Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-05-04 / nr. 35

- 143 - Gazega de, Cartalorne zice KB, ambasadorul M. S. imperatorului Franției, este însărcinat a reclama ră­­șășițurile muritoare a Ducăi de Raistad (fiul lui Na­­poleon f­iu) însă, urmează oare­care îndoială că, chiar de ap fi și adevărată aceasta, totuși guvernul Austrian ns ce pre­crede că ap deplini o asăminea reclamație; și astă supoziție ce razimă ne opiniea întemeieză aice cumnă, mai tot­deauna nu-i bine și nici cu­minte să tur­­vure cineva cenușa morților, și bi­ne de o altă par­­te, nici un mormănt nu poate CB fie Mai sigur și Mai cu­vinicos pentru un membru a casei arhiducale, de căt acel din biserica Capuținilor din Viena. Aice, adnoste acea fa­zetă, fiul arhiduc­esei Mariea Luiza, reposază într'un lob ce­l ce cuvine cu tot dreptul, cănd la Sent Denis,(la Paris) sedi­ul său ap­oi o întroducere, cărue curănd s­au mai tăr­­ziu ar pute să­­ i se contesteze dreptul. Poate însă, ca asta să nu se întămple, și totuși acel doar și poate, macar ori și căt de în­­Prussi­a. Agenții poliției trimiși la london care descoperirile făcute la Rostoc, caë înturnat în London au pus măna și pe o cătă­­țime însămnată de pulbere, au fost închiriată pe sub cumpăt de cătră Coșul, și că mai sus zisele amuniții au fost comendate de dănsul la neguțitoriul Hale, de a­­sămine s'au mai prins încă și alte 300 grenade, ce se­­comendasă de la neguțitor din Rostoc. După cum arată Galeta Spener, se vede că,asupra în­­trebărei ce s'au făcut ministrului dreptăței în caz de a să ști deacă Ierailiții vor să adopteze copii din părinți creștini? El ar fi hotărăt că, o asemenea adoptare chiar și atuncea cănd Ierailitul nu totul nepriimită, s'ar îndatori că va crește pe copil în religiea creștină Segmamm­a. De la Francfort ce scrie cătră Jurnalul de Dres­­da că, Prusiea reclamă 21 milioane taleri pentru ser­­vițiul militaru ce au făcut Confederației în anul 1848. La această sumă trebue să mai adăugăm încă 20 mili­­oane pentru servițiile de mai înainte, și așa suma to­tală se știe la 41 milioane. La Rostoc în 8 Aprilie, s'au făcut o vizită în casă la D. Șvar, neguțitor din acea poliție, și la care po­­litica, ce zice că ar fi găsit o casetă cuprinzătoare de cele trebuitoare, pentru construnirea unei mașini in­­fernale. EF Fr­a­n ç­ia. În 18 Aprilie, Corpusul Legis­lativ au adoptat proec­­tul de lege ce hărăzăște o pensie văduvilor marșalilor Ecselman, și Udino, și după aceia au disbătut an pro­­ect atingător de statul major al armiei marine, ce au în­­timpinat oare­care împrotiviri. După aratarea unui dintre corenspondenții Indepen­­enții Belge, arestațiile ce au urmat în zilele tre­­pte la Paris, ar­oi în cea mai mare parte un rezultat descoperirei făcute, cu găsirea unei liste de subech­itori atuncoși, și carea ce­rediguisă de cătră refugiu­i din ondon nemros în împrumut ce vr­eau să facă, cu scop de a aplica producerea lui la propaganda revoluționară. Ro 28 April, sau făcut cu mai multe cvvartaluri din Paris aproape la 60 arestuiri, pentru lățirea de pro­­șuri revoluționare, aduse pintre mărfuri din Angliea. Prinț­ul Voronțov, deplinind o misioană la Paris și London, s'au înturnat la Odesa.­­­­ N - “ „Constituționelul” publică scrisoarea lui Coșiut că­­tă Lordul Daciei Stuart, ne carea acesta nu s­au efan­t a o ceti în parlament și a face următoarea o observa­­ție: Ce pare, că Coșut află plăcere a aproba în­­culpările rostite asuprăi de cătră folea,, Taims,” prin KB­el prin acea scrisoare arată, că ape secrete provi­­zii de arme și amuniții rostind tot odată cu sumeție a­­menințări asupra Austriei. Gazeta de Havre anunță, că la sosirea vasului franțez „Operatorul de Braziliea” în acel port, poliția au confiscat două lăzi mari, AN care se afla o mașină infernală complectă. Un lăcătuii cu soțiea CA, carii în timpul din urmă au petrecut la Rio Zaneiro, dar acum se afla pasajeri He acel lac, s'au arestuit de cătră poliție. Mare­ Britanic ca Mulțimea înspăimăntătoare de populație, ce emigrează și se îndeasă pe fie­care zi în polițiile de căpitenie a Aus­­traliei de la sud, din Victoriea și din Noua Galie de sud, de la descoperirea pămănturilor aurifere, au ticsit ca­­sele și le-au rădicat cirrea la un preț œañsaoc. Chiria unui mic apartament e de 150 livre (375 galb.) ne anu, iar o casă cu 5 saule costisește 500 păn­ și 600 livre. Ba încă să poată cineva găsi 0 plugari și alții. Unii de abe găsesc locuințe sub corturi, dapuea mai au agiune CB fie chear cu neputință și cu acest prețu nemăsurat, căci sosesc necontenit mulțime nemînchipuită de meșteri, lucrători, mare parte sănt pedsiui Aa aceea, de rătăcesc ne­ulițe cu familiile lor. Mulți dintre acei nenorociți, au dat în schimb pentru un mizerabil adăpost, mărfurile ce cu ată­­ta osteneală le adusese cu sine.­­ Noutățile cele mai proaspete venite de la Singa­­pur, adeveresc ideiea că, arborile producător de Gut­a perșăea, încurăni vengiunge să fie foarte rar în penin­­sula Malaca, de azi, pu cumva ba peri cu totul. Căci, spre a ce aduna un bulgăre de 1357­, livre de reșină solidă, trebue a se întrebuința doi arbori. Așa­dar, fiind­că de la Ianuarie 1845 și pănă la mijlocul anului 1847, de Singapur numai puțin de 6919 picule (de 135", livre) de guta perșa, și că pen­­ips à ne scoate au trebuit să ce tae 69190, arbori, aceasta se poate pre lesne a să închipui, ca căt de tare­la în Europa s'au espeduit s'au stărpit pănă acuma acel arbore folositor. Spesia. O corespondență de la Atena din 17 Aprilie cătră Independența Belgică scrie următoarele: „Gaurciel, în grelele cirem­etanțe în care se găsă­­ște, au amenințat pe guvernul Greciei de a lua prin pu­­tere o parte din teritoriul, 4e de vre-o 20 ani ăl pre­­tinde că ar fi al său. Astă cvestie au lost urnită pănă acuma; însă, amenințarea făcută au dat guvernului gre­­cesc un motiv ca să trimită îndată trupele la margi­­ne, spre a să o pune la luare în putere, AN caz cănd ea s'ar întămpla, s'au mai lămurit ca să susție liniștea ce ar pute fi compromitată de cătră hoți. Italia. În o corespondență Austriană din 11 Aprililie, se ve­­de că la Torino în acea zi, circula un înscrie­re a lui Ciațtini, carile espune cu o rară nerușinare polighiea în­­drăcită a acestui agitator, și exprima așteptarea unor noue mișcări revoluționare, - acea putință întămplătoare, unei așa strămutări, depărtată ar fi­­crurile numai chear pra­gere lin la­sigurarea că, e cu Tiuileriile, prin asta, de agiune spre 15 127) Aprilie. Ei se par a naște prepusuriasu Cu toate anecre, nu se va turbura nici căt de puținu pe finețe, boambe, ui atăt din o napte căt­buna și din alta de­feliu, precum ele sănt că ar fi casa din Roterhild, în care înțăle­­se ieu lu­­din aire. a urmări Bez­­căpătat a­­politica din e din

Next