Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-12-08 / nr. 95
276 , la întămplările Reșid-Pașa tot încă păstrează Bine Boinga Sultanului. De căteva zile ce lățise la Constantinopoli aszipea despre o bătălie cruntă ce ar fi urmat la Caucaz. „Corespondența austriană scrie” Între Albania turcească și între Montenegro se păzea acum aproape de un an o armistiție. De săngeroase urmate de curănd, o parte împută celiealalte călcarea ei, și unii încredințează, că montenegrinii sunt întru aceasta vinovați prin măcelarea denainte a unui convoiu compus din 200 arnăuți neregulați între Gacco și Nicsih în Herțegovina. Adevărul este, că de cătva timp încoace, din partea ambelor părți se fac înarmări, și că Vizirul de Scutari adună și îndeamnă pe toți Musulmanii provinției la resbelul sfănt. Pe de altă parte, că vr'o 6,000 Montenegrini, a cărora număr necontenit sporește, sănt așezați între Piperi și Hadiiac, și KB 3000 Montenegri au cuprins cetățuea Habliac (an depărtare numai de un ceas de la țermul nordic a mărei de Scutari) în noaptea cea furtunoasă de la 23 spre 24. Mai tot garnizonul s'au luat prine și Prințul Daniil Petrovici Prezidenția senatului Se pare că lupta se lovire comandantul s'au rănit greu, și unchii sei Petru și leoprie, au îtrat ca biruitori în Habliac, va lăți mai departe, și se vorbește foarte înfocată lăngă Podgorița. Prințul negru, au înștiințat despre aceste întămplări pe Împărătescul Consulat rosian din Raguza, prin care ce adeverează arătările de mai sus, despre o Austria. „Gazeta de Viena” după ce amintează despre acspririle, ce mai nainte suferea comerțul Austrian în amse Prințipate din partea antreprenorilor de vamă, la Departaînlăturat portează o măsură aparte nimerită luată de meniul de finanța Moldovei, prin care s'au acele îngreueri, și apoi, la ocazia forului de Fulticeni a acestui anu adaoge: Acest fact favorabil este cu atăta mai bucurător, că plecarea vederată a guvernului Moldovei piedecelor comerciale, ne îndinacest fact nu pentru înlăturarea litează la așteptarea întemeetă, cum că va fi un caz spețial, ci din contra dregătorile moldovene se vor sirgui încă și mai mult, de a statornici orănduiala leguită în administrația vămilor, prin care nu numai RB Ce va întemeea încrederea comrțului austrilan, și ce va disporta potrivit cu condițiile cele favorabile și naturale a înflorirei sale, dar încă și veniturile pămilor Moldovei, vor spori cu mare covăr Rezultatul comerțial a forului de Fulticeni din Valora totală șire, an, curg, se arată foarte mulțăimitoriu a mărfurilor importate ce prețuește a fi fost de 4 milioane fiorini arginti 30,000,000 leis, în care întră engleze și manufacture din Wolferain cu austriene cu 1,052,000 mărările 2,385,000 fiorini, iar mărfuri fiorini. Cele mai însemnate articule austriene au fost: postavuri, mărfuri de galenterie și mărunțușuri în valoră de 615,000 fiorini, pănză galițiană de feliurite calități și mărfuri de armezie în praleră de 71,000 aicr, mărfuri de Brașov particule de faurărie, cergi, funii,articule de lemn ș.a. pentru trebuința lăcuitorilor de țară moldoveni în paleră de 150,000 fiorini pe lăngă aceste, trăsuri de luceu și opdinape în valoră de 183,000 fiorini. Din raportul egarostelui austrian despre forul anului curgătoru ce vede, că importația austriană din acest an, au covărșit în valoră poate socoti egală cu acea din anul trecut. De la Trieste scriu următoarele: Între armoniosul compozitoru de cunoscutele capodopere de muzică, carile ș'au cumpărat alte o proprietate de vre de milioane lire (5 milioane lei) Rossini însă din entuziast compozitoru un turbat pescaru, și în toate zilele se vede în o gondolă (caic) elegantă comodă, plutind pe luciul mărei spre peștercă albă jucănd în peață iar și vănzind pește. Precum odineoară diile sale, respedul la Constantinopoli ce din timpu în timpu se publică Prusiea. Prussia. Ambasada turcească din Berlin, este însărcinată a elementare Astă toate cărțile în dispoziție urmează din epoca cănd Cemil Efendi directorul ramului de învățătură în Imperiul Otomanu, au fost călătorit în țerile apusane în interesul învățăturilor. De atunce, profesorii soriviți în școalile normale, s'au trimes prin politiile imperiului spre a organiza asemene ecoli turco-arabe, însă pentru găsimea de alte nații, încă nimică nu s'au făcut, deși proporția împoporărei Europeene a imperiului este de 1,700,000 turci, și 7,2490,000 creștini, cei mai mulți de gintă slavă. Francia. Foea farpia” din 2 Dechemprie sara, publică următoarele despre proclamarea imperiului și sptenela întrare a imperatorului Luis- Napoleon în Paris: „Astoăzi dimineață s' u deșteptat Parisul de vitetul tunurilor. La 67, care o salvă de 101 destinări de neoțelul invalizilor, au vestit capitaliei inugurația Imperiului., Signalul pentru pecrare priaipea guvernului Imperialu, s'au dat din locul unde răposază cenușa Împăratului Na- Îndată s'au umplut toate ulițele de o nenumărată îmnpoporare, care se grăbea a asista la în Ire toate fețele ce Serbarentrarea Imperatorului în Paris, vedea cea mai vie mulțămire și bucurie. — impotentă a proclamărei Imperiului, s'au săvărșit la 10 oare JAN palatul municipal. De la 9 care au început a ce înghesui certe numeroase pe cheiuri, pe peate și în stradele învecinate Frontonul cel destul de frumos a palatului municipal,ori pentru această ceremonie cu osăbită strălucire înpodobit. Peste 100 ctergori groșate în trofee, bandiere fluturănde, scuturi, pusturi auriți duornau coloanele, ferestele și arontoanele zidirei. La parta cea mare de onor, era așezată o estradă îmbrăcată cu cative, pentru prefentul Sernei și dregătoriile municipale. În fundul acestei tribune se înluceau tapete scumpe de catife purpurie cusute cu elle și albine în aur, iar la mijlocțtara Imperatorului, părtasă șese catarguri Benegiene întoi. Fele nea ce dovite cu colo pe scuturi se cetea numai de Moare- trecut cu mai mult cea din țolferani și locuitorii cei cupinteni curioare poleopi este a poliției a vedea șle 879r [I poleon. — În FE ne acea de jumătate mia ion s'au făcut a undelor i naționale, ear lupte, în care decorație din diorini, a mărfurilor engleze, maică noastre este renumitul Puccini pe compozitorul cel grasu, încinsu au biruit anul cănd vindea melece vedea patru a se lucrurile figuri a- a văna acolo și pe dar lăcru mii comic pe păscărie rolu macu o Na