Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-06-11 / nr. 46
- 188 penție prin țară au în po iiția timire de agent de gros, însă, după riportul din 11 puțin pa urma așa călătorie. În 6 Iunie D. Contele Carnuțui, au avut o lungă conferenție cu ministrul intereselor strein. D. Contele ce va îndruma peste o săptămănă, KA să-și reocupeze în Spițera, postul CRE diplomatic din Bern. Asociația de navigație a Lordului Austrian au hotărăt a înălța la Trieste un monument, 4e ce va compare din o coloană pizmilă din o mare depărtare, și care va at ornată la pedestal cu figuri alegorice a continentelor, cu basorelieve mirostrurii (pliescar) de vase, car pe sep cu ciguri lui Neptun. M. S. Regele Marc de Bavnaria în a ca înturnare din pecaleul țării în Italia, trecănd de la Veneția și Trieste au sosit la Viena în 11 Iunie (30 Maiu) și au tras la o depeșă Prin ea, se în cunoști intelegrafică a legației Rosiene din Volovița pe capitanul vasului Vladimir, să mai întărzie purcederea pachebotului păn la sosirea a doi burieri ce se așteptau din London, spre a trece ani. Petersburg. Dar tot în acea zi ue la 3 care dansamează, Vladimirul au și purces dubănd ne coverta ca pe ambii curieri. (Neufchatel) încă este cunoscut că cantonul Naiburg de Frideric cel mare cumpărat, este o proprieta a Prusiei de care fiind prin alte staturi despărțit, ce guvernează prin legi proprie sub suverenitatea Prusiei. Acest canton, în epoca cea din urmă a revoluției, de sine s'au deslfăcut de Prusia și un an vecin au întrat în confederația Spițerei, abuma Prusia reclamă dritul său asupra acestui canton, drept care la lonion apea ce încheie un protocol prin pcarile Bundes Paradecă consiliul confederației ce ma îndatori ci dislocă pe Neufchatel de confederație și prin a șale mijloace să'l supună ear Prusiei. Ce vede că, astă reclamație și conflictul cu Austria, au îndemnat ne guvernul Spițeri a decreta o înliniare generală. Întrpvuințarea antansmitei hărtii de lemn, capătă din zi în zi o mai mare întindere. Inventatorul capricant de cărgie Groe din Ghiredore în Silesrna, produce din semnsanumit Pinue Silvestrie l un feliu de pinu hărtie de orice mărime, tărie și linătate. Inspectorul de 44 « păduri D. Penevii au tinărit achen petrtie Cerceas Ta, un uvraj gheoapsigfial. Renumitul General Sangarine, unul din diețerații Franțezi, ce petrecu la Brucsela, au publicat fnloile Velgice o dezicere a fuziriei răspăndite cumnă, în cazul unui resbelu ar fi proseorat Î. Porți servițiul său, adaogănd că: toți aceite personal iu cunoscu, știi foarte bine lB spada ca o poartă numai nemipsurepția. M. S. Împăratul, au rănduit din a Ca cassetă, o pensie de 7070 franci ne anu demoazeliloru Corneil, de viitoare a strălucitului autor dramatic a Franției și astă hotăpere au anansat'o în 6 Iunie, anivereala naștirei acelui strălucit barbat. Constituționelul raportează că, de 14 părctedarea Prințului Mentclion de la Constantinopoli, CN. Poartă apoi avut scop a trimete în ambasadă estraordinară la S. Peytersburg ne Halil-Pașaa, cumnata M. S Săulianului. La Paris se aștepta publicarea unui decret atingătoriu de rădicarea a 80,000 conectați (recruți) pentru îndeplinirea cadrelor armiei. Pe la departamente c'au areptuit car căteva persoane în a cărora locuințe s'au aflat tipăriri revoluționare. Generalului Ulino, gafele au combătut la Roma în kompa bandelor revoluționare a lui Garibaldi, s'au prosaerat o spată onopisite cu înserio la tipu. (Urma articulului din Guranalul de Deva.) Așadar încă de la 1 (15) Martie, Pi npul Menjiicovnalu propus o convenție numită „Un aranjament stagornic și dedintrin, capese eu nu te poată lăncezi prin alte acte următoare totdeauna supuse disființărei” Peste paținu ei au prezentat formularul unui proect de convenție care au îmipărtășit'o în porți în 10 (22 Martie. Acest proect s'au mai clar dispozițiile de căpitenie au rămas, și adevăru este că în 10 (22) modificat de atuncea oarece, Maprie, Poarta cunoștea cererile Rusiei; la constantinopoli ce mai zicea KB, această cerere s'au fost împărtășie cabinetului Britanic înainte de 25 Aprilie, prin a lui Șarsin d'afer din constantinopolisau la London prin ministrul Împăratului Rosiei, încăt Lord clarendon au putut să le cunoască atântea cănd, reepanzind la o interpelație a marchizului Clanricard, au pocnit în camera Lorzilor în seama din 25 Aprilie următoarele: „Poarta lu fost făcut în apintea Locurilor Sfinte oare Frape concesii, care împăratul Rusiei au prezut nepotrivite cu acele ce le erau de mai nainta date. Ccunoscănd interesul cel viu a măduirilor bisericei Grece și în Orient pentru astă cuoestie, ei prepuind a ca poziție personală cătră această biserică, Împaratul Rusiei au hotărăt o trimete ne Prințul Menjclvan la Poartă cu o micie specială, spre a regula în un modu statornic povestiea Locoriacest Prinț ce află înaltă, prilatul de Șendrun Aa Crerin au sosit pe cantea palatul Ce vară Șenbrun, tămpinat pe strălucitul sau în său înalții foncționari militari. Prussia. PȘtacisi ar out de 4 Iunie o poăIunie, însănătoaierei, și peste Ce asigură M. S. Împăratul au văzu la Naistad, ear orat familia Imperială qu. în șii ca negoe printre Balevarde, conduși de înpoita lumină mi a pigarelor noastre, ne parea ni șiea Leană beți ve ce întornatele lile funestoferă Tpanc#opiare ce ns de mănă, pămap cogitarei egratei Helger, din Denpsapre ju © na regăei pogriuică raparte, ce, ea ca o nevănă mi curioasă, caëre îngredost neanspi de vicipyerif, die singără a gozului Roș (Snidădăurăm eul Kasmi porbind, întocmai ca mi scolerii întăide pătălie, și acolo, nu 6 nimine cani papul aprine de umbrele palatului cegti pieste popine rănduri, penpărat?”. în pieptul mi fie-care din și fi pănei, Rem pănă loptă care poe cămpane la cine. Our zile după pleca, fortuna din lona Foptăniie (”po)ee întămplările și mijlocul varicadelor vonă fămegănde, fie cine alerga ne la amici și rudele sale, unul la o sărăimană memă ce locuea foartedeparte dé el, CAP 51) AATSA Ja fomesa “0 o iumvea, ne de asie o părăsise eșind de la operă, și ăși va aminti Ianie, cănd stratele Parisului de pre su teau Rouge căte o strănsătăură Oricine na noi reîntră prin (" Min de Somi sis —e 2eus 2 Îndată după 25 fepruarie am perselația lui sau, încă, ea a rămas închsă. Am aflat pe Spic, Kb C1 purte să fie chear în ace diminenață pentru un poem, devine alcăruial scop și prelungire, el nu spusăse nimănuia nimică. Vara ce scurlă În iarna urmăritoare pâteva oiloane ec re descise; însă, în zădar am căutat prin ele pe mnur„Tot 0 am putut și ccre Kb, în copilăriea ca el ăși lănuse o șapte din cribi înpreună cu un prințipe din casa de Orlean mică,aceea ce pănă atunce pici capă o șinsemel păstrasă cu pănsul piso-relații ogrănce de companion și de amiciție adevărată. Așadar, p'au fost cu greu Chiar o înceiere, Kb el au spinat în plil, păzoaga casă regească. Însă, m'am înșălat. Aur poeară, la căteva luni după aceea, l'am întălnit ne bulevara. El era mult mai pălit de cătăl văluceșpre o lineoară; fruntel i era prăzdată de nișe ebărcituri supțiri, ociul posomorăl și purtarea i tăcută, ămi arăta un varbat dintre aceia, în pieața cărora au trebuit CB Ce petreacă o pramă, va îmi otprănse smăna fără că zică pro un cupăng, și ce tem