Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-12-04 / nr. 94

G­­aseta de Moldavia să publică A8 Alvinei lunea și Goea. groful aponamentului pe anë 98 lei. eșștiințerii nătet lem­ăndul, în pa­­ginul oficial a 50 varele à­­ ce ’ = RS — apitetul­­ SU­EE La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut de l'Abeille. tous Îles Lundi et Jeudis. Prix d'anonnement, 98 riau­­tres par année. Prix d'insertion pour es annonces, 1 piastre la ligne, et dans le Bulletin officiel, 50 paras. - Ÿ NI ess poi 4 DEREMBPIE. 1852. - - Te eg mn -- Anul HHIG | + - sans mom EE pt, - © NOVITALE seatul Munilipal „ A loate s'au închie, 4. DIN NAUNTRU. a capit­aiei, potrivit dizlegătoarei ofiții s ? L­ice a­ Departamentului din Căuntru, aduce spre obstenecă șiință, KP toți Soiveil municipal de la capitale, invite tous ceux qui occupent dans mentu. N acel ce a prinsă locuri ne șesul Bahlu la plaine du Bachleuy pas epsoge des Datises, de presenter leurs și care d - se păstrează pentru acele locuri,în termin­ațele””. sas contraire ces personnes l à prot acele per­­la pre­sente pi , le droit de proprieté sur car en l regi­ment 10 zile de la eșirea fonei, căci la din le mai proaspete înștiințări de rează înștiințarea despre ispubnirea epidemia au început cu apia aurie, încăt pazarurile mai lipit turmele. Dalmația Dalmația Prințul la re­­ CL­.. o­r. Montenegro următoarea știiu” Spirou provinția în­ Egipet pentru M. Ca Sultanul NCJI-ceMe cost atabat căteva sate montenegrine mi­le­­ asupra 37 și­­ iau răs- la­­­mise italiene, după care au­­­ luat cetățuile s'au le­­au fugit la satele științată din 19 Oct. că,­­ din servițiul persian, romane sau de acele ce în­ruit armve Oști, D­­ătăliei nu era cunoscut la par­­ava de invanierie Gameea și acel de Geni Țmii, au luat aiuscet scimba 1 N Vl - 1 mănuntă de argint, Ka însemnătoare come pentru cheltueala drumului. ds .­ între luptători. a orănduelei, hărăzit se vede constrăns , vazaetuia, ce­va numai de vapoarile O­­NI­e Kb, Montenegrinii tri­­sute .4 tăete ca călătorie - - Cataro - 4. Un deputat Montenegrinii spre spre patria lor, după ce guvernul persian leau pes A East disum­eritorul Amerinei] dă­­împărtășire oficială, dupre care guvernul Otoman din Răzită . .­. din Praga, de cătră contele motivile siguranției și ka, vapoarele străine să nu transporteze perioa­­de­­ de d­uș și precum se ți­­ce pe Vosfor care nu se socotește ca un ramu de mare de, s'au cumpărat cu 90 galbini. Încăt, în viitorime Segmamnia, asemene transport­ape a ul­sului Egnoriei, pentru tot­deauna. , țu vasul egiptean de vapor „Nil” : 1­­antinopole, cu încă sănt slobode, bp documentele de sol­eoane înconta ști medițină ci ce nu Cap dimisie a opri­­ .­­a , înfăpoșa, în Prințipat. , ES învoirea comitetului sănătăței, — 073 A Gurnalul ia o cafe­­­a­ de bena, ape roge să Turcia și i 1. la de Constantinopoli. din acele eforice și, ce înfăpoșeză la iul , toate vor perde dreptatea Le și cea mai mare parte asupra p­entru care pretreazre asemene documente, și locurile vor f­i pes a practica Ka doktoru au sosit se află în de Constantinopoli ca­­ locului rămăne NOUVELLES "DE L'INTÉRIEUR. Sonfogmement aux dispositions du Département „J ‘sur lesquels ï! de documents y ze cunomința RARES NN Dean oref Sabo căpătăna! Le Comité sanitaire, ue de danse publique cer dans teute fărée--­­me x­­­a Konc­l Vaporul daruri aparte scumpe din partea Pașei de de prin munți.­­ De la Teheran , lu aît des terrains appartenant ne se trouvent de gelatiiu, dans le terme - iblication, que u la Principauté a Municipalité. anisiral que Mr sosit din din par son adresse le docteur Trapezund, adeve P s | holerei la Ghebris. 3 a înpoporărei * și­­ l’art Joseph­­ de docteur en medécine. ; C. ofițeri austrieni, capita­­cederea vaporului. Atăta publică o stau sub ascultarea Î. Porți. (cel ce­­­­Sabau nou­ à la de ne l'Intérieur, le Municipalité, x | de quarante jours, de­­ les dits terrains qui resteront sub Nr. 1492 porte Austria. L 1 aa Triest, a é { ph Sabau a été autorisé d'eheg­­Triest, - curs în ralite, la date multe au compte - et de de à la connais­­- au adus ) în fruntea Aproape de J737 de. unei sute Foile publice încredințază că, așa precum puterile l­ele mari au încuviințat restatornicirea Imperiului Fran­­­­ Timimii­tiică.­ ­ajuți­ D Li Va Amase ex ferbinte, prea cara Ca pațiune, Altarului ei arderi jurase și ajutoriu, la moartea D. Carolu Pascuțiu (1 obtomvrie 1851). PES e­­rie; | .- do Multis ille bonis flebilis ocerdit. se R sună, € vreaeașiune, r 1479 Modes junimei noastre, smodel fu 'ncăntători Nani flebilior quam tini.­­- ./ . . pămăntul ape dreptul, ubphuami s'o receară, . - gă­ i cănți apoteoasea celui ce meritează, Poftind cu o ușură npogoțiul ce ni a dat­ o musă-mi nepotiite, de ce le a­i apucatei spiritul însă atunce ea, cum trebui să despară voința fără potere, ea nu încoronează, cununi cănd nu legase, din flori ce-a adunată! și scena asilă tristă esepsiu ne-a arătati De peri realitate, numi pare rău de tine, Căci a ți e m­u­­n­ificat: înaltul sbor de suflet,te iute­le destinse. l­a'ți e destinul, deabă ai fruptificat, în esta tune încă, cu lance de bărbat, cănd însă tu speranță apprnri Kiap în zorime: Prin arcul morței crude o iată să și stinse. Acest act și natura de trist Aa însămnat À­ să nu lumine 'n palea, ce prept m'a apucat! Plăngeți romani, romane, ne esta frate dulce, Ce duse 'n groap­ic vieața lui țesută din razele cclinței, uu n, PU MARS 6G . cumaă n' agutoru ii un spirit rar­ipeaz și domnul ue așa luce e 545 - promise rom­­­agiutoru; ba să'și mai lămurească, tăimei, pre pămănt!­i­ipiul mamei un act recunosc mai promise fiiul mame pores țpă află AN drapei le­a­găn, și A tin Din æpaea G. Transilvaniei (Pogat. sar. ‘lib .E odl. XXIV). i­mam­mei Co. - - | # V Rozvuli. - - -,v)1

Next