Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-01-15 / nr. 5
acum s'au pregătit toate necesariile după cum se zicea pe la 30 a acestei luni, M. Sa va fi în Viena, Franceia. „Monitoriul din 6 Jan, înștiințază, că M. Ca Imnepatorul au priimit în palatul Tivlerilor din șăna D-lui de Chiselea, scrisorile creditive, care ăl întăresc de Amvasodor estraordinar mi ministru plenipotent a M. Sase Împăratului Rusiei, pe lăngă M. Ca Imperatorul Franției, D. de Kiiesen, carele au venit la palatul Tmleriilor în o trăsură de curgte, s'au prezentat M. Case de cătră minicipia ceremoniilor și întroducătorii. Ambasadorilor. Ministrul de Biprensepr, Bavaria, Toscana, Hapoper, Baden și Sacsonia, au priimit de la curtele lor credighine noue, și ce vor întroduce spre a le înfățoșa M. Case. Asemene și sinistrul plerniipotent angazărilor Unite va înfățoșa a sale kpedinige derspind priimite. Prin un decret imperial, s'au reorganizat din nou consiliul suprem a instrucției publice pe ansa 1853. Ministrul instrnției, este după dreptul lui Prezident. D. Dismac și D. Nizard rămăn unul Vițe- Prezident și altul Secretar. Acest tribunal sarpinde în cinema și mai nainte următoarele elemente: à sena tori, 3 consilieri de etat, 5 prelați catolici, 2 biseri ca și de religia protestantă, nevine prezidentul consistoriului central isbrailiean, 3 membri a curței de la Franțin, 8 general- sație, à membri a Institutului de inspectori a ministerului instrucției și 2 membri a instrucției neatenuate. - Consiliul suprem a instrucției publice, ce aë convocat pe ziua de 17 Ianuarie pentru o seamă de o lună. - Apria de Paris ce compune acum după raporturi oficiale, din 20 regimente de infanterie cu 3 batalioane pănători de Vensan, 7 regimente de cavalerie, 7 vpaterii de artilerie, 6 companii trupe de genie, precum și dincorporările spețiale î grardia de Paris, jandarmeriea, saperi și pompieri. În pursul anului 1852 c'aë, reprezentat în Paris 221 piese de teatră nove. Teatrele agăturate de stat, au încosețit în cele întăi unsprezece luni a anului 2,663 871 aranci, cap celelalte 5,884.748 franii. Conțertele, valorile, și catinelele, au încasuit 1,223.798 frepții iar celelalte lăvreri precipice de vedere 393.168 sponui, deci peste tot coma de 10,166.337 franii. Contele Aratol Demiloa,re de vreo căteva săptămăni rezidunște la inessa Elba, au inaugurat acolo cu mare cononirare Mezeul Napoleonean, ce s'au adunat cu mare spese certăeli în mun Va Maprig vechea rezidenție a Împăratului. Spre a statornici Muzeul a căruia feliupire căroligăți au costisit ne nobilul Conte aproape de espasmies : Bense din Dapsin. Căni sapă 15 pile de cingărătate și de întreagă livertatea, dans obiceii fiecare însurățuil le ape, povilul Lora - TPS la Ame; în prăpsul se răpuse o perelui de scimbare, încăt nimine pemai era pu crape ou'l țepănească! Posomorăt, gănditor, tănei, și ama derpensr, lonei se părea “5 ap fi învătrănit înns pe poceaua ,,, « în pălar ce întemiară mielii de a penoase curva acei metamorfoue (presatori) agăt de epropii mi de grabnicei căni, Appolis + + + capiæines pe penontonirepă, el era cel mai floride dintre parbați, și me pini opineanră piento eansi ce păresc agăt de pesce miac . 500,000 franci (1,500,000 lei) au fost de ..ge ce rezilească din nou mai întreaga Can Martini, și care operațieni s'au rădicat mai mult căt 200,000 franci. În această frumoasă colecție, Ce găesc mai multe săbii de a lui Napoleon, o pereche de pistoale ce le purta mai adeseori, o carabină cu aripa și armele sale, una dintre acele numeroase pălării tradiționale, unul dintre cele trei sau patru 32 luri ale Regelui Romei (anul său) ce ae avea cu el la Sănta Elena, mai multe manuscripte în destul de voluminoase, și scrise clar de măna Împăratului . Mai multe persoane însămnătoare și o mare parte din populație a insulei Elba, au fost față la astăz pentru imperiu cu următoarele Așa 7,839,552, Nu 254,501, votări perdute 63,699. Despre sosirea lui Abd-el-Cader în Siciliea raportează următoarele: „Fregata de vapor — Domnul a ca svită aa Brusa, au so Timpul cel precis în 23 Dechemvrie sara, na Mecina. arușmos, urmat la încărcarea Emirului în Mapoisia, au ținut în cursul întregei călătorii. Emirul era foarte mulțămit cu îngrijirea pusă în lucrare pe covertă, spre a'i face călătoria căt se poate de plăcută, și au repetuit à Ca recunștință cătră gubernul M. Casemperatorului. Dregătoriile siciliane priimisă de la Neapoli poroncă, de a priimi ne Emirul și singa ca cu toate onoarele cuvenite unei persoane înalte, aflătoare sub protecția Franției, însă Emirul n'au voit a dispărea, ci au preferat a petrece pe covertă, avănd scop a dispărea la Taormina, la poalele muntelui Etna, care face acolo o promenadă. Ei s'au pornit în 27 Dechemvrie spre Lira. „Monitorul” din 8 Ianuarie înștiințază că, D. de chiselef, carele RA consilier de taină în misionă estraordinară era însărcinat cu cărmuirea Ambasadei Roșiene, au priimit acum prin scrisoarea ce ăl acreditează lăngă imperatorul, titlu de Ambasador estraordinar și Ministru plenipotent. Varonul Șoulițer, carele pănă acum era arpeditat numai ca ministru rezident, sau denumit de cătră Reg. La Înălțime Prințul Regent de Baden, ent. un decret imperial s'au autorizat arhiepiscopii și episcopii, de în capitaliea eparhiilor lor, Consilii metropolitare și Sinodar eparhiale, spre regularisirea trebilor atingătoare de interesele cultului și oamenii o surprinnsă Venus dinDssain, nu era altă - vezi lunia dracului decăt un epelet viu, © osteologie (cabinet de oase), paiată sită și + + descoperind acest mister marea dintre amiii obicei acele ce mai perdut, ș'au făcut ponorocirea vieței mele deși prefera de o mie de ori mai vine acuma, să mă ating de vreun serie penitu, decă ea mă întrecea soso mai ne famă pentru voial, și și se reînve a muzeului Napoleonean. După raporturile primite în urmă, D de duce Tru Plesp Prin ne Abd-el Bader - Oxox! De abe tocmai după trei tot ce răposă ,. sopperspize ! , cu a dracului! zicea Lordul , se arată de Ambasador estraordinar a disciplinei clerului, mai de aproape, ele sănt . vetul înpr t a cu I țifre: votanți 8.157,752. a întruni în cursul gura ca vrelnică de „Labrador”, anului 1853 lupi, pobilul Kopperspize! , amor mi Minic- Lora scăpă ce afl mi pe care , ci clapi moartele laînsămnat . awanpo plăpăna pembele CL. tel ysua Micepa de DÎnsă, punom tăgăloi pini o æpsmscens pr o sănăr și tăie talii sa mai cu lograpii și pu pertenție ne toate conpodoperile a crariapisop aptici, poi, că, și din astă pricină ce ce i preptăt de îndatorit ra să prevadă dinnainte 4% legări mească KL poate mi poate... pritica bărfitoare după obiceiu, trebuie ea cu mare greutate cupăntul enigmei din Și așa Kl, astă bună fetiță, ca să și cealaltă!.., ori fi acum prea tărie v care se însurasă din orice dorință a soției ei- 15 ani de la căsătorie ce multă - CAx Gira |