndui dregătoriile locale cea mai mare privighere. Poliția au aflat de curănd în foburgurile Sen-Marren și Cen-Deni o munlțime de scrieri tipărite ani întitulate: „ Proclamație cătră poporu, care țintescu a întăria cele mai vătămătoare înpătimiri. Această proclamație cătră poporu ne este subscrisă :„Prietenii revoluției, îndeamnă ne poporu a ce rescula. Pănă acum s'au făcut Mai multe arestuairi. BRITANI AMAe. Soarta palatului de cristalu s'au hotărăt. În camera de gost. Haivud au propus a să răndui un comitetu spre cercetarea acestei cauze, amintind despre numeroasele petiții ce îmfățoșau dorința publică de a păstra acestu edificiu unic în feliul său, care s'ar putea întrebuința ca grădină de carnă țiilor botanice și alteau sau de pretecție sprijinit astă cauză a sa propunere făcută încă la [841 de LEsse călduros discurs ecspoziții. a desertaD. Hume prin încind un acr deschide gratis Ba an pritej de care ele n'au fost diencer, spămate cărau buguri, garduri, punți mi Bire, oar cetățenii comunicau între cine cu luntrica Beneneni ne a lor gondolo. După acésto cpatastrofe, æspia păntăului și a apelor s'au alinat, sn timpu foarto plăndu măngăe pe locuitori. AN toate zilele plopă, sămănătările de ne Siretu săntulfoarte frumoase, deaseme și me lanișinescu mamă. Aceste acum de odată, de le voi vedea rea comunica și a Mai raporta cele ce potu Bărladu apodsce, mă pot sirgur incepe ca HE... DPgumu,i NS BEC curma, Der ne cel mai mic am altat, scumpul mieut” — Île cel mai mic? Nici de cum, prelat, șii ponitări nsi pot lipsi „iprolati Fiul meu călugări ca, întru adensa, aceasta nu sa fi. — Na pa liri Dans ecre eprur a întreba, pentru neni ? Ex pon 100% ce aacă Epinocop, Arhiepiscop cardinal. „Nici de rom! Eu ns preu că mă fau maica unui călugăr, măcar de am ame o sungă de copii. — Aucadia sege o papripie, scumpa mea! și întru căt ce atinge de fericirea lui și a ponotră, tu cu toată capriția ta, pei încuviinți, pa să împrăpoșelă tagma călugăresecă, șii pu ăți dena apez otatornic, că în peci nu poiu încuviința. Numește împrotivirea mea la ateasta papriție, selu cum prei. Eu arăta șiu de sigurul, că ai papriție, de a fi domn porontoitoriu, însă nu vita, RE mi o mamă ar pute să aibă picturi. Nici un prct. Părintele are înțelepciunea. „Dar dacă ea nu ar fi de agiune? Dacă nu ar fi de agiunea mea, Doamnă contesă, apoi crede, Eu re încredin- Ka nea D-tale a întrebuințat tocma la urmă, nez, că cănd BA sosi timpul, eu voiu și a drege, KA voința mea să se respecteze. „Scumpul meu, eu știi pre bine, că D-ta eși supul și stăpănul mieul însă eu nu am norocire a fi slujnica D-tale.” Nici eu nebunul D-tale, Doamnă contesă. Eu totdeauna ț'am arătat supunerea la toate, și poate încă pre multă, Îînsă pe căt de bucuros sufăr papriții, eartămă, căte odată aceste sănt nebunii” Cond foarte însatorigă, despre care cear abum meai dar o do- De mulți ani sufăr eu în tăcere nopumințele Cugrenadă practică, mirale și ț le ori cu mare nimie, decăt a inimii, socotindule mai mult de șele a minței mi a educației, Îînsă în sfărșit as vreme răbdarea. Aa aceleta ai TOP copăntul, timpu sufere caprițiile și nebuniile D-tale, încăt poți să vorbe și de găni noroc, că nu Am lepălați muăgel înainte de mai mulți ani, întru adevăr, nu este nici o plăcere, de ab slugă repuniilor D-tale, ai trebueeuți mărturisesc acum aceasta în fapă. „Și dacă aș fi poți săți pornesec mi su în fapă, apoi de malt al mi, că D-ra ești un broier măndru, cu care greu poate cinpa să se înțăleagă; ești o figură fără inimă, care TORdeauna vorbeșc despre cimuipi, lăupăndute cu acea, ne na ais” îngpru adepări Poate pentru acea re lauzi D-ra cu înțălepcernea mi cu delicateța Dialet D-ra cu aceste poți să amăge și pe cetitorii Albinei. Bărladu Exce Ba face călugarir, Răndare la mea de mult !