Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-05-29 / nr. 40
de moldavia institetăl Albinei să publică Aa Lănea și Goea, prețul abonamentului de amu 98 lei, a înființerii căte 4 buleghinul oficial lemăndul, în lunni lui V gapeta a 50 parale - N MAI. NonmNCNE DIN MINUNI. Prea A. Domnu în au binevoit D. prin înaltă poroncă la rangu de colonelu, considerație propunerile a) Înlinzirea neral Inspectorui, de agiutoriu Gene Maior Ece S. a întări următoarele: lacob de zi dăndui inspecții atașate lăngă Șahul general (dejurnie). b) La DD. șahi și supra-ofițerii de infanterie, pentru mai multă comoditate, purtarea de șașce cu portepia piste umăr, în locul șnăgilor, v) Komedii Capitanului Tufelcic de 40 zile spre a merge în Transilvania, și Leitenatului Miclescu de 3 luni în Besarabia. — 029 À Es G De la Constantinopole înștiințează din 15 Mai, că în urmarea convenției încheete între Fuad-Efendi și vite Regele de Ermer, tributul anual cătră înnalta Poartă sau sporit cu 60.000 funți sterlingi. Un decret a Înnaltei Porți mărginește ținerea Tipografiilor de cătră persoane sub protecții streine. Acest decret sau trimes cu circular cătră Reprezentanții puterilor streine și glăsuește. » Crpeinii, carii unentesc arta tipografiei în Capitalie, publică în contra poruncilor guvernului împărătesc în capitalie cărți și broșure, atăt în limba turcească, precum și în alte limbi. O asemene urmare a Tipografilor streini poate să aducă urmări cu atăta mai porderoase, pe căt e eserciția acestei arte este un lucru foarte gingaș. Drept aceea ea trebue să atărne de la alte regule, de către À în dialectul acele care sănt la a ei proprie opinie. șa dar este cu lămurire oprit a se tipări turcesc alte cărți, afară de Însă tipografii streini nu au în altă limbă cărți sau scrieri, dacă nu vor fi căpătat mai întăi învoire pentru aceasta, învinte, din 16 Mai, tot luând D. General Inspectorul oastei, Raneti adjutantul Ecs. Boc à tipuri nici S. D. Geodată numireral Inspectorului pentru și cercetări. a 8 Labazerte à l'Institut de et Jeudis. Prix d'abonnemeut, l'Abeille, tous les de Moldavie parait à Jassy Lundy 98 piaspat année. Prix ‘d'insertion, pour annonces, tres es 1 piastre la ligne, et anc fe Bülletin oliciel, 50 paras. -.- --- -(J gii 29 _ 1852, NTNTILIU DE I ERIE Un Ș. e. A. 3. par ordre de jour, en date du 17 mai, ayant pris en sonsidération les propositions de 8. Ehe. Mr Glnsrestent-Senfgai, voulu sonfimeg ce que spit: a) M, le major Lagnes Ranetty, aide-de camp de Mr l'inspecteur-Géz neral a élé promu au rang de Colonel et il lui a été sontegu en mé: me temps le titre d'Adioint de l'Inspecteur-Général pour les insrestions et Les enguêtes avec droit d'attasne à l'Etat major. b) MM. les officiers de GEtat-maiog et les officiers de l Infauterie, pour rips de eommodite porteront à l'avènir au lien d'erees, bandoulière. s) Il Topfelteni pn sonze de quarauté jours pour aller prendre les eaux minerales en Transylvanie, et nn congé à i est assogdu ap saritaine de tgois mois au lieutenant Miklesko pour des affaires en Besserabie: -„-(fees-.- De la Brusa înștiințază, că producția mătasei să va săvăriși în anul acesta foarte tărziu, de vreme ce la 1 Mai au fost omăt și așa de arig, încăt au cerut trebuința a se face focuri în sobe, și agazii abse au început a slobozi cu întăimuguri. De la Constantinopole aflăm din 15 Mai, că ambasadorul otoman din Berlin, D. Caraga este rechemat din postul seu, și că secretarul ambasadei Ali Pașa va ceuti locoțiitoru. În arsenal se pregătesc cu cea mai mare grăbire vase spre a urmări cu energhie pe pirații din Arhipelag. ROSIA. Albina Nordică din 7 Maiu, cuprinde următorul ucazu împărătesc, adresat în 21 Aprilie cătră Senatul îndreptătoru și autografu subscris de Î. S. Maestate. Statornicii obiectu a dorinților Noacrpe au fost ca robleția familiilor Polone din guberniile apusane a Imperiului, de Covno, Wilno, Grodno, Minsc, Volniechi, Podolechi și Chiev, să se asemeneze cu novleția Mare Rusiei de toate religiile a altori gubernii a Imperiului, însennabile a îndatoririlor credință sluji în șirurile învingătoarelor Noastre armii, să consfinți în cariera civilă. Jjentele a de des sabres en spre a seau . PDIMI POPINIEAIE DO Cr în soare. SIMTLDIV L la EPS, Urma. Dar deacă vom zice acelui nepăsătoriu: cătră care fără pericolul ochilor nu'l poți privi, este nul său de una sută ori mai mare decăt pămăntul în borpre carile locuești și pre carile dese ori numeși toată lumea; de i vom cushe, test borpu cerescu, ce ți să pare atăt de micu, dar totuș proape te luminează și te încălzește, dobzeci milioare mise, de i som zice: deltămare vii dipărtată mie, care ăți răsare în toate diminețile, sara apune, nu precum pi se pare, să mișcă giurul lumei tale mult mai miline care viezi teșe AU giurul soarelui AN nelanul precum în bolta ce Ea săpi alucă ziua, și în plucerului pămăntul cel manim a unui ceriu nemărginit și mai ușoru decăt o pană, pănut de preputerea lui Dumnezeu, ama și de idom spune: Île cănd pămăntul să mișcă cu j3rul soarelui ,în un cercu rotundu lungărețu, Cu toate cele ce poartă legat la sine păstrănd toate cele, zboară și într'o minu. 240 mile prin noeanul cerului: de 1 vom zile: acel soare, care ți CL pare un globu veșnic arzătoriu va trezi AN elu luare aminte, atunce plinu de dorință despre aflarea lucrurilor Dumnezee și va face mii întrebări : Rim e cu putință Ka pămăntul să plutească AN poeanul cel deșers Alumei? - Seau cum nimic nu simțimu despre repegunea ten mare a sborului său? Ceac cu cătni apropiemu de dănsul, în locu de a arde mai mult și a încălvi, CB face mai rece și nu operează KA un altu focu. (Va urma), urmare deacă suna să împreună cu dănsul în Discul cel strălucit, de aeste de tine dipărtat ca la Lapămăntului gurul luceafărului mișcă înpregiurul și a căruia rază pentru căldura lor deseori ți cu omăt vecnic Oare ales hendergoriu CuU îNȚELEPIUNE Ajunțge să pararesuferite, au căldura cea Ta Mai mult lerul recoare ce face, dura soarelui, încăt vărfurile carde deseori să ruga fără săl nu să va ruga cu alt săntiment: săpat NE nălpăm mai săntu coperite abufunda în cum soarele, țite pui în sus în mirare vii a lumei, a mărimei lucrurile tale, nu acru, sale mare celor cu numai pe pămănt, căt nu suimu Doamne căt cu atăta să va înspăimănta mi fi pe așa cunoscut? le ai orănduiti dar munți. Mai multecade mai înalte Oare de mari să cu cătată cătsă va iulte cu nn dealuri mii de ani de minunile nepresima maestății Prăzmuitorului, cătră atunce mi