Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-06-02 / nr. 41

- 162 - Brigul Prin unde întinsa parte, pe printările TURCINTA, constantinopoli 20 Mai. Fregata engleză „Scări,” care este hotărătă a duce la al pe ambasadorul englez Sir Ciparæopol Kanini, acum Vicent Stratœopros æ Recla, au sosit de căteva se eroaice, carele au petrecut cătva timp Curtea regească o cotărăre a Danemarcei earășau pe crar opniah ambasada ei lăngă Î. Poartă Otomană, 4e de curănd o desființase, și au încredințato Baronului de fiuși Brostul, carele în șir de mulți ani au ocupat aice postul de ministră rezident. Dăapă înpărătească , din postul seu. A. Iunie în Case Sultanului, ambasadorul otoman din Berlin, Prințul Caragea, este rechemat un memorandum adresat cătră ambasadele puterilor streine, A Poartă leau făcut cunoscut, KB de acum înainte nu se poate tipări aici nici o scriere, nici în limba turcească nici în vreuna din limbele europeene, fără a fi primit mai înainte încuviințarea Î. Porți. RUSIA. În 9121) Mai după amiază-zi s'au pistins asupra San- Petersburg o furtună mare. Vițetul tunetului în ceriu și a sloiurilor de gheață, ce treceau nemul Nesa că mare repegune și în lătime nepilduită, făcea an contrast, care pe lăngă toate alonormitățile climei de acolo, se poate socoti ca unul din fenomenele cele mai rari. Trecerea sloiurilor de gheață au urmat și a doua zi sau 10 [22] Mai. AUSTRI Ganeta de Pesta din 17 [29] Mai vestește oficial: „M. Ca Împăratul va sosi la capitalia și militar se aduce aceasta la știința noblesei și cavalerilor de ordine austriane, ca să fie față solenitate, precum și la serbarea Goei verzi, la care au hotărăt M. Ca a asista în persoană. O depeșă telegrafică de la London raportează că gubernul Austriei au încheet acolo un împrumut de 274 lunți sterlingi sub condiții foarte favorabile. În Lombardia urmează mare secetă, ogoarele celemănoase ce mineau un frumos săceriu, toate s'au perdut, toată carpa au are, sătenii ca să scape vitele lor de perie, lipcire fiind de pătrețu, au fost nevoiți acosi grăpile necoapte, încătu să prevede mare neagiune în provizione. Lipea ploii au adus la Veneția multe pătimiri, din cauză Kb, politia [zidiri ne mape] peavănd făntăni, locuitorii săpt nevoți avea din cioterne aită stricată. HEPMANTIA. la Brema, politie auteatică (liveră) unde în capna trecută Ch tămplasă un scandal politicu din parte unui parohu, ocupia s'au descoperit un complot repotuționaru, încest de o asociație carbonară, numită a morții, acăria de focu să arată cintepatite printuri, fn poprimarea lui înepăt ce înpălogescă pănoprea etă mai sus, depăt făndul mi dipeit piru, opseru păndesă mai mult, lemarit să pisponeze, că plăce căni loperile cele te oponoaste a soarelui la înpărtirea Ca să apropie de părginea dionmsa si, mai painte den © agunge, pori în poeanul miel, plana era a omori pe aristocrații nolitii și a proclama repbllica cea roșie, în urmare s'au apecisit peste 50 inși, cea mai mare parte mădulari a asociațiilor democratice din anul 1848. Renumita contesă Hanu, literară, ce s'au făcut cunoscută prin a ei călătorie în Asia și Africa, încheea ei carieră prin fundarea unor monastiri aa Remplin o ei mumie înavungă în Ducatul Meclemburgu, părintele ei, ce vau împreștieta ca avere colosală, prin a lui teatromanie, văditc fiind la o mică porție de venitu, întrebuințată și asta întru fundarea unui mic teatru în un suburbii a Hamburgului. La Chemgeburgu avea să înalța un monument în memoria faimosului filosof Cantu. Hi Po Sil A. Berlin 25 Mai M. Ca Împărat al Rusiei au trecut în 27 Maine la Breelau, de unde fără cea mai mică întărziere, refuzind ori de primire, au călătorit înainte. Gazeta cea noă a Prusiei încredințează, că în locul unui ministeriu de poliție, despre care era vorba, ce va înființa o secție centrală de poliție în ministeriul din năuntru sub prezidia unui director. În Berlin se află acum echenăe privirei publicului un Chit lung de 30 palme și greu de 8000 funți, carele sau prins de curănd în marea estică aproape de Dianel. O foae de Berlin din 26 Mai ce tăngăiște precum urmează: Comunicația telegrafică este în acest moment de la noi mai de tot curmată. Mai toate liniile telegrafice nu sunt în stare de întregimea sorințiului, și numai căteva linii rămase în stare bună, din pricina numeroaselor însărcinări, ce primesc pentru liniile sarinare, operează așa de încet încot comunicații pe drumul ferecat în multe cazuri întrece grăbire cu mai multe oare Liniile între Berlin și Hampe rele griv în vurg, Berlin și Breslau de mai multe zile nu ce potuici decum întrebuința pentru copănicoția tele grivită. Inștiințerile de la Parie și London sosescu foarte tărziu din pricina unei stricăciuni a liniei telegrafice între Brunsvig și Minden, numai puțin și înștiințerile telegrafice de la Francfort ne Main sosesc foarte întărziet. DPANHIA. Paris 28 Mai. Călătoria Prisidentului Penssavier la sudul Franției s'au spart pănă în asna Septemvrie. Epi s'au dat în palatul Elizeu un bal, la care au fost poftiți toți membrii corpului legislativ. „Constituționelul” zice, că lege atingătoare de iris în consiliul de stat, nu se vor mai înfățoși corpului legislativ în anul acesta. „Monitorul din 27 pecnară: Unele jurnale și restrucția publică, care au aflat mare constraritatea vie, care sistemalică în contra găvernului Prințului Prezident a republicei, ăi împută o imfibengă contrărie păstrărei constituției în Madrid. Această împutare este cu totul fără temeiu. de resbel austrianu „Grifon,” locări mai sporeșc Ascolo unde mapemprngătoriu, pe în alte, s'au pornit în i ce pregătește o priimire Din poronca Îm. Cane În. D-lui togeu mai coar pecăt altele. a colo tăpeconee sinp tănponos 18 cape strălucită, a lucombărelui și să de vanoru Arhipelag. Ungariei, la această gubernatorul civil de pre ka nu întemesză a vădin Guvernul franțel lor danpiitănie prețurite pre mult a 2 care strălucea luminaoasă se diepis parte, însemnp nămiu, și pămăntul pețeniu că nu es t - -- - - cel tunecoe a soarelui Ba între marea rușinei, de care să încungură soarele, și între fonpiesta sub mii naltu, dur -un nepizoc, și încă preoste să arată o altă, de ambeleozvenite, mare luminoasă schimbătoare și de poloru suriu. Pescă poi amu locuri preste o altă etel, și deacolo de am putea porerici păpibvntul postru, pourii păpinntul, apourii cel încungură ar întforma un aseșeon percarile pocănii în căpoiu s'arepinteca și car s'ar întregi, încă mai propnic de însemnat este ca (va urma) împregoară velu copié,