Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-06-11 / nr. 46

- 188­ penție prin­ țară au în po­ iiția timire de agent de gros, însă, după riportul din 11 puțin pa urma a­șa călătorie. În 6 Iunie D. Contele Carnuțui, au avut o lungă con­­ferenție cu ministrul intereselor strein­. D. Contele ce va îndruma peste o săptămănă, KA să-și­­ reocupeze în Spițera, postul CRE diplomatic din Bern. Asociația de navigație a Lordului Austrian au hotărăt a înălța la Trieste un monument, 4e ce va compare din o coloană pizm­ilă din o mare depărtare, și care va at ornată la pedestal cu figuri alegorice a con­­tinentelor, cu basorelieve mi­rostrurii (pliescar­) de vase, car pe sep cu ciguri lui Neptun.­­ M. S. Regele Marc de Bavnaria în a ca înturnare din pecaleul țării în Italia, trecănd de la Veneția și Tries­te au sosit la Viena în 11 Iunie (30 Maiu) și au tras la o depeșă Prin ea, se în cunoști in­­telegrafică a legației Rosiene din Volovi­­ța pe capitanul vasului Vladimir, să mai întărzie pur­­cederea pachebotului păn la sosirea a doi burieri ce se așteptau din London, spre a trece an­i. Petersburg. Dar tot în acea zi ue la 3 care dans­amează, Vladimirul au și purces dubănd ne coverta ca pe ambii curieri. (Neufchatel) încă este cunoscut că cantonul Naiburg de Frideric cel mare cumpărat, este o proprieta a Pru­­siei de care fiind prin alte staturi despărțit, ce guver­­nează prin legi proprie sub suverenitatea Prusiei. Acest canton, în epoca cea din u­rmă a revoluției, de sine s'au des­­lfăcut de Prusia și un an vecin au întrat în confe­­derația Spițerei, abuma Prusia reclamă dritul său asu­­pra acestui canton, drept care la­­ lonion ape­a ce încheie un protoco­l prin pcarile Bundes Par­adecă consiliul confederației ce ma îndatori ci dislocă pe Neufchatel de confederație și prin a șale mij­loace să'l supună ear Pru­siei. Ce vede că, astă reclamație și conflictul cu Aus­­tria, au îndemnat ne guvernul Spițeri­ a decreta o înliniare generală. În­trpvuințarea anta­nsmitei hărtii de lemn, capătă din zi în zi o mai mare întindere. Inventatorul capricant de cărgie Groe din Ghiredore în Silesrna, produce din semnsa­numit Pinue Silvestrie l un feliu de pinu­ hărtie de ori­ce mărime, tărie și linătate. Inspectorul de 44 « păduri D. Penevii au tinărit achen pe­trtie Ce­rceas­ Ta, un uvraj­ gheoapsigfial. R­enumitul General Sangarine, unul din diețerații Franțezi, ce petrecu la Brucsela, au publicat fn­loile Velgice o d­ezicere a fuziriei răspăndite cumnă, în cazul unui resbelu ar fi proseorat Î. Porți servițiul său, adaogănd că: toți acei­te personal i­u cunoscu, știi foar­­te bine lB spada ca o poartă numai nemips­urepția.­­ M. S. Împăratul, au rănduit din a Ca cassetă, o pensie de 7070 franci ne anu demoazeliloru Corneil, de viitoare a strălucitului autor dramatic a Franției și astă hotă­­pere au anansat'o în 6 Iunie, anivereala naștirei acelui strălucit barbat. Constituționelul raportează c­ă, de 14 părctedarea Prin­­țului Mentclion de la Constantinopoli, CN. Poartă ap­oi avut scop a trimete în ambasadă estraordinară la S. Peytersburg ne Halil-Pașaa, cumnat­a M. S Săulianului. La Paris se aștepta publicarea unui decret atingătoriu de rădicarea a 80,000 conecta­ți (recruți) pentru îndepli­­nirea cadrelor armiei.­­ Pe la departamente c'au areptuit car căteva persoane în a cărora locuințe s'au aflat ti­­păriri revoluționare. Generalului Ulino, gafele au com­­bătut la Roma în kom­pa bandelor revoluționare a lui Garibaldi, s'au prosaerat o spată onopisite cu înserio la tipu. (Urma articulului din Guranalul de Deva.) Așa­dar încă de la 1 (15) Martie, Pi­ npul Menjiicovn­alu pro­­pus o convenție numită „Un aranjament stagornic și dedintrin, ca­­pese eu nu te poată lăncezi prin alte acte următoare totdeauna supuse disființărei” Peste paținu ei au prezentat formularul unui proect de convenție care au îmipărtășit'o în porți în 10 (22 Martie. Acest proect s'au mai clar dispozițiile de căpitenie au rămas, și adevăru este că în 10 (22) modificat de atuncea oarece, Maprie, Poarta cunoștea cererile Rusiei; la constantinopoli ce mai zicea KB, această cerere s'au fost împărtășie cabinetului Britanic înainte de 25 Aprilie, prin a lui Șar­sin d'afer din constantinopoli­s­au la London prin ministrul Împăratului Rosiei, încăt Lord clarendon au putut să le cunoască atântea cănd, reepanzind la o interpelație a marchizului Clanricard, au pocnit în camera Lorzi­­lor în seam­a din 25 Aprilie următoarele: „Poarta lu fost făcut în apint­ea Locurilor Sfinte oare Frape concesii, care împăratul Rusiei au prezut nepotrivite cu acele ce le erau de mai nainta date. Ccunoscănd interesul cel viu a mădu­­irilor bisericei Grece și în Orient pentru astă cuoestie, ei prepuind a ca poziție personală cătră această biserică, Împaratul Rusiei au hotărăt o trimete ne Prințul Menjclvan la Poartă cu o mi­­cie specială, spre a regula în un modu statornic povestiea Locori­­acest Prinț ce află înaltă, prilatul de Șendrun Aa Crerin au sosit pe cantea palatul Ce vară Șenbrun, tămpinat pe strălucitul s­au în său înalții foncționari militari. Prussi­a. PȘtacisi ar out de 4 Iunie o poă­­Iunie, însănătoaierei, și peste Ce asigură M. S. Împăratul au văzu la Naistad, ear orat familia Imperială qu. în șii ca ne­goe pr­intre Balevarde, conduși de înpoita lumină mi a pigarelor noastre, ne parea ni șiea Leană b­eți ve ce întorn­atele lile funesto­feră Tpanc#opiare ce ns de mănă, pămap cogitarei egratei Helger, din Denpsapre ju © na regăei pogriuică raparte, ce, ea ca o nevănă mi curioasă, c­aë­re îngre­dost neanspi de vicipyerif, di­e singără a gozului Roș (Sni­­dădăurăm eu­l Kas­­mi porbind, întocmai ca mi scolerii întăi­­de pătălie, și acolo, nu 6 nimine ca­­ni papul aprine de umbrele palatului cegti pieste popine rănduri, penpărat­­?”. în pieptul mi fie-care din și fi pănei, Rem pănă loptă care poe cămpa­ne la cine. Our zile după pleca, fortuna din lona Foptăniie (”po)ee întămplă­­rile și mijlocul varicadelor vonă fămegănde, fie­ cine alerga ne la amici și rudele sale, unul la o sărăimană memă ce locuea foartedeparte dé el, CAP 51) AATSA Ja fo­­mesa “0 o iumvea, ne de asie o părăsise eșind de la operă, și ăși va aminti Ianie, cănd stratele Parisului de pre su­ teau Rouge­ căte o strănsătăură Ori­cine na noi reîntră prin (" Min de Som­i sis­ ­ —­e 2­­­eus 2 Îndată după 25 fepruarie am perse­la­ția lui sau,­ încă, ea a rămas închsă. Am aflat pe Spic, Kb C1 purte să fie chear în a­­ce diminenață pentru un poem­, devine a­lcăruial scop și prelungire, el nu spusăse nimănuia nimică. Vara ce scurlă În iarna urmăritoare pâteva oiloane ec­ re desci­­se; însă, în zădar am căutat prin ele pe mnur„Tot 0 am putut și ccre Kb, în copilăriea ca el ăși lănuse o șapte din cribi înpre­­ună cu un prințipe din casa de Orlean mi­că,aceea ce pănă atun­­ce pici ca­pă o șinsem­el păstrasă cu pănsul piso-relații ogrăn­­ce de companion și de amiciție adevărată. Așa­dar, p'au fost cu greu Ch­iar o înceiere, Kb el au spinat în plil, păzoaga casă re­­gească.­­ Însă, m'am înșălat. Aur po­eară, la căteva luni după aceea, l'am întălnit ne bulevara. El era mult mai pălit de căt­ăl vă­­luceș­pre o­ lineoară; fruntel­ i era prăzdată de nișe ebărcituri sup­­țiri, ociul posomorăl și purtarea i tăcută, ămi arăta un varbat d­in­­tre aceia, în pieața cărora au trebuit CB Ce petreacă o pramă, va îmi otprănse smăna fără că zică pro un cupăng, și ce tem

Next