Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-09-15 / nr. 71

- Gazeta de IDC TITFT SA -­­­­M g a de Moldavia să publică la­­ A Aañinel Lanea și Goea. T Ptrețul abonamentului ne anu 98 lei. # înștiințerii căte­i leu răndul, în a­­­I Bule­tinul oficial a 50 parale­­ L­­­­ABNI 15 CE ENTEMEPIR. Anul CAIG ex La Gazette Moldavie parait à Lasui à l'Ivstitut de l'Abeille, tous les Imndi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 pias­­tres rai année. Prix d'insertion pour les ligne, et annonces, 1 piastre la dans le Bulletin officiel, 20 ragab. 1852. NOVITALE DIN MAUMINU. Doă prestii foarte însemnătoare au cerut neapărat conchemarea enetraordinară a Divanului­ G­eneral. Cea ce mai la samă au ațintit îngrijirea Guvernului, este ecspus în Cfișul Domnescu adresat că­­tră Divan, carile­­ împărtășim precum urmează: O­FIS DOMNECE. „Noi am însărcinat pe Sfatul Administrativ de a împărtăși Di­­vanului obșesie, lucrările atingătoare de somele a plăti Visteriei Împărătești a Rusiei, pentru ținerea ce para urmează oștilor în Din aceasta Divanul se va cursul ocupației Prințipatului acestuia, pute încredinț­a KB coma aceasta ce cuprinde deosebirea ținerei ar­­șiei din starea de pace la acea de război că este la 913241 ruble și 37 capeice și Kle prin o gereroasă îngăduință a M. C. împă­­ratului ea va fi plătită anual în termin de 6 ani, do­­băndă, mi­­și fără încredinținciune despre această binevoitoare hotărăre, pisterul Împărătescu a­l Roșiei Neau dar o noă dovadă despre în­­grijirea ca, lăsănd Guvernului Nostru alegirea mijloacelor ce­ Di­­el s'au tor mai nimerite spre treptata cintuire a mai sus zisei some. vanul are o deplină cunoștință de închipuirile Vietoriei, putut încredința din cercetarea sămilor că finanțele struncinate prin un neagiune însemnătoriu și sub greutatea împregiurărilor ce au prilejit mari cheltuele ectraordinare, nu vor rebapata bilan­­țul lor decât la sfărșitul anului curgătoriu. Ecre dar cu reputin­­ță de a ce așepta din prisosurile ce bludgetul va pute produce în viitorime chipul sau­ mai purei nevo­i de față, prin urmare este de­ f­­a­ce chibzui o închipuire ecetraordinară. Scopul ace aseminea închipuiri este de a nu în­­covora clasa perpeșă a darinicilor, și a nu jigni ne căt­re poa- Am fost Melin propus în alugirea unei pe nici un cipir; tot de asemenea prințipu povăpțuindune orănduit contenirea străngerei celor doă tăcimi care 1849, cât, jumătate de la proprietari și s'au împlinit prin o dispoziție a Guvernementului cursul anului tre­­jumătate de la darnici spre a sluji în plata levitanțiilor pentru ținerea oștilor,în îngrijirea Noastră, de a ușura atăt propri­tatea căt și pe seteni de acea adăugită dare. Am îndeplinit plata rămășiței evitanțiilor cu mij­­loacele Visteriei. Recomenduind dar Sfatului Administrativ de a ce pătrunde de prințipiile ce neau povățuit pănă acum în desbaterea ce ei au fost chiemat să facă asupra mijloacelor nimerite spre a întimpina nevoia de față. Noi am priimit de la dănsul Anaforaoa à N­u­l NOUVELLES DE GINTERIEUR. Deux questions d'intérêt majeur ont rendu nécessaire la convocation ehiga­­ordinaire du: Divan G-l, celle qui: appelait ragtieștiegement la sollicitude du Gouvernement se trouve exposée dans office que S. A. S. vient d'a­­dresser au Divan, et dout voici la teneur : OFFICE PRINCIER. avons chargé le Conseil administratif de communiquer au » Divan Général la question Nous relative au paiement de la somme que le pays doit au trésor Impérial de Russie pour les frais de la dernière occupation militaire de la Principauté. Cette somine, qui représente le surcroit de dépenses oesasionnee par l'entretien des troupes sur le pied de guerre, monte à 943,241 Cobi 37 kop. argent. sonlessendanee 8. M. Ga nitement de cette dette par annuités, et saris intérêts. A côté de cette nouvelle preuve de Sa sollicitude, laisse le choix des effectuer ce paiement. Par l'examen des comptes de la Vestiarie, le Di­­van à constaté le Gouvernement Impérial, Nous moyens que Nous jugerons les plus propres à l'état des Finances du pays; il a pu se convaincre qu'elles sont grevées d’un déficit sensible à la suite des circonstances qui ont motivé des dépenses extraordinaires; que l'équilibre ne peut être retabli qu'à la fin de l’année courante, et que par conséquent l'on ne saurait face Dre xiraordhaue, Dons le choix de ce moyen, Notre but, conforme aux: pr eipes, qui L Nous ont constamment vuidé, est de ne point grever la 4 iteuse_ des contribuables et d'éviter toute lésion d’un droit quelconque ; c'est par une conséquence des mêmes principes que Nous compter sur les résultats ultérieurs du budget pour faire e aux besoins présents. Il est donc de toute urgence d’aviser à un par Notre ordre sur dessus énoncés dans les fonds de la Vestiaghie. assignés Ayant re­­commandé au Conseil des principes admiuistratif de se pénétrer la conjoncture présente, Nous venons de recevoir son Anaphora accompagné du projet que Nous communiquons ațiopgd'­­hui au Divan-Général. La mesure proposée, dont semble offrir le double avantage de ne point charger les contribuables du poids d'un nouvel impôt, et ne point grever la - Ce moyen consiste dans une augmentation des il appartient în r fait cesser la été prélevé en 1849 perception des deux périence Par une généreuse l'Empereur accorde un terme de six aus pour c'est ainsi encore, que pour soulager les villageois, à démontrer l'utilité, dihiumes additionnels qui par une disposition du Gouvernement les propriétaires aussi ont si­­précedent ; bien que les derniers paiements des quittances militaires, ont été à Gheh­­... = ESS - - --­­fEZ55 țului aurului alăturare mi ATRUX De căte opt mine în Europa un transport de aur din California s­au din Australia, economii naționali repetează: „Prețul auru­­lui va ecădea!” Nime­ni ce îndoește că, dacă productul mi­­nelor celor aoi va spori căgimea metalilor n­obile, în Dar Riul Partolos din a căruea urm­ă regile pr­eți vor conteni a fi atăt de mănoase, istoria pece ne ve­­derează alta. Crezul a­­duna atăta aur că putea trimete pe ani la Delfos prezent de 4000 (66,720,000 lei), de anu produce nici În Panonia rece arănci, ce culegeau din te­­talanți doă mii numai un grăunte de auru, rănă fire de auru, ear astăzi toată Ungaria nu produce anual mai m­ult de 3600 marte (căte 36 galbini o marcă). galii (Francezii) purtau în epoca Romanilor zale și brațare de auru, încăt după învingerea lor, Manliue capătă supra­numele de Torcvatus (gărdan). Deacă pămăntul Asiei nu ar fi fost îngrecat cu auru, de unde ar fi dar Indienii tribut anul de 300 talanți lui Dariue, a cărui a­veniă era de 13,710 talanți? Aceste aperi, ce au căzut apoi în minele lui Alecsandru Macedon, cu moartea acestuia, revărsănduse în Europa, au făcut să scadă prepul aurului cătră argint în proporție de 1 la 10. Din aceste ce pederează că lumea rece era înavuțită de aur, ca și alte părți a pămăntului. Dar în mezo-secol, astă avere s'au curmat, și cursul monedei supătoare au scăzut precum ACTA s'au însemnat în acea epocă. Ataptea setea de auru au mănat pe Portughezi­a încungiura Africa, pe Spanioli a pluti preste Ocean, setea de auru au adus cădere impărățiilor Americane a lui Montezuna și a Incașelor, și tot atea patimă mănă și astăzi încă pe avanturieri de PPVM­ACONINEINGA. AD­O Eee progresie, precum s'au făcut în vecul a­l HVI după zilei, mi cucerirea de Mecsico, metalurile cele prețul lor, seau că toate celelalte producte, metale vor spori AN à lor valoră Alții credit a argintului între cine cu aurul, argintul va fi mai ce se razimă pe încrederea că minele de aur de asemene aflarea Ame­­nobile pot perde Kb proporția pre­­la a lor schimbu Ba strămuta, de prețu. Asemene cu și că AN apinie pe cealaltă Emisie-

Next