Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-09-21 / nr. 75

__ 202 corte la de onor păa parohială a s'au așezat pe perle de Ingeierea ceremoniilor cooperat cu pele mizicei de corte. Corespondentul Absinianu erpie următoriul ar­­ticul însămpători”: Ile cănd conservatirii de a ștures au mărturisit M. C. Împăra­­domnitoare tului Rossiei omagiri p­ărenite virtuților mai puternic trolu de pe pămănt, apoi vizita viitoare, de istu Inalt Monarh face car­aterescului nostru Imperator și Domnu la tabera de la Olomuțu, este mai ales menită a umplea de bucurie pe Prin asta, înaintea o­­chilor tuturor ce vederează traiul tel neturburat a prieteniei și a alieației între embcl­ipalii Suverani, care în personala precum și în convingere se înte­­reciprocă a lor alegere, ceează că armoniea între a lor curți și sfaturi mi a lor din inimă în prietenie cu înalta casa domniroape Prusiei, ce­amu Prințul (a Prusiei ch­ro­­noms) este închizesteirea cea mai sigură pentru păstrarea autorităței monarhice principiului precum și a păcei între puterile creștine. O politică bună și aprobată precum și pozițiea geogra­­fică a Austriei, au parea de a păstra pacea lumei și marginile staturilor prin tratate consfințite, și în timpurile de față acel me­­­rit s'au recunoscut în favorul guvernului nostru. Prin accep­­tarea necondiționată a proiectului de păceluire, compus de Austriei cu ambele puteri maritime și cu Prusiei, M. S. Impăratul Rusiei au vederat o marinimoasă părtinire pentru păceluirea dizbinărei Ruso-Turcești, și deacă minut, pacea de toată Europa dorită, încă nu s'au restator­­nicit, apoi, precum e cunoscut, motivul și răspândirea durează de la o altă parte. Drept aceea este de crezut, că înalta binevenitoare prezență a măritului Alient a Înaltului nostru Imperator, în tabera de la Olomul. va asigura înțălegerea între învecinatele mari staturi, prin asta va statornici pa­­cea între toate puterile Hristiane în ori­ce întămplare, dar apoi și de m­ou va mărturisi părtinirea cea îndreptățuită care împoporărei ambi Domnitori alieați, nestrămutat hărăzescu creștine din Turciea.” D. Conte Molgtche, ue s'au trimes la Viena de cătră guver­­nul Danemarcei spre a negoța cu cabinetul imperial asupra cheltuelilor făcute cu expediție a trupelor Austriene în Hol­­opiperi și îngrijitori să fie denumiți Această medecină călătoare inspectată de membrii comisiei, trimetea doctorii și ajutoarele sale pretutindenea unde era trebuință, în­căt, nimi neans putea intra în tiul intereselor străine. Ki toate aceste, de cie ce poate crede că guvernul va consimți la modificațiile prop­se de Danemarca, însă aceea ce e de sigur, este că, propuneri fe­atelui cabinet nu se vor accepta fără oare­care restrân­­gere. Biena a Gazetei de Lemberg toată atențiea O corespondență de zile că: Guvernul Im­erial s'au concentrat asupra lucrărilor de la Sulina, și au însărcinat pe consulul său de la Galați să se informeze căt se poate mai cu­de a­mănuntul. Negoțiațiile se vor continua cu Rosiea as­pra bazelor acelor informații, și în privirea bunelor relații ce există între Austriea și Rosiea, gura Sulinei ce poate privi ca asigurată pentru viitorime. Independența Belgică zice că­ descoperirea coro­­nei Ungariei și a celor alte insignii regale, da Orșova, ce trage din mărturisirile unui omu­ripindé, căruia călugărul­u i ar fi refuzat ertarea păcatelor deacă nu s'ar fi învoit să spue guvernului, tot aceea ce știea în acest obiect. Postul de comandant al armiei și civil și după cum ce mie încă de un îndelungat gubernator militar în Galițiea, se află din locuri sigure că, fratele M. timp, stă vacant. Acum însă, ales spre a îndeplini această funcție pe Sale Împerator­lui, Arhiduca Carl­luis (născut la 30 Iulie No. 2. 1833) colonel și mes regimentului de prologeri Generalul conte Iablonoveni, ce pănă acum au fost măngistru a curței I. S. I. Ba reîntra în serviciul activ. Prussi­a Timpul, jurnal publică un articol de că­­pitenie atingător de poziție a Austriei în privire cătră Rusia, semi-oficial. Din toate împutările ce o partidă a presei îi place să le facă Austriei asupra politicei sale, nici una nu ne se pare mai nedreaptă ci mai fără temeiu, de­căt aceea prin caore ce pretinde că, Austriea ce găsăște față'n față cu Rosiea, în oare­care atărnare, ce nu o lasă să lucreze în libertate pili” La aceasta însă este dre­as că în deciziile sale și nici în lucrări. lunt aminte, că, cum pare ar pute cineva să'și închipu că, Angli­a și Franți ea s'ar însărcina pe plenipotenții lor să prelucreze la Viena împreună cu plenipotenții Austriei și a Prusiei, niște dispoziții ce ce ating, cu toate că nu de-a­­dreptul; însă, totuși se ating de interesele lor cele mai im­­portante, cănd ar ezista un singur sezon macar ce ar fa­ ou trale proposait, et que le gouvernement accueillait avec emrghessement. Quant aux moyens curatifs, il fut décidé qu'il y aurait dans chaqu quartier, des ambalanses dont le poste serait fixé, dont les médecins, les infirmiers, les pharmaciens seraient désignés. Cette médecine no­­made, qu'inspectaient les membres de la commission, envoyait ses docteurs et ses secours partout où besoin élail; personne n'allait à le demander; ceux qui avaient un intérieur, une famille. tliserica curței, catife alăture cu altariul cel s'au făcut cu fiecare patriot austrian. se reprezentează la Olomuț prin un tedeum, 41 unde mere, cu ore pe au cel s'au pus asupra cabinetului imperial însărci­­pănă în istu, din care împărtășim următoriul estract: ua pe șauin, au avut pănă acuma mai multe conferenții cu minus­­ce să creadă că Austriea primește de la Sent-Petersburg nnc­­- - -- - -­­fu­­lation de La police­dre de l'hospice sans Poliția era poruncită de a vizita ca­­sele noaptea și a nu lăsa CE Ce culce prin trănsețe mai multe indi­­vide de că nu ar fi putut ele cu complitate cuprinde. Ce aăcură vizite­le la case particulare spre a cerceta deacă acelea nu sănt supuse pe sănătăpei se au­dea că localul lor e dea­­gunsit pentru nimepsi de persoane ce ăl locuia. Mrinare fură așezate pretutindenea­ne unde comisia au socotit a fi de pe apărată trebuință, făntănele ne­create fură înmulțite. Iată care erau mijloacele apărătoare ce comisiea centrală pro­­punea mi­ne care guvernul le priimia cu grăbire; încăt pentru mij­­loacele de locuire, fu hotărăt­ea în fie­care cpartal să fie spitaluri portative, a­le cărora localități să fie ficșate, doctors fichée sur les murs des localités. Un grand nombre de maisons, ou inféctées, ou s'opposant à la cireu­­taient les localités. Des visites domiciliaires étaient faites, dans des maisons particuliès res, pour examiner celles qui contenaient les germes d'insalubrité, on qui n'ètaient pas assez vastes pour le nombre de personnes qui les habitaient, Des urinoirs furent placés partout, où la commission en avait gheson­­nu la nécessité, les bornes fontaines furent multipliées. Voilà quels étaient les moyens préservatifs que la commission sep tate sau în pr cumpărate și dărămate a spăla regulat seratele și răulețele, și a ce conforma în etit par GFhinstgastion sur le choléra, publiée dans les journaux et ai­­ săfârșit după toate punctele ce erau prescrise în instrucțiile asu­­pra holerei, publicate fa giurnale, și afișate pe toate stratele și casele. Goc număr mare de race din căteva cpartale ce erau sau infec­­neputință de a fi aerisite, ( cu aerul stricat) ne recevoir à coucher que la quantité d'individus gie somrog­­| l'air dans certains quartiers, furent achetées et demolies. fut invitée à visiter les logeurs de nuit, et à leumpnjoin­­

Next